158 matches
-
Întâlnirea cu Jerry și Chris și, mai ales, poveștile lor mi-au dezvăluit o lume mult mai complicată, mai aspră și mai periculoasă decât aș fi putut bănui vreodată că există. O lume a orfanilor americani, a celor lipsiți și năpăstuiți în cea mai bogată țară din lume, a copiilor care trec prin destinele lor grele fără ca să fie știuți de cei mai mulți. În Statele Unite sunt peste 400.000 de copii care cresc printre străini. Identificarea lor, scoaterea din mediul familial, plasarea
Sindromul de inimă frântă. „Unii dintre părinții mei au fost buni și miloși. Alții au fost reci și nedrepți” () [Corola-blog/BlogPost/338155_a_339484]
-
senioară bine. Dau din cap, semn că-i aud remarca, dar tac. Vreau s-aud ce debitează cei doi. Totuși, combatanții își iau seama, iar spectacolul pălește... Îmi îndrept privirea în altă parte și-l recunosc imediat pe cel care năpăstuise batanta. Stătea într-o poziție princiară pe un scaun în fața unui birou apropiat, cu gentuța din piele de crocodil ocrotită la piept. În spatele blatului, un tânăr, cam prea tânăr, îmi zic identificându-l, cercetează avid o tabletă cât o tipsie
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
ZEU SĂ IUBEASCĂ PE CEI SĂRACI SĂ ÎNDRUME PE CEI BOGAȚI ******************** TOATE ACESTEA SUNT DOAR VISE CE MĂ-NCEARCĂ DESEORI NOI ROMÂNII DIN CULISE MURIM ADES DE ZECI DE ORI E O MUZICĂ DE DOR NEGATIVUL NE E DATOR EȘTI NĂPĂSTUIT ROMÂNE ȘI ÎN ȚARĂ CA ȘI-N LUME PUNCT. Referință Bibliografică: NU MAI VREAU O ROMÂNIE (poezie fără ortografie) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac
NU MAI VREAU O ROMÂNIE (POEZIE FĂRĂ ORTOGRAFIE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372563_a_373892]
-
vrei. A fi liber-cugetător înseamnă a fi liber să gândești drept, nu ca un hoț, a avea o cugetare sănătoasă, de care să te folosești liber. O rațiune sănătoasă este întotdeauna cheia spre Dumnezeu. - Care sunt categoriile sociale cele mai năpăstuite în vremea noastră și către care ar trebui îndreptată, cu precădere, atenția milostivirii noastre? - Mereu ni se spune "să vă fie milă de bătrâni, copii, bolnavi", dar n-am pomenit până acum să se spună "să vă fie milă de
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
unui individ? În alte condiții, Tomiță ar fi devenit criminal, Bebe Sinescu, Ludmila Apostolescu, Lucica Șchiopu ar fi avut aceeași evoluție degradantă? Cu siguranță, că nu! Există și o categorie a inocenților, a celor animați de simțul dreptății, a celor năpăstuiți pe nedrept. Gabriel și Sorina întruchipează latura angelică din tabăra protagoniștilor nuvelelor, așa cum Mitică și Nora par a fi familia ideală, neputincioasă în fața erupțiilor aberante ale fiului lor. Câteva nuvele se desprind de tematica generală a volumului. „Un răgaz nesemnificativ
CONSIDERAŢII CRITICE – ION CATRINA, DE LA ROMANUL FLUVIU LA NUVELĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/345458_a_346787]
-
plătește pe toate... Cu o sută s-a mărit salariul minim, Dar noi, tot cu resturi ne hrănim! V-am votat, de v-ar fi votat molima, Să fi dispărut toți din țara mea! C-acest popor, voi la-ți năpăstuit... Din ce-a avut, nu mai are nimic!! V-am votat, de v-ar fi votat corbii, Trăim mai rău decât trăiau robii. TVA-ul, ne spuneți că l-ați scăzut... Dar poporul plătește tot mai mult! Chipurile, adevărul voi
V-AM VOTAT!!! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376235_a_377564]
-
scund, suit în sicomor Și-a ales singura șansă să-L vadă pe Mântuitor ! "-ZACHEE, dă-te jos degrabă, azi vreau Să merg în casa ta!" "-Jumătate la săraci, dau azi din avuția mea ! Și dacă pe cineva, cumva am năpăstuit Degrabă îi dau înapoi, paguba, chiar împătrit !" "-Iată astăzi Mântuirea, în casa asta, a sosit, La un fiu al lui Avraam, care era rătăcit !" Văduva darnică Niște bogați aruncau daruri la Templu în vistierie... Dar o văduvă săracă, doar 2
DE LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL, LA CĂRTURARII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371748_a_373077]
-
aici, din această atitudine, cel mai adesea conjuncturală, ne-am și procopsit de altfel cu specificități nu întotdeauna lăudabile. Una din ele determinînd memoria noastră scurtă, neputința de a nu repeta erorile, de a nu uita ce nenorociri ne-au năpăstuit. Numai și pentru faptul că, fiind conștienți de iminența pericolului, nu am încercat cît de cît a-l preveni. Atît cît ne-ar fi stat în putere. Istoria noastră e saturată de astfel de momente ratate prin indolență. Aducînd lucrurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
