707 matches
-
mierea lor să te îmbete vrăjită de Dragobete *** Pricină-n sat [sub clopotul vârstei, poetul, o enigmă ...] ademenindu-și somnul să-l cuprindă torcea tăcut din caierul de gânduri născute când prășea porumbu-n rânduri sau priveghind păianjenii din grindă stătea năuc nepricepându-și rostul deși sărac tot îl vorbește satul oricum ar fi aici si-a dus veleatul muncind cinstit dar și făcând pe prostul știa vezi bine că, Doamne ferește de-i dus vreun om să are în răstoacă nu-i
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
lui Răzvan Vasilescu), cu un aer de jupîn caragialean trecut prin UTC, care îi aduce tînărului somnolent o sacoșă cu "substanțe medicamentoase" de transportat la București, contra a "1000 de parai", și îi face un instructaj amănunțit, ca pentru un năuc Spiridon new generation (excelent tînărul Alexandru Papadopol, în amestecul - tipic, poate, unei generații - de inconștiență, superficialitate, inocență, încăpățînare și pragmatism). La drum se adaugă alte două exemplare ale aceleiași generații: un prieten, și el "bazat" (Dragoș Bucur, spirit contrastant, în
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
el descoperind atmosfera din acel club, o atmosferă roșie, de un roșu blînd, dar destul de întunecat, îndulcit de roșul mai deschis al lămpilor cu abajur de pe mese? Nu știu. N-a știut nici el să-mi spună cu exactitate. Eram năuc, mi-a zis el. Se lăsase condus de inginer pînă la o masă, ca un infirm. Nu se uita în față. Se uita înspre estrada goală. Nu goală de tot. Dar fără oameni. Fără el. Și care avea să rămînă
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
planeta lui de cântece și vis", iar ceilalți, trecătorii, care "Mai scot câte-un dolar și în pălăria mare / Îl zvârl" au "gânduri abătute" cu derivarea logică: "Transformă-n evantai a lumii clipă stearpă", (Băiatul cu chitara, p. 6); "apașii năuci", ima ginați în "trenul cu circuit oval" de la gara din Chicago spre O'Hare, cu amintirea preriei, "privind prin geamurile securit / La turmele de animale pierdute sub beton" peste care vine tăietura bruscă și dureroasă a civilizației: "Călătoresc cu ei
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și zi mascări Și fă ce știu boscarii-a face: Fă stihuri, vrăji, fă tumbe, sări, Fii păpușar prin iarmaroace; Dupi, stuci, popici, cînd vor să joace Înșală loazele năuce! Dar pleașca? Ia aminte-ncoace: La tîrfe și la crîșmi se duce! Te trage din mocirlă-n laturi; Cosește-n prat, dă-n brînci pe-ogor, Țesala căi, prin grajd să maturi, De nu ți-a fost la buchi ușor
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
Ha! Foarte bine, monitor general, foarte bine!Te descurci foarte bine! mârlanul nu clipește, nu mișcă, nu râde și nu zâmbește. Pune-i liniuță la catastif și mârlanca să poftească în față, să-i facem safteaua „mămichii”! Biata Florina era năucă. Zâmbise și ea ca o vițelușă nevinovată și se pomeni chemată în față. Nu știa cum devine chestia cu „mămica” și s-a dus senină la catedră. Domnul Fusulan a dus-o lângă banca monitorului general. I-a spus lui
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
tun ce-asmute spre gură inima, proiectil gata să iasă. Țeasta - o colivie din care mintea cere scăpare... Se-mpiedică! De ce, nu prea știe. Neputerea o-nvinge. Îngrozită, strivită de cer, totuși percepe gâfâieli, pași de urmăritor. Și clipele zboară... Năucă, se vede surprinsă... smucită de părul sângeriu în lumina rece a lunii... Un braț îi prinde gâtul în menghină. Totuși, mirarea ei tremură doar asupra mirosului de trabuc aspru care biruie aerul sărat... Identificare inutilă în timp ce gâtu-i trosnește. Sfârșește în
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]
-
le schimb pentru că în ele stă sămânța acelui "mereu prezent și nou" pe el îl doresc iar viu și atunci absorb toată vechimea principiilor așezate prin nișele peșterii pe care o numim subconștient șterg de praf propria-mi gândire și năucă mă îndrept spre altă poartă fiecare treaptă îmi sărută tălpile goale cu mușchiul unei inimi pe care o cunosc dar nu-i aud bătăile mereu și știu că pierd și știu că mă pierd risipindu-mi propria-mi inimă pe sub
CLIPA CUVÂNTULUI DINTÂI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380114_a_381443]
-
dar privirea devine serioasă, așteptând răspuns. ,,Sunt bine mereu!” îi spun. Se întoarce și pleacă zâmbind. Ochii mei rămân în urma lui, zbârlindu-i părul încă negru, măsurându-i pașii, numărându-i bătăile inimii.”; ,, Când ajung jos, la marginea foii, scriu năucă, neștiind de mine: ,,Te iubesc, Tu,Dor” Mă sperii de ce scriu, fac ochii mari de parcă altcineva a scris, nu eu tremur, de frig, de emoții? Mototolesc hârtia și, în fugă, mă duc să o arunc. O fac bucăți, să nu
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
să plâng, să uit. Și m-am trezit așa buimaca-n toamnă Sub lacrimi ce se prelingeau din cerul ud, Cand moartă am găsit alături lângă mine Iubirea ce-am pierdut-o în vară de demult. M-am ridicat așa năucă de sub toamnă Și cu veșmânt din frunze și din ploi, În hohot am jelit iubirea mea găsită Și-am îngropat-o sub toamna dintre noi. Autor Angela Mihai Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: ÎN CĂUTAREA IUBIRII PIERDUTE / Angela Mihai
