802 matches
-
DE ROMÂNIE Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1931 din 14 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Copii de Românie Aș vrea să vin în perioada asta La voi în prag și de la fiecare Să-adun și să arunc în zări, năpasta, Că știu că vă e greu și că vă doare Îndepărtarea de pământul-mumă. Iar dorul de copii ori de părinți, Vă răvășește gândul, vă sugrumă Și vă-nălțați, fierbinte, către sfinți O rugă, să le fie numai bine Cum ați
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
două la palmă. - Ca să vă intre-n cap imnul regal ! Și incidentul s-a uitat, dar eu, din toată tărășenia cu imnul regal m-am ales cu mârlănia și cu Gogu monitor. Nu întrezăream nicio posibilitate de a scăpa de năpastă. Pe deasupra, șmecherul de Gogu îi raporta mereu lui Mihăiță că am comis grave abateri disciplinare, deși suportam disciplinat toate bătăile și păruielile. Ca un mârlan ce eram, nu puteam fi crezut. Cuvântul meu era zero în fața celor spuse de monitor
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
o vreme se încurcă firul În labirint pierdut e șirul... Sărută versul ce se scrie, Cât mâna asta este vie, Tardiv vei spune la plecare C-ai întâlnit în drum o floare... Sărută chiar răcoarea asta Că am trecut iarăși năpasta Și-n poală strânge flori de mac Ca verii să îi fim pe plac... 01 august 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Sărutul / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august 2015. Drepturi
SĂRUTUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380199_a_381528]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > DEDICAȚIE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017 Toate Articolele Autorului Elenei M. . Ridică capul sus, și tu să nu cazi pradă disperării. Nu e momentul, încă nu ești victima îngenuncherii. Năpasta, a lovit din nou în sufletu-ți prea tulburat; De-atâtea griji ce au ecou în colțul cel mai depărtat. . Ridică capul sus și pleacă, nu mai privi în urma ta Trecutul, a trecut, chiar dacă ți-a frânt în două inima
DEDICAȚIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380311_a_381640]
-
-o finalmente Pe iubita din balanță. Hohotea gondolierul - Cel curtat de multă lume, El ce-i sarea și piperul Cu un vag măreț renume. Va muri încet, va trece Dincolo de lumea asta, Îngeri albi îl vor petrece Alungându-i dor năpasta. ................................... Așa gândea gondolierul - Legănat de-a sa gondolă, El fiind cobzar, străjerul - Cel ce cântă din bandolă. Apa rece și murdară Valuri negre dă născare, Aruncând mizer afară Grea duhoare de sfidare. Plânge stins gondolierul După o dragoste pierdută Și
AMOR DE GONDOLIER de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377114_a_378443]
-
multe, la fel. E aripa, când prinși de ger, Ne ocrotește cu căldură, Cum Dumnezeu îngerii-n cer Îi ține într-o lumină pură. E tot ce vrei pe lumea asta; E o icoană-n răsărit! Pentru bărbat nu e năpasta, De vreme ce ei s-au iubit. Nu e femeia de-nceput - O Eva mult prea ispitită De-al Raiului interzis fruct. Ea astăzi merită iubită! Și s-o iubim cum se cuvine; Cum fiece bărbat ar vrea. Ea e izvorul de
FEMEIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377261_a_378590]
-
risipesc ? Iar un ecou răspunde-alene: Mergi, spune-i simplu: Te iubesc ! Ce e păcatul ? Ce e păcatul? Nu-i parfumul florii! Deși, nici ea, străină nu-i de asta, Căci prea ades mi-a-ndestulat fiorii, Din plin făcând să îmi atrag năpasta. Ce e păcatul? Nu-i o adiere! Deși zburând, cosițe înfioară, Stârnind în mine gând de mângâiere Și dor de-a reveni a câta oară. Ce e păcatul? Sigur nu-i femeia! Deși, mereu, a fost și ea prezentă, Încătușând
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ESTE TIMPUL E timpul ca noi să-vățăm să iubim Cu toate că e prea târziu pentru asta. Un lucru e cert ! Iubirea primim ! Chiar dacă cumva ne ”paște” năpasta. E timpul ca noi să uităm de durere Să punem tristeții acum căpătâi. Și chiar de o fi când lapte, când miere ! Vom ști ce înseamnă silaba dintâi. E timpul acum s-avem doar răbdare Ca visul din noi să
ESTE TIMPUL de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382267_a_383596]
-
acum căpătâi. Și chiar de o fi când lapte, când miere ! Vom ști ce înseamnă silaba dintâi. E timpul ca noi să-vățăm să iubim Cu toate că e prea târziu pentru asta. Un lucru e cert ! Iubirea primim ! Chiar dacă cumva ne ”paște” năpasta. Dar sigur e timpul să știm și de noi Căci prea am ”sădit”, în vorbe, regretul. Și-atunci vom afla, târziu, amândoi Ce-nseamnă iubirea dar și sentimentul. Brăila, iunie 2016 Referință Bibliografică: ESTE TIMPUL / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare
