76 matches
-
pe un om cumsecade, ca pe un bun gospodar, după cum dacă nu-s tocmai mulțumite de felul în care au fost primite acestea ar putea strecura și câte o strigătură mai cu cârlig, care ar putea să-l usture pe nănaș atunci când se dovedește a fi mai cârpănos din fire: Să dea Dumnezeu ceas bun, Dac-am vint atâta drum. Cât am fost, cât am umblat, Ca la nănaș n-am aflat, Curte largă și grădină Și casă, numai lumină, În
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o strigătură mai cu cârlig, care ar putea să-l usture pe nănaș atunci când se dovedește a fi mai cârpănos din fire: Să dea Dumnezeu ceas bun, Dac-am vint atâta drum. Cât am fost, cât am umblat, Ca la nănaș n-am aflat, Curte largă și grădină Și casă, numai lumină, În ferești, tot flori domnești, Că de-a dargu să trăiești Nănașu’nostru-i de frunte Ca și bradu de pe munte. Nănașu e om ales Ca și grâul de la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trăiești Nănașu’nostru-i de frunte Ca și bradu de pe munte. Nănașu e om ales Ca și grâul de la șes. Odată plecate sucăcițele, programul lor de strigături se desfășoară în continuare pe drum de întoarcere către casele lor: Să trăiască nănașu’ Că ne-a dat rachiu de-l bun De putem striga pe drum. Și ne-a dat rachiu de-al tare De putem striga pe cale ! Duminecă dimineață, la o oră potrivită așa fel ca nuntașii să fi avut vreme să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fi cei mai harnici. Îmbrăcați de sărbătoare, ei se vor aduna la casa miresei și a mirelui, fiecare la acela de care a fost invitat. Cele două grupuri apoi se reunesc, constituie alaiul de nuntă și pleacă, fără miri după nănași. În curtea nănașului se ncinge joc și veselie, se bea rachiu direct din sticla ce merge din mână în mână și se fac strigături speciale pentru nași : Câtu-i satu’ nost de mare’ Nu-s căși ca la nunu mare, La
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
harnici. Îmbrăcați de sărbătoare, ei se vor aduna la casa miresei și a mirelui, fiecare la acela de care a fost invitat. Cele două grupuri apoi se reunesc, constituie alaiul de nuntă și pleacă, fără miri după nănași. În curtea nănașului se ncinge joc și veselie, se bea rachiu direct din sticla ce merge din mână în mână și se fac strigături speciale pentru nași : Câtu-i satu’ nost de mare’ Nu-s căși ca la nunu mare, La țâțâna de la ușă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
călită, , Că vii la nuntă pârlită ! Uiuiu ! Ține doamne pe nunu, Să mai cunune unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le stă bine la masă ! U iu, U iu iu ! Ulița nănașului, Ca strada orașului. Ulița nănașii mele, Ca câmpu cu floricele. V-ați găsit nănași un fin, Ca un fir de trandafir Gată-te nunule bun Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pârlită ! Uiuiu ! Ține doamne pe nunu, Să mai cunune unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le stă bine la masă ! U iu, U iu iu ! Ulița nănașului, Ca strada orașului. Ulița nănașii mele, Ca câmpu cu floricele. V-ați găsit nănași un fin, Ca un fir de trandafir Gată-te nunule bun Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne faci de rușine ! Ia și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le stă bine la masă ! U iu, U iu iu ! Ulița nănașului, Ca strada orașului. Ulița nănașii mele, Ca câmpu cu floricele. V-ați găsit nănași un fin, Ca un fir de trandafir Gată-te nunule bun Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne faci de rușine ! Ia și două lumânări Să-i cununi pe-ăi doi bujori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de trandafir Gată-te nunule bun Și vino cu noi la drum. Umple-ți punga cu bani, bine Să nu ne faci de rușine ! Ia și două lumânări Să-i cununi pe-ăi doi bujori! U iu, U iu iu! Nănașii ies din casă, se alătură alaiului și pleacă cu acesta la casa mirelui, unde tinerii nuntași întrețin atmosfera de veselie strigând de data asta versuri potrivite mirelui: Dulce-i gura mirelui, Ca boaba strugurelui, Ca o boabă de cireașă, Știe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Nu te poci descununa, Până când nu-i număra, Iarba de pe cele lunci, Și frunza din nouă nuci, Pân-n-o face plopu nuci, Și răchita mere dulci. Atuncea și nici atunci. U iu, U iu iu ! De la casa mirelui, după ce nănașii