67 matches
-
cădeau atâtea din cer. Sau poate nici nu căzuse din cer ca alte pietre. Poate că stătea aici de când lumea și cine știe cărui nebun i s-a năzărit pe vreme de furtună că e cine știe ce. O fi trăsnit-o vreun fulger. Născocitorul putea să fi fost smintit, nătărău sau numai beat, iar oamenii cred lesne orice, chiar dacă n-au văzut. Și iată cum a ajuns vestea cumplită la urechile regelui. Încălzit de nălucile altora, a născocit și el o nălucă. Țăranul care
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
tine, aș Îndrăzni să spun. Îi reapăruse zîmbetul prietenos, dar șmecher. Se lăsă pe spate cu mîinile la ceafă, acum Încrezător că putea face față vizitei mele. Deja ne asumaserăm rolurile de familie stabilite Încă din copilărie. El era spiritul născocitor și nestăpînit, eu eram neghiobul de frate mai mare care Încă nu pricepuse poanta. În ochii lui Frank fusesem Întotdeauna o sursă de amuzament tandru. Purta costum gri și cămașă albă descheiată la gît. Văzînd că-i observasem beregata dezgolită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Balada iernilor albastre susține această notă. O formă alegorică a spectacolului existențial e cea a unui circ întârziat pentru care tristețea nestatorniciei și imaterialitatea gloriei sunt aspecte esențiale, care nu fac decât să recapituleze - cu obstinația ingenuității care se închipuie născocitoarea lumii - un drum parcurs de toți: Și-n larma lumii s-au pierdut pe drum / Înfrângeri vechi speranțe înșelate / De la trapez doi mari actori de fum / Zâmbesc peste aplauze-nghețate. Spectacularul e implicit, dar și explicit: Când vânturi mari veneau
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ghearele cu care-ar trebui să le lăsăm semne pe față, pe spate, pe suportul gîndirii, pe ochi. Și vorbea și de cultură, În adîncime, iată cine are grijă de cultură În România de azi, de ieri și de mîine, născocitorul de cult și invitații săi culți și ponosiți, dintre care unii ar trebui să se simtă mai bine post-mortem. Și nu se simt mai bine În poziția definitiv orizontală deoarece nouă ne lipsește ce-am zis că ne lipsește, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
don Giuseppe Pizzuto. De data aceea însă nu slujise la nimic, căci în scurt timp a fost descoperit și denunțat. De ce se mai putea teme acum? Mă tem să mai fiu iar persecutat pe nedrept, mă tem de delatori și născocitori de povești cu conspirații și de tot felul de subversiuni care m-au făcut să mor decenii în șir într-o groapă de-ntuneric fără pic de milă și unde singura satisfacție era rapănul. Nu vreau să mă întorc acolo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
inadecvate, deoarece toți la un loc și fiecare în parte au pledat pentru "cunoaștere" ca proces și nu pentru cunoaștere în sensul unui depozit de informații; amintim aici un mit platonic celebru din Phaidros, acela al întâlnirii dintre zeul Theuth, născocitorul scrisului și regele Thamus, acela care trebuia să aprecieze dacă născocirea este bună sau rea: "Tu, acum, ca părinte al literelor, și de dragul lor, le-ai pus în seamă tocmai contrariul a ceea ce pot face ele. Căci scrisul va aduce
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
drept cult oficial în imperiul roman sub numele de mitraism care va avea acest statul pînă în anul 381 cînd va fi interzis de lepra iudeo-satanis- tă, ibericul Teodosiu. Acest adevăr istoric este recunoscut chiar de către Șaul, unul dintre marii născocitori de revelații, aberații, emanații, incantații, inovații și alte conspirații drăcești care scrie pe la anul 62 în Romani 2,14-15: ,,Cînd Neamurile măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii... și ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lume să-i treacă la schisma lui pe ivriții ce locuiau printre Neamuri? Faptul că nu pomenește de Septuaginta, deși el era vorbitor de greacă și de romană iar textele se spune că le-a scris în greacă, arată că născocitorii pretinsei tălmăciri se țineau nu-mai de ,,basme evreiești”. Numele lucrării Septuaginta nu apare menționată vreodată nici în scrierile din secolele ll-lll ale autorilor Irineu, Hegesip, Hipolit, Tertulian, Clement, ceea ce dovedește că pretinsa traducere a rabinilor făcută la cererea lui Ptolomeu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a fost plăsmuită pe la sfîrșitul secolului lV al erei noastre după ce iudeo-creștinismul a fost impus ca religie oficială în imperiul roman în anul 381, cît și cele mandeene care își au originea pe la mijlocul secolului l, dove- desc că în mințile născocitorilor de ,,înțelepciuni iudaice” s-a pus la cale doborîrea șarpelui cel vechi din ceruri care era simbolul înțelepciunii și marea monstruozitate a nimicirii religiei geților precum și scoaterea ei din istoria lumii iar toate aceste valori spirituale să fie confiscate pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
