76 matches
-
monografice Poezia lirică populară moldovenească (1973, în limba rusă), a îngrijit volumele Poezia lirică (1975), Cântece revoluționare sovietice (1982, în colaborare) din seria Creația populară moldovenească (16 volume, 1975-1983). Ca prozator, a semnat câteva culegeri de povestiri: Fata frumoasă (1939), Nănașul și finul (1941), La aprinsul zorilor (1947), pe tema satului „nou” colectivizat, a „patriotismului” sovietic. În ultimii ani, C. a continuat să susțină „moldovenismul” din cultură în două lucrări apărute la Universitatea din Tiraspol, în cadrul laboratorului de cercetări științifice a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
din cultură în două lucrări apărute la Universitatea din Tiraspol, în cadrul laboratorului de cercetări științifice a istoriei regiunii Transnistria: Cuvânt despre destinul limbii materne (1992), Limba maternă în destinul meu (1993), ambele în limba rusă. SCRIERI: Fata frumoasă, Tiraspol, 1939; Nănașul și finul, Chișinău-Tiraspol, 1941; Pagini din trecutul Moldovei, Chișinău, 1946; La aprinsul zorilor, Chișinău, 1947; Cum Paraschița a învățat carte, Chișinău, 1948. Antologii: Poezia lirică, Chișinău, 1975; Cântece revoluționare sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Moldavskaia narodnaia liriceskaia poezia. Neobreadnaia pesnea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
ce dai, De unde ești și unde stai Te văd malac și cam plăvan Oi fi vre-un neam de Corsican? - Sunt Mondial, și sunt oltean Și am parai. Așa că spune cum îi vrei, În Euroi, Dolari sau Lei ? Te pui nănaș la puradel Să-l ții în brațe, doar nițel Și după ce-l lași jos pe el Pe mine să mă iei. - Nepotul eu ți-l creștinez, Că-i mic, și n-o să mă forțez Dar nu știu, tu ești mult
ÎNREGISTRĂRI MIRCEA BĂSESCU. Vezi parodia care face înconjurul internetului din România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29039_a_30364]
-
lumânare, le trage în cărți la fete - Stancăi, Mariei și Ilincăi - și le spune fel de fel. Are niște cărți ovale cum n-am mai văzut. Spune că sunt de trei sute de ani, de pe vremea când la Istanbul erau împărați nănașii lui Vlad Vodă Țepeșul. — Taci, Marico, de unde știe Zamfira poveștile astea? — Așa i-am spus și eu, să mai tacă și să nu mai spună prostii, da’ ea s-a închinat în fața mea, a căzut în genunchi și s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vorba de biv vel căpitanul Pavăl, care la 25 mai 1707 (7215) scrie într-un zapis: „am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor”. Căpitanul primise acea vie „de la nănași” și o dăruiește mănăstirii „pentru sufletele părinților,... și nănașilor și ale noastre”. Numai că se găsește cineva care să încerce a răsturna toată binefacerea căpitanului „Pavăl” cu dosul în sus. Așa că la 18 martie 1708 (7216) vodă Mihai Racoviță spune
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai 1707 (7215) scrie într-un zapis: „am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor”. Căpitanul primise acea vie „de la nănași” și o dăruiește mănăstirii „pentru sufletele părinților,... și nănașilor și ale noastre”. Numai că se găsește cineva care să încerce a răsturna toată binefacerea căpitanului „Pavăl” cu dosul în sus. Așa că la 18 martie 1708 (7216) vodă Mihai Racoviță spune: „s-au pârât de față înainte domniei mele și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
e mai curat decât Bahluiul simiradinizat dintr-o ochire? Gândirostiviețuiesc sub ius valachicum, atât de pastoral: azi în Iași, mâine-n Focșani, poimâine la Strasbourg și răspoimâine în urbea Bahluviașiotă, că nu degeaba mi-or fost rudele, strămoșii, vecinii ori nănașii... oieri, păcurari, ași ai navetizărilor, cuintesențiale, între munte și câmpie, adicătelea, mai precis, între pleonasm șesuri întinse, plate și oximoron: giumalăuri pitice; între paradoxul verilor răcoroase trăite la umbra fagilor și tautologia existenței consumate în zbiarăt de mioare și lătrături