îl iau în primire pe acesta, gata pregătit, întregul alai pleacă la casa miresei, strigăturile de acuma se adresează acesteia: Acolo alaiul e așteptat cu porțile larg deschise cu stâlpii frumos împodobiți de sărbătoare, cu crengi de brad, cu flori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De vi-i drag unde-ați intrat ! U iu, U iu iu ! * Poftiți ! Intrați fără frică, Nu ni-i podeaua de sticlă, Dar nici tină sau noroi! Vă primim cu drag la noi! U iu, U iu iu ! între acestea nănașii cu mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui, sau nașul însuși, recitând orația colăcelului : Bună dimineața cinstiți nuntași, Tânărul nostru-mpărat De dimineață s-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
suma aceasta, din cămară li se aduce oaspeților Budihala, o femeie neagră, zbârcită, urâtă, bătrână, cocoșată, pe care mirele o refuză, susținând că el o altă floare a zărit. Femeile sunt de acordă să ofere căprioara cea adevărată, numai dacă nănașul mai dă ceva pe deasupra. Și numai după ce acesta mai pune o foaie, două, mirele este invitat în celar, unde nerăbdătoare-l așteaptă mireasa, care-i face cadou cămașa cusută de mâna ei pe care acesta o și îmbracă. Se spune
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De la neamuri și vecini, Că te duci printre străini. Și te plânge maică-ta Că nu ști’ când te-o vedea ! Apoi întregul alai se deplasează către biserică, unde se va desăvârși ceremonialul cununiei religioase. în frunte merg muzicanții, apoi nănașu de braț cu mireasa, apoi nănașa la braț cu mirele și în sfârșit în urma lor se aliniază toți invitații care doresc să participe la ceremonial. În drumul lor spre biserică, strigăturile, chiuiturile nu contenesc : Rămâneți cu Dumnezeu, Că eu plec
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cheful de petrecere și la atmosfera de voie bună a tuturor nuntașilor. Nașii pregăteau un steag, deasemenea foarte frumos, în culori vii, optimiste, care în structura alaiului însoțea căruța acestora, și era purtat de un flăcău chipeș, rudă apropiată a nănașului, un frate mai mic sau un nepot. Acesta trebuia să ducă steagul cu mândrie și demnitate și să-i poarte mare grijă, pentru că ceilalți tineri nuntași sunt cu ochii pe el, ca să i-l subtilizeze. În caz că aceștia reușesc să fure
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la Cîrțișoara a însemnat zăpadă multă, copii îmbujorați dându-se cu săniuța sau de-a berbeleacul în munții de omăt, colinde multe, Ceata feciorilor, Steaua sus răsare, ignatul cu tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când feciorii încep să și organizeze ceata, când cei mici adunați în grupuri pot fi auziți repetând cântece
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
televizorul, nici radioul, nici casetofonul, nici «Sidiul», dar oamenii știau să petreacă, să se simtă bine, mai ales fără să provoace scandaluri, buna creștere fiind la ea acasă ca și respectul pentru autorități, pentru oameni în vârstă, pentru preot, învățător, nănași, părinți, unchi, frați mai mari, vecini, și în general față de toți oamenii satului. Era vremea în care oamenii se respectau pe ei înșiși și se respectau între ei. De obicei pe la miezul nopții jocul înceta, feciorii conduceau fetele acasă, pentru că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe hol. După câtva timp am înțeles că nici un miracol nu mai era posibil. Timpul se oprise în loc. Inima-mi bătea năvalnic. Sângele-mi zvâcnea la tâmple. Întreaga ființă gemea în adâncuri, neputincioasă. Bițu fratele și prietenul cel mai apropiat, nănașul în seama căruia fusesem lăsat, specialistul în drumuri și poduri, care vreme de patru decenii fusese implicat în realizarea și modernizarea întregii rețele rutiere din sudul Bucovinei, într-o viziune nouă, ființa cea mai dragă, care pentru mine însemna prelungirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
