827 matches
-
Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoși! // Că sărăcia, bunăoară, / Vom lichida-o inimoși, / cu alte proaspete gogoși, / Peste alți patru ani și-o vară, / Când vin alegerile-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidații cu bănat / și cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
o mare consfătuire a fost demascat pentru greutățile pe care le face îndrumării de partid. Aceea a fost, însă, o primă etapă, după care mulți din eșalonul pomenit au început să se vrea autori totali publicându-și propriile lor cărți. Nărav care s-a perpetuat la activiști, continuând cât a ținut regimul: Vedeai cum apărea câte unul la partid care părea mai descuiat, dădea indicații mai ușor fezabile, își crea, poate, chiar și cercul lui de acoliți, iar, deodată, te trezeai
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
cap puterea. Discreționară. Nu degeaba, în marile democrații rar întâlnești parlamentari care să iasă la pensie din parlament! Parlamentul României nu numai că este bolnav, dar e și ilegitim. Vechii parlamentari i-au virusat rapid, pe cei nou aleși, cu năravurile lui Dinu Păturică. Te uiți la el/ea, e tânăr/ă, frumos/frumoasă, manierat/ă și constați că tot hoț de încredere este. Te execută în doi timpi și trei mișcări luându-ți tabloul, lingoul, milionul de euro... A, nu
TABLETA DE WEEKEND (100+8): HOŢII DE ÎNCREDERE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1427537732.html [Corola-blog/BlogPost/382691_a_384020]
-
amintire - neâmblânzitul pegas mă zboară prin puștii iar haită mă-ncălzește la pieptu-i prin nămeți - ce dor mă leagă, totuși, de crude dimineți? de patimă stăpânului pe vaste bogații? dar asta-mi fuse soarta de aprigă fivină? ori visul și năravul din neam <<dedus >> demult? mi-a dat puteri și foamea, de-al zărilor tumult? ori marginile lumii pentru un loc de vizuina? ...................................................... o spaimă viforaște în pacea asta lungă: paianjen mut pe pleoapa imperiului apus - visez etern un urlet, prin
ELOGIU URLETULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_urletului.html [Corola-blog/BlogPost/364618_a_365947]
-
ba din intenția de a scoate zvonuri și a le răspândi. De ce? Pentru a distrage atenția, de a strica imaginea cuiva, din invidie, răutate. Acestea se practicau și pe vremea vechiului regim. Exită un proverb: “Lupul își schimbă părul, dar năravul ba”. Din păcate, o parte din societate s-a obișnuit în regimul trecut să dea informații despre semenii săi și de orice fel, chiar dacă sunt intime ori de domeniul care nu interesează pe nimeni. Și parcă sunt niște mori stricate
DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1423229249.html [Corola-blog/BlogPost/374714_a_376043]
-
amănunte, o serie de întâmplări petrecute în adolescența prietenului său. Tatăl lui Vasile Țâra mergea, din când în când, să vândă lemne la oraș, luându-și feciorul cu el. De multe ori, Vasile refuza: munca la pădure, drumul, oboseala și năravul prost al părintelui său, îi displăceau - căci bea, și, ca și cum n-ar fi fost destul, îl mai îmbia și pe el cu băutură... Ești mă-ta gol! - se răstea indignat tatăl către tânărul ce nu se lăsa atras de viciul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
neaoșă pornită că n-ar fi avut altfel unde decât în inevitabila relativitate: „ora două a nopții/ tu dormi nu-i târziu/ în pentagrama cantatei/ elegia visului nostru// ora patru a dimineții/ tu dormi și nu-i târziu/ prin labirintul năravului/ s-au topit visele noastre”. E mult mai mult decât o declarație de dragoste, invelita cu un parfum de emoție. Aceasta ar putea fi stadiul declarativ al conștientizării împărțirii întregii lumi asumate din toate punctele cardinale și aduse în registru
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1480010814.html [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
-njure, / Nicidecum să dea un sfat” (“Blestemul lui Mihai Eminescu”), repectiv - “Nimic de zis, la vremea lui / Se părea că totu-i greu! / Azi nicio diferență nu-i / Și îl pomenim mereu... În societate este / La tot pasul întâlnit / Cu năravul de poveste, / Ba, mai mult, și altoit... (“Belestemul lui Ion Luca Caragiale”). Și într-un caz și în altul, poetul are grijă să ne atragă atenția asupra faptului că la noi, la români, istoria se repetă întotdeauna, în fapt - că
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1466522493.html [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
prin sonet însă revin la zisa-mi spunând Nu sunt poet!” *** (*)Calliope - muza poeziei epice. Euterpe - muza poeziei lirice, Erato - muza poeziei erotice, *** în ultimul ceas că scriu acuma poezie? e-un dar târziu ce sper să ție! nu ca nărav, că știu ce-nseamnă, ci ca pârâu curgând în toamnă *** © Ciclul " Era să fiu poet" Referință Bibliografică: scrisoare către muze (*) / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1399, Anul IV, 30 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