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că ne zbatem în comunitar, în cumetrial, în extricabil. Mihai Șora, ca ministru al Învățămîntului n-a izbutit, din cauza pilelor și a presiunilor, să schimbe nici un mărunt funcționar în cîrlănăria ce-i fusese încredințată. Fiecare un văr are (ori cumătru, nănaș, frate, socru, ginere, fin, șogor)... cu trecut de politruc, securist, ciripoi, activist, prim-secretar, deputat în M.A.N.: și se screme să-l salveze de la rușinarea publică sau de la falimontul moral. Nici măcar Mareșalul Antonescu, șef de stat autoritar, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
emis aprobarea și s-ar fi tradus oficial din limba ungurească a statului În româna Bisericii greco-catolice, răstimpul bu clucaș de o lună ar fi trecut de mai multe ori, iar apoi, nunta era deja rînduită peste o săptămînă, cu nănași aleși, cu nuntași poftiți, cu muzicanți tocmiți. Preotul a hotărît să țină de ochii lumii o scurtă slujbă, nu de cununie, ci de bine cuvîntare cu sănătate și de Întărire a credinței pentru cei puțini de față, Însurățeii, părinții lor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu nuntași poftiți, cu muzicanți tocmiți. Preotul a hotărît să țină de ochii lumii o scurtă slujbă, nu de cununie, ci de bine cuvîntare cu sănătate și de Întărire a credinței pentru cei puțini de față, Însurățeii, părinții lor și nănașii, ca peste o lună, sub cuvînt că vor păstra taina cu toții, să-i cunune pe cei doi cu adevărat. PÎnă atunci Însă, sub jurămînt, tinerilor le era oprit să se atingă unul de altul. — Tu, fată, pînă la vreme, Îi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că nu vă merge cu un poslușnic superior ca mine, care am venit cu Tudor Vladimirescu, mă! Eu vă lichidez pe toți! Eu vă scot toți dinții și măselele din gură. Eu îs dictatura proletarului aici în zonă! Eu îs nănașul vostru! și a schițat un prim gest ce sugera intenția de a-și elibera de la centură câteva obiecte din dotare. Pentru început a scos la vedere doar nagaica amenințătoare... Îngroziți, oamenii aceștia cu nume românești, au început să se disculpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
finii dumitale! Acuma-mi pare bine că i-am cununat... DUMITRAȘ: Apoi am știut eu la cine m-am prins naș... (strigă) Fină Ilincă, oare s-ar mai găsi pe undeva o oală nouă și plină? ILINCA (din culise): Îndată, nănașule, se poate?! (vine din dreapta cu o oală, toarnă celor doi.) NIȚĂ: Lasă oala aici... ILINCA: O las, părinte. Când mai aveți trebuință de ceva, chemați-mă. Îndată-i gata și mâncarea. (iese grăbită) NIȚĂ: Sanatate, dom' șef! DUMITRAȘ: Noroc, părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cât cele mai mici smochine de la trapeza din mijlocul Raiului, care-mi pare cum nu se poate mai rău că n-am cum îți trimite și sfinției tale măcar câteva, să le cunoști gustul. Și ne bucurăm aici cu toții, și nănașul Dumitraș e om șugubăț, și Rada, și Safta, și Luța, și Fira m-au rugat să-ți spun că vă așteaptă pe toți de pe-acolo să poftiți pe la noi. Iară acuma mă grăbesc, că-i gata masa... CORTINA ÎNTOARCEREA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Că șed în casă de zid Să mânc prefont tot plângând, Prefont acru nesărat Su picioare frământat Și cu fontul măsurat. Țipai zăbon de postav Luai patrăntaș cu prav, Țipai zăbonaș cu bumbi Luai patruntaș cu plumbi; Pătruntașu mi-i nănașu Și borneu taic'a meu Și pușca mi-i soră dulce, Băinetul frate - de - cruce. 188 De la Dunăre pe vale Merg trei sute de cătane, Cu un căpitan călare Și grăi cătă dubaș 219 {EminescuOpVI 220} Să bat - un dinărariu - marș
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mă aibă la pat, escrocul dracului mi-a promis că mă va lua tot fuga de nevastă. Da. Norocul lui, porumbeilor, a fost că, chiar și lipsită de șmecheria femeilor versate, n-am rămas gravidă. De rămâneam, își găsea el nănașul cu mine. Escroc sentimental ce e! 7. Pentru amândoi, dar mai ales pentru Iozefina, această veste fusese un mare șoc. Iozefina nu mai avea de-a dreptul, cuvinte. Nu mai putea vorbi. Nu se mai putea ridica de pe scaun. Obrajii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
