63 matches
-
sîmpte neputință. Această lege stabilește neclătite hotară pentru acele ce se pot cugeta și așa // ni lămurește cungiura ființelor logice și această lege se numește principiul contrazicerei: principium contradictionis. După glasul acestui principiu, un lucru ale căruia note nu se nărăvesc laolaltă este logicește cu neputință, este un nimic logic. Principiul contrazicerei s-au obicinuit a se închipui de filozofi prin această spunere: cu neputință este ca un lucru totdeodată să și fie și să și nu fie. Însă această spunere
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se poate spune acel principiu cumcă: cu neputință este ca un lucru tot în aceeași privire totdeodată să și fie și să și nu fie. Acum fiindcă prin note împoncișate nu e putință de a cugeta ceva pentru că, neputîndu-se ele nărăvi laolaltă, nu se pot nicidecum împreuna într-o înfățoșare sau unitate a conștiinței, urmează cumcă din contra, acele note, care se nărăvesc laolaltă, se pot împreuna într-o 564 {EminescuOpXV 565} unire a conștiinței și aceea ce avem să cugetăm
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și nu fie. Acum fiindcă prin note împoncișate nu e putință de a cugeta ceva pentru că, neputîndu-se ele nărăvi laolaltă, nu se pot nicidecum împreuna într-o înfățoșare sau unitate a conștiinței, urmează cumcă din contra, acele note, care se nărăvesc laolaltă, se pot împreuna într-o 564 {EminescuOpXV 565} unire a conștiinței și aceea ce avem să cugetăm, numai prin note împreună sunătoare putem cugeta. Legea aceasta se numește principiul unirei: principium consensus. Principiul unirei nu se deosebește altmintrelea de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Kant // nu lămurește în deplin natura principiului contrazicerei; pentru că poate fi ca predicatul cel ce acum se împrotivește subiectului altă dată să i se cuvină și fiindcă, după spusa lui Kant, nu se cuvine subiectului acel predicat ce nu se nărăvește cu dânsul, din contra ar urma cumcă predicatul cel ce nu i se împrotivește i s-ar cuveni; însă câte predicaturi sunt care nu i se împrotivesc și pentru aceea totuși nu li se cuvin. Despre legile cugetărei cei neapărate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sau legătură. Atunci cumpănim x cu a și cu b și fiindcă // aflăm că fieșcare dintr-aceste concepturi se potrivește și este într-o încopciere cu y, de aceea cu drept încheiem cumcă a și b și între sine se nărăvesc și sunt într-o împreună-legare, că chiar pentru aceea că amândouă se potrivesc și sunt încopciete cu x au oarece de obște între sine, în privire cătră care și însele acele concepturi au să se nărăvească și să fie încopciete
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și între sine se nărăvesc și sunt într-o împreună-legare, că chiar pentru aceea că amândouă se potrivesc și sunt încopciete cu x au oarece de obște între sine, în privire cătră care și însele acele concepturi au să se nărăvească și să fie încopciete. Deci de aș vrea sau să afirmez cumcă a, și b n-au nici într-o privire vro asămănare și totuși aș îngădui cumcă amândouă au în privire cătră un ce de obște, atuncea mi-aș
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să i se tăgăduiască. - Iară concepturile contrarie putând fi și mai multe când se tăgăduiește unul dintr-însele vreunui obiect logic, nu este de neapărat ca pentru aceea să se însușească celălalt sau celalalte. În înțelesul logic toate realitățile se nărăvesc laolaltă, adică se pot împreună-cugeta, pentru că singure numai concepturile contrazicătoare nu se pot împreună-cugeta; însă metafizica va hotărî de sunt toate acestea în vreun obiect împreună cu putință sau nu. Despărțirea concepturilor întrucît se cumpănesc cu mintea noastră Concepturile în privire
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
plecăciuni, cu o demnitate și o stăpânire de sine care impresionează. Întreaga sa făptură este impresionantă. Îmbătrânise, nu mai putea ochi, s-a lăsat de vânat, dar prinde din când în când în laț și la capcană... câte o vulpe nărăvită la oratănii, sau scoate din colții lupului, cu ciomagul, câte o pradă. Se pricepe să vorbească și să se înțeleagă cu lupii în limba lor... Știe și vrăjitorii... Tatăl și bunicul lui au trăit în miezul codrilor, creșteau pe lângă ei
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la 25 iulie 1614: “Am dat sfintei mănăstiri,... numită Sava... din târgul Iași... partea mea de vie, jumătate de vie, pe care o am cu sora mea, cneaghina... Nastasia Varticoaia... în viile numite Copoul”. ― Se pare că s-au cam nărăvit la vii “călugărașii” de la mănăstirea Sfântul Sava. ― De ce spui asta, sfințite? ― Fiindcă la 15 martie 1615 Costantin, fiul lui Manole și al Măriicăi, recunoaște mănăstirii Sfântul Sava din Iași dreptul de a stăpâni trei fălci de vie cu crame, vase
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care sunt de extremă dreaptă. În cine să te mai Încrezi? Clătină cu tristețe din cap. — La ce hotel ai stat la Nisa? Întrebă el deodată. — La Windsor. — De ce la Windsor? Bruno Începea să se enerveze din nou. Te-ai nărăvit la lux acum? Ce te-a apucat? Eu unul (Bruno Își debita frazele cu o energie crescândă) rămân credincios hotelurilor Mercur! Măcar ai Încercat să te informezi? Știai că hotelul Mercur „Baie des Anges” are un sistem de tarife care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
în care sunt de acord cu pluralitatea perspectivelor promovată de postmodernism. * Confortul nu este deosebit de prielnic gândirii, favorizând mai curând perspective estetice; dovadă starea de fervoare intelectuală pe care o pot trăi "la rece", nevoit să înving morcotelile unui corp nărăvit la atmosfera de seră pe care o promovează consumismul contemporan. Într-un fel, tocmai această zbatere pentru tot mai mult confort este antiumanistă, eliminând condițiile unei bune dezvoltări și anulând reflexe vitale. Încă odată, mai binele poate fi dușmanul binelui
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
dezică de credința musulmană, și mama lui Alla, principele păgân, asupra căruia femeia exercită o putere asemănătoare de impunere a unei noi religii - creștinismul. Portretizările acestora ne îndreptățesc încadrarea personajelor amintite în tipologia donnei demonicata: „Sultana validea - fără pereche/ De nărăvită-n rele - a aflat/ Că fi-su vrea să-și lase legea veche”1012 Naratorul, vizibil atașat de personajul pozitiv, nu reușește uneori să își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe care o ține: "Ho! Vacă roșă, / Poroșă, / Ho! Vacă neagră, / Poneagră, / Nu-ți amesteca / Blidele / Și lingurele / Și strachinile / Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi sărăci! / Nu te amesteca, / Nu te apuca. / Nu amesteca, / Copiii tăi cu-acesteia! / Nu te apuca / Oalele, / Tindeicile / Și strecurătorile. / Casa / Și masa." 91 După botez, una dintre rugăciunile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]