SCRISOARE CĂTRE MUZE (*) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1414659036.html [Corola-blog/BlogPost/384109_a_385438]
-
unei vieți trăite într-o singură ... X. TALISMANUL DE SAFIR, de Carmen Lăiu, publicat în Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016. N-o să pot despărți gustul copilăriei de cel al cărților. Niciodată. S-au întrepătruns insinuant, cum le e năravul culorilor din țesăturile ieftine. O devălmășie de real și de himeric. De dulce și de amar, de plăcere și de vinovăție. Ochiul și mintea au înregistrat, de curând, un titlu. În primă secundă, cuvintele nu mi-au spus nimic; în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_l%C4%83iu/canal [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
limpede totuși, de plajă, de gutui răvășite de somn, de întâia respirație îndrăgostită, de rufe năpădite de soare, de ... Citește mai mult N-o să pot despărți gustul copilăriei de cel al cărților. Niciodată. S-au întrepătruns insinuant, cum le e năravul culorilor din țesăturile ieftine. O devălmășie de real și de himeric. De dulce și de amar, de plăcere și de vinovăție.Ochiul și mintea au înregistrat, de curând, un titlu. În primă secundă, cuvintele nu mi-au spus nimic; în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_l%C4%83iu/canal [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
căreia încă nu i se întrevede vreo ieșire. Este sigur că predecesorul majestății sale, Regele Baudoin, mai energic și mai impulsiv ar fi mers pe alte poteci, ar fi căutat alte soluții în limpezirea lucrurilor, aplanarea conflictelor și poate îndreptarea năravurilor cu adânci rădăcini istorice. S-au făcut mai multe scenarii de către politologi, și de către pamfletari, mai ales, fie cu Baudoin la cârmă, fie cu Prințul Philippe, succesorul regelui în vârstă acum de 85 de ani, cred. Personal nu pot decât
BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 by http://confluente.ro/Belgia_butoiul_cu_pulbere_al_europei_.html [Corola-blog/BlogPost/349698_a_351027]
-
disperată că nu are cine să o mai servească, se fofilă pe lângă soțul iubăreț și, vicleană cum o știți, îl ameți cu vorbe meșteșugite, rugându-l să îi aducă altă slugă. Acesta așa făcu, dar cucoana nu și-a schimbat năravul, din contră, a devenit mai înfumurată și răutăcioasă. Mulți servitori s-au perindat prin casa dumneaei, însă, la scurt timp, dădeau bir cu fugiții. Era imposibil ca vreunul să poată face față pretențiilor și ifoselor cumătrei. Bietul vulpoi era disperat
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1495905869.html [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
2012 Autor: Sorin Olariu Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame "De la Agonie la Ext(H)az", Editura EDO, București, 2012. Autor: Silvia Jinga - Michigan. Corectarea năravurilor este ceea ce și-au propus comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei încât și-au revendicat-o în întregime, Quintilian în Tratatul său de retorică afirmând cu mândrie: “Satura quidem
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
stigmatizeze apetitul pentru hoție: „Fără nici o tevatură/Eu v-o spun cu mult respect:/ Chiar și când românii „fură”/Este simplu și perfect” (Concluzie gramaticală, p. 129). Ion M. Ruse jonglând cu sensurile diferite ale unei expresii idiomatice critică un nărav înrudit, cel al înșelăciunii: „Pe mulți români îi trage sfoara,/ Să-și părăsească-n grabă țara/ Iar mulți turiști veniți de-afară,/Sunt trași aici, la noi, pe sfoară.” (Paradox, p. 120). Această epigramă nu este deloc o bună reclamă
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
de concentrate pe unitatea de timp, ca în ultimii 60-70 de ani. Am văzut la lucru cinci “șefi de stat” ai României. Îl includ aici și pe Gheorghiu-Dej. Specialiștii vor strâmba din nas. Sunt cu toții istorie, inclusiv ultimul. Tot cu năravuri comunisto-securiste. Unii se mai îndoiesc că vom scăpa de el. Iar alții mai speră în protecția distrugătorului Băsescu. Într-un prestigios ziar al diasporei românești MIORIȚA (SUA) (www.ziarulmiorita.com.) a apărut, luni, 9 iulie a.c., articolul „Președintele României, jucăria
TABLETA DE WEEKEND (9): VARA ASTA SE POARTĂ ALB, CU DUNGI NEGRE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_9_sergiu_gabureac_1342314303.html [Corola-blog/BlogPost/365302_a_366631]
-