etc; expunerea este clară și precisă. Acest lucru iese și mai mult În relief dacă se observă că În roman sunt prezentate evenimentele fundamentale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Toate trăsăturile vizează chipurile individuale și colective (mire, mireasă, socri, nănași, cumnați - luați individual dar și colectiv). Romanul se individualizează și prin calitatea stilului. G. Călinescu spune: „Ion” e un poem epic, solemn ca un fluviu american, o capodoperă de măreție liniștită. Câteva sute de pagini au tonalitate neagră-verde și urletul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație lungă. Când tinerii plecau la cununie, ca și în prezent, se făcea "iertăciunea" de cineva care știa bine versurile. Lui i se dădea o năframă și un pahar de rachiu sau vin. Nașa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că marea revelație a momentului a fost Portretul domnișoarei T. Flondor din Comănești, nașa pictorului - „deși credem noi... se poate să-i fi fost și fină..., fină în sensul folclorului nostru, adică: Lelea albă cum îi cașu Se iubește cu nănașu”... „Eminescu și folclorul”, studiul lui Aurel Vasiliu este interesant și pentru că aduce în primplan și valorifică amintirile lui Stefanelli, coleg de școală și studenție cu cel care ne-a lăsat să înțelegem „Continuități bucovinene la Viena”. Cât privește Eudoxiu Hurmuzachi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dimensiunea cosmică a evenimentului, proprie mentalului românesc, este cerută de mireasă ca ultimă probă a abilităților pețitorului și, în același timp, ca certificare a moralității care nu tulbură ordinea universului: „Eu atuncea mi-oi veni,/ Când tu mie mi’aduce:/ Nănaș mare -/ Sfântu Soare;/ Nănașă -/ Găinușa,/ Găinușa maheșa;/ Și fetele -/ Stelele;/ Ficiorii -/ Luceferii!”. Viziune familiară din Miorița, cântecele ritual-ceremoniale și bocetele, antropomorfismul aștrilor făcuți părtași la gesturile umane prin roluri bine delimitate în procesul nupțial pun în permanentă relație omul arhaic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
e mai curat decât Bahluiul simiradinizat dintr-o ochire? Gândirostiviețuiesc sub ius valachicum, atât de pastoral: azi în Iași, mâine-n Focșani, poimâine la Strasbourg și răspoimâine în urbea Bahluviașiotă, că nu degeaba mi-or fost rudele, strămoșii, vecinii ori nănașii... oieri, păcurari, ași ai navetizărilor, cuintesențiale, între munte și câmpie, adicătelea, mai precis, între pleonasm șesuri întinse, plate și oximoron: giumalăuri pitice; între paradoxul verilor răcoroase trăite la umbra fagilor și tautologia existenței consumate în zbiarăt de mioare și lătrături
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că ne zbatem în comunitar, în cumetrial, în extricabil. Mihai Șora, ca ministru al Învățămîntului n-a izbutit, din cauza pilelor și a presiunilor, să schimbe nici un mărunt funcționar în cîrlănăria ce-i fusese încredințată. Fiecare un văr are (ori cumătru, nănaș, frate, socru, ginere, fin, șogor)... cu trecut de politruc, securist, ciripoi, activist, prim-secretar, deputat în M.A.N.: și se screme să-l salveze de la rușinarea publică sau de la falimontul moral. Nici măcar Mareșalul Antonescu, șef de stat autoritar, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
monografice Poezia lirică populară moldovenească (1973, în limba rusă), a îngrijit volumele Poezia lirică (1975), Cântece revoluționare sovietice (1982, în colaborare) din seria Creația populară moldovenească (16 volume, 1975-1983). Ca prozator, a semnat câteva culegeri de povestiri: Fata frumoasă (1939), Nănașul și finul (1941), La aprinsul zorilor (1947), pe tema satului „nou” colectivizat, a „patriotismului” sovietic. În ultimii ani, C. a continuat să susțină „moldovenismul” din cultură în două lucrări apărute la Universitatea din Tiraspol, în cadrul laboratorului de cercetări științifice a
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
din cultură în două lucrări apărute la Universitatea din Tiraspol, în cadrul laboratorului de cercetări științifice a istoriei regiunii Transnistria: Cuvânt despre destinul limbii materne (1992), Limba maternă în destinul meu (1993), ambele în limba rusă. SCRIERI: Fata frumoasă, Tiraspol, 1939; Nănașul și finul, Chișinău-Tiraspol, 1941; Pagini din trecutul Moldovei, Chișinău, 1946; La aprinsul zorilor, Chișinău, 1947; Cum Paraschița a învățat carte, Chișinău, 1948. Antologii: Poezia lirică, Chișinău, 1975; Cântece revoluționare sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Moldavskaia narodnaia liriceskaia poezia. Neobreadnaia pesnea
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]