adică la 25 mai 1707 (7215), căpitanul Pavăl scrie: „Adecă eu, Pavăl biv căpitan,... am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie,... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor,... care vii ni-i noauă danie de la nănașii noștri, de la Palaghia Crăciuneasa”. Vorba ceea: „Dar din dar se face Rai”. Acuma hai să vedem cum se vinde cu profit o vie. La 25 mai 1751 (7259), Nastasia și fiii săi au vândut lui Ioniță mătăsar „O vie în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
anonim imaginează o catastrofă de proporții cosmice. Ca un laitmotiv apare în multe variante descrierea podului („pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod de-argint / preste pământ, / pod de ceară / preste țară”). Imaginea nunții („Sfântul Soare, nănaș mare, / sfânta Lună, mare nună, / stelele drușcuțele, / luceferii vătăjeii”) este prezentă și în Miorița. Astăzi balada Soarele și Luna se întâlnește mai rar. Ea circulă mai mult fragmentar, observându-se tendința trecerii spre o altă categorie tematică, cea a baladei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
bolile, fertilizează femeile. Copilul apare - într-o poveste - în urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel "fabricat". La trei ani devine flăcău și își cere darul de la nănaș, o vacă neagră [Povești. Băiatul de lemn. Darul de la nănașul, Niculiță-Voronca, II]. În Fata mamei mărei [Niculiță-Voronca, II, o babă care locuia singură într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a îmbrăcat-o și a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel "fabricat". La trei ani devine flăcău și își cere darul de la nănaș, o vacă neagră [Povești. Băiatul de lemn. Darul de la nănașul, Niculiță-Voronca, II]. În Fata mamei mărei [Niculiță-Voronca, II, o babă care locuia singură într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a îmbrăcat-o și a așezat-o la fereastră, zicându-i "Draga mamei frumoasă!". Un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Pomul acesta...se pune pe dinaintea nunilor și... însemnează că atât însurățeii cât si familia lor să aibă pe cealaltă lume un pom sub care să se poată odihni." După ce s-a închinat pomul și după ce nuntașii au jucat în jurul lui, nănașul "începe a-l scutura, adică a-l împărți între aceia pe care îi află el demni, de regulă însă între neamuri." Mărul este prezent în multe basme. Atunci când fetele sunt furate de zmeu, averile zmeului sunt transformate în mere de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
colaci din nouă grâie / Și haidem la cununie. Că tu ce mi-ai poruncit, / Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe / De drușcuțe, / Luceferii vătăjei / C-aceia-s mai frumușei / Să ne fie drag cu ei!"80 Intensitatea trăirii transformă "cântecul" în rugă către formele originare ale vieții: "Soare, soare, sfinte soare, / Ține, ține, ziua mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune la prăpuraș."88; " Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne-i face-o nuntă mare / Da ne-ai făcut supărare. Că te-ai dus / Și ți-ai adus / Fat-aleasă / De mireasă / Pe șuierul vântului, / Din fundul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr` pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasă / Și cu Ion / Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
d-aur. / Trase arcul să-l săgete, / Doar Ioan, / Sfântul Ioan, / Mi-și grăbi / Și mi-și grăi: / Nu grăbiți pe moartea mea, / Că nu-s eu ce gândiți voi, / Că nu-s hoară zburătoare, / Ci sunt Ioan, / Sântu Ioan, / Nănașul lui Dumnezeu, / Umblă ziua botezând / Și-ncă noaptea cununând."145 Motivul solar cel mai utilizat în colinde, ilustrat de o viețuitoare pământească, supusă "vânării", este Cerbul, considerat un simbol al fecundității, al ritmurilor creșterii, al renașterilor. Mediator între cer și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașa dalbă de mătasă, / La Maica Precista-n brață / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasa / Și cu Ion/ Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i frunza iadului / Și-n toarta paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]