în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenție oportună, / Prin cele două mâini care le are,/ Cu una ia și cu cealalt-adună”/ Prin sita umorului și satirei lui Teodor Barbu au fost trecute căsnicii, servicii, năravuri și metehne omenești, patimi și lupte politice (trepăduși, demagogi, traseiști, nepotisme). Ex.”Sancțiune”: „Fiindcă treabă n-a făcut, / „X” din schemă a căzut, / Dar, având un unchi sus-pus, / A căzut de jos în sus”/ Volumul cuprinde, în partea finală și
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
făcut, / „X” din schemă a căzut, / Dar, având un unchi sus-pus, / A căzut de jos în sus”/ Volumul cuprinde, în partea finală și câteva fabule, sonete și rondeluri în care fibra satirică se continuă: In „Rondel de campanie” sunt veștejite năravurile politice: „Iar vin alegerile-n țară / Iar suntem oarecum băftoși / Că vom avea din nou gogoși / Să ne-nfruptăm, a câta oară ? // Stimați concetățeni frumoși / De prin orașe, de la țară / Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoși! // Că sărăcia, bunăoară
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoși! // Că sărăcia, bunăoară, / Vom lichida-o inimoși, / cu alte proaspete gogoși, / Peste alți patru ani și-o vară, / Când vin alegerile-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidații cu bănat / și cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
intereselor superioare ale statului român. Fără a fi un adept al autoritarismului cu orice preț, Nicolae Iorga nu a înțeles niciodată zbaterile partidelor politice pentru preeminență pe eșichierul parlamentar din România. El credea că democrația ar fi fost obturată de năravuri neobalcanice denumite inspirat de către istoric",,fripturism”. Creșterea rolului instituției monarhice ar fi coincis (din punctul său de vedere) cu o revoluție a mentalității naționale..'' Perioada istorică în care savantul a îndeplinit cele mai înalte funcții în stat a coincis cu
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
I-a, a II-a, să vă plece învățătoarea cea tinerică, frumoasă, pe care copiii au îndrăgit-o ca pe mămica lor, și să-ți vină un învățător moș bătrân, negricios, cu dinți anapoda în gură și, pe deasupra, cu niște năravuri pedagogice dintre cele mai năstrușnice. Nimeni n-a dezlegat misterul de ce a fost adus acest dascăl de copii tocmai din județul Focșani, într-un sat din inima munților Bucovinei, împreună cu nevasta sa, oameni la șaptezeci de ani, când alții se
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411372657.html [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
revenindu-se la principiile religiei creștine și că aceste principii trebuie să se afle la bază legilor pe care ei le promovează. Ori, la ora actuală trăim tocmai inversul. Se legalizează prostitutția, se legalizează homosexualitatea, adică toate aceste apucături și năravuri (chipurile apărate de "drepturile omului") care distrug familia și, nu în ultimă instanță, societatea. Dacă lucrurile vor avansa în acest sens, va fi tot mai rău și vom vedea că lumea devine neguvernabilă. Statisticile spun că peste 25-30 de ani
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Traind_cu_adevarat_credinta_ortodoxa_ea_ne_duce_la_implinirea_firii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
cu pene de cocoș în vârf, un clopot la spate și cu o măciucă mare în mână, îl simbolizează pe Irod cel rău, turcul, care a ucis miile de pruncii până la 2 ani. Cine se îmbracă în turcă își pierde năravul, nemaiputând merge la biserică cca. șase săptămâni de zile(Fochi, p. 337). -Ceată cu ursul: ursul, țiganul, boreasa, boierul, jocul ursului-ceata ursarilor, fără măști: Foaie verde lemn uscat,/ Ia-ți muierea, măi Ursac,/ și învârtește-o după plac,/ Ca să placă
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
se impune prin comisari și în înscrisuri; și casele-s schimbate azi de când românii voiajează - copiii vor doar internet, mașini de lux și școală niet, în vreme ce părinții lor ba trag în jug, ba divorțează... Dar au rămas bătute-n cuie năravurile-n gropi dosite, cu cerșetori printre gunoaie și cu dezbateri prelungite despre politici fel de fel, încât bătuta tot pe loc rămâne-al nostru vajnic țel. HORA DEZBINĂRII Înțelepciunea românească în ziceri este încrustată, precum aceea-n care omul constată
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
LA VOLUNTARIAT! Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Cultura poporului român se află în impas. Pe plan economic, să nu mai zic, importăm aproape totul. În plan cultural importăm literetură, obiceiuri, năravuri... Așteptăm ca instituțiile statului român să se preocupe mai mult dar, știm bine că instituțiile culturale au intrat, nu de azi - de de ieri, în sfera politicului. Putem face noi, cetățenii de rând, ceva mai mult?! Relativ recent am descoperit
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]