restricțiilor în tipărirea de monedă din hârtie a dus la situația actuală în care statele pot crea cantități nelimitate de asemenea semne de valoare. El afirmă că "...nu ar trebui să fie nici măcar un mister în legătură cu inflația cronică neobișnuită ce năpăstuiește lumea începând cu anii 1930. De fapt, fiecare stat națiune din 1933 și în special de la încheierea oricărei preschimbări în aur în 1971, a avut dreptul și puterea nelimitată de a crea monedă din hârtie care să joace rolul de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fruntea Arhivelor Statului, - care se lăuda în fața superiorilor și a subordonaților că a dat afară din instituție pe toți doctorii în istorie - am devenit coleg cu Alexandru Zub la Institutul de Istorie și Arheologie, în același timp cu un alt năpăstuit de soartă, pe nume Sorin Antohi. Primirea caldă făcută de noii colegi și vechi prieteni m-a ajutat să suport, cu relativă ușurință, lovitura primită și adaptarea la noul loc de muncă. Am trăit împreună schimbările prin care a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Paraclisului Precistii, scoasă de sub tipar la Iași, probabil între anii 1645 și 1649, împreună cu două fragmente biblice, Cuvinte și jele la robie Ierusalimului, când din Ierusalim la Vavilon i-au mutat Navuhodonosor împărat, și pomenire și de năpaste ce-au năpăstuit acei doi giudecători pre Susana, tălmăcite din slavonă, și o introducere de 48 de versuri originale; din această perspectivă este reconsiderată și data debutului său literar. De sub tiparul reînființat la Iași, la „Trei Ierarhi”, cu ajutorul meșterului Vasile Stadnicki din școala
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
se lenevește și, până la urmă, o părăsește pe ascuns pe Minca, furându-i toți banii din casă. Povestirea e susținută de o tensiune dramatică autentică. O dramă existențială trăiește și Neranțula, din povestirea cu același titlu. Este un copil nefericit, năpăstuit de propria mamă. Rămasă orfană, își câștigă traiul cărând apă cu sacaua. Silită să se prostitueze, ajunge la Constantinopol, dar păstrează o inimă curată, generoasă și face acte de milostenie, ajutându-i pe cei suferinzi și nefericiți. Cântecul Neranțulei despre
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
strivindu-le cu dispoziții regulamentare generale. Nici un accent xenofob nu vine să tulbure obiectivitatea prezentării acestei drame de conștiință, în ciuda faptului că personajele sunt, aproape toate, victime ale opresiunii naționale. Dimpotrivă, R. manifestă o rară înțelegere pentru toate categoriile de năpăstuiți pe motive șovine, așa cum o dovedește și nuvela Ițic Ștrul, dezertor. Prin Pădurea spânzuraților, unde pe Apostol Bologa îl plâng, la execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de judecată” - emisă la 30 mai 1779 -, constatând că procesul avusese o desfășurare corectă. Reclamantul - „Dumitru pârâtu” - a fost chestionat „pentru ce nu urmează alegerea judecății și să arată nesupus”. „Nesupunerea” bogasierului luetic se transformă în protest. Declară că „este năpăstuit”, „că vinovat nu să știe la ceia ce să arată ca să fi căzut cu jăluitoarea în păcatu curvii și pentru ce să dea taleri 30 globa”. Cum martori nu existau, tribunalul ecleziastic a ajuns la proba jurământului („putea-vă să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ia în derâdere mai tot, cu un comic de limbaj greoi, prolix. În povestirile din Oameni și ape (1989) renunță la caricatură pentru un ton sumbru, dar lumea de aici rămâne tot grotescă. Romanul Pescarii (2003) prezintă istoria unor oameni năpăstuiți dintr-un sat din Delta Dunării și, sub forma unui metaroman indirect, prietenia ciudată între porcarul Obrete, fost ziarist, și Ardiles, vag scriitor în căutare de subiecte, poreclit „Balzac al doilea” sau „cumpărătorul de iluzii”. Dezgustat de lume și în
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
un contrabandist care, împreună cu vameșul Odoleanu, i-a trimis fiul în război, de unde acesta nu s-a mai înapoiat. Acum Broscoiul insistă să fie acceptat coproprietar al prăvăliei. Refuzând, sub cuvânt că băiatul trăiește, văduva ia contact cu toți cei năpăstuiți de omul infernal și, la momentul oportun, împinge pe unul dintre ei, un fel de duh al pustiei, Alimandru, soț al unei „strigoaice”, să-l împuște. Istorisirea curge sobru, într-un climat de existență ardelenească patriarhală, fără pitoresc și, în
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