canonic iudeo-creștin că șarpele a dat puterea sa fiarei ca să poată stăpîni toată lumea și nimeni nu cuteza a se împotrivi. Ori sigiliul amintit arată tocmai puterea divinității reprezen- tată prin cele două animale pe care le hulea cu atîta înverșunare născocitorul Ioan și toți cei care credeau în Făcă-Tora. În bătălia împăratului Constantin purtată în anul 324 împotriva lui Licinius pen-tru stăpînirea imperiului, se spune că în noaptea din ajun, Constantin a visat că a venit la el Dumnezeu și i-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
făcătura lor ,,fiara a fost, nu mai este și va veni”. O mențiune specială trebuie făcută pentru Valerian, care a dat trei decrete împotriva iudeo-creștinilor ce încercau să se urce tot mai sus ca păduchele în freza imperiului roman, iar născocitorul spune că blestemele lor l-au ajuns pe împărat, care a murit în captivitatea persană. Iar cei șapte munți pe care stă curva îmbrăcată în stacojiu sînt cele șapte coline pe care era așezată cetatea Romei. La 17,18 ne
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
foarte inegală, așa cum ne indică și proverbul ,, Sunt cinci degete la o mână, dar nici unul nu este egal cu celălalt". Cel mai expresiv dintre cele cinci degete este degetul arătător, care poate să fie în comunicarea didactică explorator, amenințător, îndrumător, născocitor, doveditor, dubitativ (când este poziționat sub buza inferioară și celelalte degete formează o ,,barbă") etc. Deoarece degetul arătător participă la realizarea mai multor gesturi, el poate îndeplini mai multe funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a executa o
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și la a obștii”. Absența totală a ambiției și, deci, a conștiinței estetice, ori binecunoscuta prefăcătorie a creatorului care scrie una pentru a sugera contrariu!? Nicolae Văcărescu, fratele celui dinainte, n-are nici măcar asemenea scrupule. El mărturisește că, neavînd „duh născocitor”, adică talent, va folosi stihurile lui Alecu pentru necesitățile sale amoroase, fără a avea sentimentul că Încalcă o lege morală. Poezia nu este Încă un obiect estetic, ci un instrument de persuaziune cu o valoare funcțională precisă. Cu o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceea care aprinde În Părintele social ambiția vastei Creații și-l Împinge spre marile modele, muză cu puteri ascensionale, muză vizionaristă, hrănită cu sublimități. A treia este muza omului „buclucaș”, cum l-a numit Iorga, muză „mult pestriță și fîșneață”, născocitoare de expresii pitorești, sarcastică, dezlănțuită asupra obiectului: „Îngălato, Dezmățato, Uscățivo, Costelivo, Exclusivo”, căzînd, uneori, În savoarea vulgarității: „Se cățălesc ielele; Ielele, șoimanele, FÎțîie crăcanele, Fleici azvîrle țîțele, Miorlăie ca mîțele, Danță hora boalelor În mocirla balelor... Zmeii Își bat coadele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vis înspăimântător despre nebunie, când alunecă într-o gravură de Hogarth reprezentând casa de nebuni. Lecția de pictură demonstrează că există armonie și în nenorocire, iar muzica înțelegerii însoțește fiecare clipă de viață. Visul se încheie cu exclamația, " Fericit priceputul născocitor!", care ne duce cu gândul la Peter Ackroyd însuși. Romanul se unduiește ca o apă stătătoare. Nu curge nimic, dar suprafața se agită. De-a lungul lui, cum spune Clement Harcombe, " Nu există nici trecut, nici viitor, Tim, ci doar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gândirea filozofică (subcapitolele 2.1 și 2.4 ), poezia a Început totuși să piardă orice legătură cu divinitatea inspiratoare, până când În spatele ei a rămas doar poetul cu meșteșugul lui, pornit deja p drumul la capătul căruia va deveni un simplu născocitor de istorisiri. BibliografieTC "Bibliografie" Opere cu caracter general Brelich, A. (1985), I Greci e gli dèi, Napoli. Burkert, W. (1977), Griechische Religion der archaischen und klassischen Epoche, Stuttgart, Berlin, Köln, Mainz ștrad. it., I Greci, vol. I, Preistoria; Epoca minoico-micenea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
studii și în reviste de specialitate sau comunicări în cadrul unor reuniuni științifice. Debutează cu versuri în suplimentul cultural al ziarului „Ceahlăul” (1967), colaborând ulterior cu versuri, proză, eseuri la „Dialog”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, unde semnează rubrica „Născocitorul de gânduri” și i se acordă în 1998 un premiu pentru proză. În 1992 îi apare primul volum, romanul Iarna, pentru cine mor vulpile. Secvențe dintr-o copilărie marcată de traume psihice și fizice vin să ilustreze în Iarna, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]