ESTE TIMPUL de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382267_a_383596]
-
00 și 20.00 Opera Națională București - Gianni Schicchi de Giacomo Puccini, regia Silviu Purcărete, Teatrul Maghiar de Stat Cluj - 1h 20min fără pauză / Focus: Silviu Purcărete - un univers regizoral 18.00 și 21.30 Teatrul „Bulandra”, Sala „Liviu Ciulei” - Năpasta de I.L. Caragiale, regia Cristi Juncu, Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești - 1h 25min fără pauză / 2012 - „Al matale, Caragiale”... 19.00 Teatrul Național, Sala Mică, foaier - Teatru de Olga Delia Mateescu, Editura Tracus Arte, 2012 / Lansare de carte 19.00 Teatrul
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
Bulandra”, București - 2h fără pauză / De toate pentru toți 20.00 Teatrul Național București, Sala Mică - Două loturi, după I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, Teatrul Național București - 1h 5min fără pauză / 2012 - „Al matale, Caragiale”... 22.20 Radio România Cultural - Năpasta de I.L. Caragiale, adaptarea și regia artistică Constantin Moruzan, Radio România Cultural - 1h 13min / FNT On Air Marți, 30 octombrie 10.30 Serendipity - Tinerii și „celălalt teatru” / Divanele FNT 15.00 Muzeul Curtea Veche - Spre Damasc - workshop coordonat de Cătălina
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă și György Ligeti în Concert românesc), a prilejuit, la Cluj, un splendid demers muzicologic al universitarei Bianca Țiplea-Temeș. Ceea ce, inițial
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
subtili: subtilitatea acelora cărora lumea de aici nu le ajunge și care mai au nevoie de iluzia încurajatoare a unei alte lumi, cea izbucnită din propria imaginație ne-satisfăcută. Și cum știam că maladia aceasta, departe de a fi o năpastă morbidă, putea avea consecințe benefice în viața oamenilor, mă obișnuisem să privesc credința ca pe o achiziție filogenetică a speciei umane, rezultatul genial al unei selecții mirabile de pe urma căreia cei aleși căpătau o putere de rezistență cu neputință de găsit
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
mai multă autoritate decât directorul Cuclin, de altfel, „mulți” și „multe” s-au transformat la repezeală în fervenți legionari, deși până atunci erau masoni convinși și știuți de toată lumea. La operă stagiunea se deschide cu miraculoasa operă a lui Drăgoi, „Năpasta”, pusă din nou în scenă de regizorul-muzician Scăueru-Zoican, precedată fiind de câteva coruri legionare (lucru prea puțin potrivit). De altfel și direcțiunea operei fusese încredințată valorosului compozitor moldovean Alex. Zirra, care cu mult tact și multă dibăcie o conduse multă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
iubire. Plecarea ta în triumf, ca mireasă, mi-a stors un plâns peste fire. Mai bine să nu-ți fi cuprins frumusețea și faima în minte, rostirea aleasă, muzică de vis, magie picurată-n cuvinte. Răuvoitori ce-mi află de năpastă spun că sunt laș, ori și mai rău, poet nenorocit, cu soartă proastă, aidoma cântecului său. Ce tată, ce bunic de soi avea! Degrabă-ar fi arat și câmpuri zece" (Vorbește lumea pe sototeala mea). În arta poeziei însă nimeni
William Ross - iubirea ca fataliate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6918_a_8243]
-
României, ca și ceea ce s-a numit "Revoluția din decembrie 1989", apoi iliescizarea, constantinescizarea sau băsescizarea țării, ca și deschiderea sa către lume. Acțiunea cărții merge până la zi, cu portrete savuroase de cunoscuți politicieni sau magnați (Dorin Oliviu Sântu, Liviu Năpastă, Trică Petrică, Bebe Bostanda, Maian Pisteanu, supranumit Urâtu), de celebri ziariști (Gioni Cristocea, Sextil Pupezeanu, Florin Bocșa Stăncescu, Camil Năsturescu, Mișu Pricolici), scriitori (Dinu Mircescu, Tinu Zăraru, Jănel Crevedeanu) ori filosofi (Zahei Chelbașu, Gavrilă Răsuceanu), de renumiți afaceriști sau interlopi
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
pe drum, să schimbe radical sorții. Mă gândesc că domnul Urian, care spuneți că a scris cu simțire despre basarabeni, basarabeancă fiind și tratând în cărțile pe care le scrieți cu atâta dăruire despre problemele din acea zonă călcată de năpastele istoriei și despre oamenii ei, va face câteva referiri la cartea/cărțile dvs., și poate chiar în România literară, unde v-ar și plăcea să apară. Rămân până una alta spectator neutru, dosarul pe care vi-l completați pentru filiala