degrabă și L-a primit, bucurându-se. Și văzând, toți murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos. Iar Zaheu, stând, a zis către Domnul: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Și a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci și acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască pe cel pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
păcătos. Dacă apostolii tac, mulțimea murmură (Luca 19, 7). Dar Iisus nu judecă după înfățișare (Ioan 7, 24). Copleșit de prezența Mântuitorului, Zaheu face o promisiune la timpul prezent: „Jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit” (Luca 19, 8). Nu respectul câștigat de Zaheu în fața concitadinilor este marele dar al întâlnirii cu Iisus. Prezența Domnului sub acoperișul casei lui Zaheu este o adevărată răscumpărare. Hristos nu este doar „apostolul săracilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
numai de negustori, de cherhanagii ci și de chiaburi ca Grozuță și fiul său Macarie. Chiaburii închiriază oamenilor scule de pescuit și-i țin astfel legați de nu se mai plătesc de datorii o viață întreagă, iar pe «recalcitranți» îi năpăstuiesc denunțându-i ca «bolșevici» și dându-i pe mâna autorităților (...). În prezentarea acestei lupte dintre vechi și nou, meritul autorului stă în faptul că, în genere, a evitat șabloanele (...). Macarie, de pildă, nu este o simplă schemă. Nu are nici
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Sfîntul lui Israel. 20. Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul va pieri, și toți cei ce pîndeau nelegiuirea vor fi nimiciți: 21. cei ce osîndeau pe alții la judecată, întindeau curse cui îi înfruntau la poarta cetății, și năpăstuiau fără temei pe cel nevinovat. 22. De aceea, așa vorbește Domnul către casa lui Iacov, El, care a răscumpărat pe Avraam: "Acum Iacov nu va mai roși de rușine, și nu i se va mai îngălbeni fața acum. 23. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
înaintea voastră, din tinerețe pînă în ziua de azi. 3. Iată-mă! Mărturisiți împotriva mea în fața Domnului și în fața unsului Lui: Cui i-am luat boul, sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat, și pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii asupra lui? Mărturisiți, și vă voi da înapoi." 4. Ei au răspuns: "Nu ne-ai apăsat, nu ne-ai năpăstuit, și nici n-ai primit nimic din mîna nimănui." 5. El le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat, și pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii asupra lui? Mărturisiți, și vă voi da înapoi." 4. Ei au răspuns: "Nu ne-ai apăsat, nu ne-ai năpăstuit, și nici n-ai primit nimic din mîna nimănui." 5. El le-a mai zis: "Domnul este martor împotriva voastră, și unsul Lui este martor, în ziua aceasta, că n-ați găsit nimic în mîinile mele." Și ei au răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
călătoare nu rămâne.“2 Iar el trebuia să fie acel lucru remarcabil, el care așezat pe această husă lucioasă Îi simțea sub el osteneala culorii de piersică și a florilor roșii, dolofane. Un asemenea articol, menit să apese și să năpăstuiască sufletul, reușea chiar acum să facă asta. Rămăsese sensibil, vulnerabil la nimicuri. Dar domnul Sammler continua totodată să primească și mesaje primordiale. Iar mesajul imediat, esențial era că ea, această femeie cu formele ei feminine, sexuale evidențiate de strânsoarea halatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care se desfășura zgomotos între el și Cerkasovi era una din sursele de uimire și de râs ale orașului. — îi o fericită ironie, fusese auzit spunând O’Toole într-un moment de trezie, că ăst cuib al nobilimii să fie năpăstuit să sufere din pricina unei atât de puternice vipere a invidiei. P.S. Moonshy dormea în fiecare noapte cu Marx sub pernă. Era inconfortabil, dar o făcea în semn de respect. Acum dormea. Prost. Așadar, în casa învecinată trăia posesorul inițialelor pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Subalternul povestea, de fapt, ce poate fi mai captivant pentru un biet directoraș?, cum se poate obține o audiență la un ministru și cum trebuie să faci pentru a-l convinge pe Înaltul personaj că ceea ce ceri tu pentru un năpăstuit de cumnat este același lucru cu ceea ce de drept i se cuvine. Detaliile Înaintării din secretară În secretară erau foarte captivante, iar discursul ținut În fața ministrului un adevărat poem. Printre altele zicea că-i zisese ministrului așa: — Tovarășe ministru, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]