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
mine! Firește, acest al 7-lea volum nu e scutit de păcatele mele dintotdeauna. Un ne-suferit retorism compromite poemul Pierdere; ca și pe un altul, Tablou naiv - rău construit, pe deasupra; ca și pe o vociferantă Gelozie: "Voi, lașilor, vânduților, năpaste / Din neștiut, de ce se abătură / Pe țărmul meu atâta spor de oaste / Atâta jaf și mincinoasă ură?" În plus, am îngreunat și această culegere cu un ciclu de recuperări din anii 1956-1963, întitulat "Caiet": nici una din cele șase piese de
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
veniră la noi furii Nu doar pentru de-ale gurii. Au venit și vin puhoi Să ne fure ce-avem noi Au venit din toată zarea În puhoi mare ca marea. Ce vor oare-n țara asta? Că ne-aduseră năpasta, Foamea, lacrima și plânsul, Sărăcia-n tot cuprinsul Dragei noaste țărișoare. Căci românul, are, n-are, Trebuie dus la pierzare! Așa-i pricazul cel mare. și cum tot românul are Darul lui, de Sus, se pare, Trebe musai să-l
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Doamne, vino iară! Să se-adune oastea mare Să-i alungi peste hotare Pe toți furii și slugoii Pe toți răii și strigoii Ce ne jefuiră neamul, Vatra, sufletul și steagul! Nu lăsa ca n glia noastră Să se-ncuibe iar năpasta! Vino, Doamne, și deschide Zarea pentru omenire! Să zburăm din nou spre ceruri, Să ne fie iarăși liberi Gândul, fapta și copiii, Râsul, chiotul iubirii. Liberi, vrem, la noi acasă, Cu bucatele pe masă, Să primim pe toți cei dragi
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
o privire de mulțumire. Acestea îmi sunt suficiente ca să mă încarc din nou și s-o pornesc mai departe. De-a lungul acestor ani n-am prea avut momente de liniște, pentru că nu se termina bine ceva, că apărea altă năpastă care se cerea urgent rezolvată. Vreau să vă spun numai că toți cei dragi mie, inclusiv eu, am fost la un pas de moarte, numai așa, spre bucuria celor răi și ca să nu ne putem îndeplini menirea adevărată de aici
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
din subiectele ideale pentru criticul literar: scriitorul din Întunecatul April, Trântorul, Poeme, Pe-o gură de rai sau Un dor fără sațiu, dar și actorul de dramă, care "acoperă" roluri dintre cele mai diverse, de la tânărul Werther până la Ion din Năpasta lui Caragiale, stând în admirația lui Kirkegaard opera și biografia poetului și actorului oferă, cu generozitate, substanță, teme, argumente pentru un lung șir de critici literari și cronicari dramatici. Iubit de femei, în viață (nu erau tabloide "libere" atunci, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
eu... că... multe, multe... și că numai din cauza mea Ilinca stă cu nasul în pernă și bocește tot timpul... Auzi tu la ea! Parcă eu am știut că o să iasă așa? Virgil rămase mut cu desăvîrșire. Chiar la o asemenea năpastă nu se aștepta. Căscă gura să spună ceva, dar nu putu. Ochii i se umeziră, iar gîndul că Ilinca e atît de nefericită îl durea mai tare ca toate. Nici măcar nu fu în stare să observe că de ei s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în disprețul timpului care îl desparte. Nu altfel procedează Horia Gârbea în Doamna Bovary sînt ceilalți, textul doctrinar al noului teatru întrezărit de autorul reformator. Măcelul justițiar din Hamlet este conectat cu ura asasină a Emmei Bovary, cu motive din Năpasta lui Caragiale, din Carmen de Merimée și din Faust. "Bun spițer e amorul", celebra locuțiune bufonă din Caragiale atribuită lui Hamlet, devine laitmotivul unei nesfîrșite serii de crime burlești săvîrșite în numele iubirii. Se întrevede sub această luciditate ostentativă o rană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
celebritatea efeminată a vreunui Charles sau în masculinitatea taurină, pasională și imbecilă a seducătorului profesionist. Pentru a stăpîni lumea, femeia mai are nevoie de un singur pas de conștiință. Surprinzătoare este și apariția în scenă a lui Ion Nebunul din Năpasta lui Caragiale, căzut și el, așadar, tot dintr-o tragedie a crimei pasionale. Personajul vorbește ca un țăran român și provoacă în lectura textului un sentiment straniu, de fantastic amestecat cu ironie. Simulînd încercarea de a fugi cu Ion în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]