ÎN CĂUTAREA IUBIRII PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378175_a_379504]
-
dar drumul spre ea e o hartă deșarta, iar noi ne tărâm într-un geamăt de piatră zvârlita pe-un somn de nebun. Ametita-i e rochia de nori și lalele, ca visele ei și că brațele mele cautand-o năuc printre frunze de nuci Intampla-te, Doamne, si vino să-mi duci Pe-un crivat de beci toată iedera verde, acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde; acest cântec de ea, pe hrisovul de huma, din mine
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Trăiesc. Mă supun,dar drumul spre ea e o hartă deșarta,iar noi ne tărâm într-un geamăt de piatrazvarlita pe-un somn de nebun.Ametita-i e rochia de nori și lalele,ca visele ei și că brațele melecautand-o năuc printre frunze de nuciIntampla-te, Doamne, si vino să-mi duciPe-un crivat de beci toată iedera verde,acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde;acest cântec de ea, pe hrisovul de huma,din mine s-o
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
coajă de ou într-o batistă, patul meu de otravă, străina bântuind-mi sângele până la prăbușire și cuvintele amestecându-se cu bucăți de carne crudă, cu gingii sfârtecate, cu munți de speranțe plecând. Tu trebuie să-nțelegi tulburarea, căutarea, viața năucă, stigmatul de întâmplare ce sunt, în care doare și acum, zdrențuită, doar batista mea, cu o coajă de ou înăuntru... Referință Bibliografică: DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DU-MĂ BIRJARE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului DU-MA BIRJARE Mână, birjare năuc, prin noaptea adâncă Și du-mă aiurea unde doru-mi te poartă, Dar nu lăsa după noi nicio urmă, Iar pentru drumul de-ntors nicio poartă! Du-mă-n galop, birjare, prin noaptea ce plânge Și nu privi nici-o clipă urmele pașilor
DU-MĂ BIRJARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382234_a_383563]
-
Mircea Mihăieș Nu Știu dacă cei șase mii de milogi care s-au călcat în picioare la chermeza lui Vanghelie erau cu adevărat profesori. Din imaginile văzute la televizor, păreau mai degrabă o adunătură năucă de precupeți și precupețe, rătăciți la Pavilionul Expozițional între două mărunte tranzacții cu morcovi, pătlăgele și păstârnac. Femei chiuitoare, cu fețele invadate de-un extaz cvasi-sexual, și bărbați cu cămășile leoarcă se încinseseră în hore incoerente, ce aduceau aminte de
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
lui Compagnon n-ar trebui scăpată. Criticul, metamorfozat în istoric al ideilor, demontează în primul rând clișeele ideologice apodictice: dacă modernitatea e și reacțiune - și e -, poate ar fi bine să ne gândim că nici stânga nu e doar progresism năuc, corectitudine politică tâmpă și mult cabotinism; poate nu toți cei Ťdin stângať sunt, moral și intelectual, niște siniștri..." Până aici raționamentul nu are, cât privește bunul gust, hibe. Ceea ce urmează, în schimb, mi se pare mai puțin util, aici, decât
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
curs de apariție, în care autorul Jurnalului fericirii îi spunea lui Ierunca povestea unei plimbări prin București, la puține zile de la ieșirea din închisoare, în vara lui 1964. Pentru mine, povestea a fost extrem de mișcătoare. Iat-o, pe scurt. Încă năuc și negăsindu-și rostul, după cei cinci ani de detenție, Steinhardt nimerește pe Știrbei Vodă și vede pe panoul de afișaj al Conservatorului că era programată o întâlnire, în cadrul seriei de conferințe organizate de muzicologul George Bălan (azi, nonagenar, trăitor
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
că nici el nu știa prea bine, m-a condus până la poartă, iar la plecare mi-a spus încet, cu frică parcă: ,,Ce să-i faci, domnule Zidaru, la vremuri noi, oameni noi. Azi noi, mâine alții, poate”. Am plecat năuc, am mers pe jos până în oraș. Mi-a fost frică să mă duc acasă. Ce să-i spun Elvirei? Că am muncit o viață de om, ca să fiu scos în stradă de niște golani? Am intrat în acest local, m-
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
tot grupul de cheflii, că io îs din Suceava și noi ținem la băutură (în afară de frate-miu). Faza aiurea e că de fiecare dată când se îmbată ăia, mie parcă de-abia îmi pornesc motoarele, așa că am rămas singur și năuc de cap un pic, încercând să mai iau de undeva un vinuț, ceva. Și atunci mă pâsâie ăștia. Îs vreo patru și arată toți ca niște parizeruri și se hlizesc la mine că am botu negru de la vin și îs
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nu vine nimeni până aici... Moare! Nu sta! strigă bătrâna și, căzând cu genunchii în țărână, prinse să fluture cruci mari, grăbită, deasupra muribundului. Abia mai respirând, fără gânduri, fără voință, cu aerul vâjâindu-i în urechi, Cerboaica se întoarse năucă, neștiind ce să facă. Așteptă să termine soacra, deși știa că chiar dacă omul s-ar ridica din miriște și-ar începe să umble, ca-n minunile Bibliei, ea tot nu și-ar putea reveni, și nimic și nimeni, nimic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a formulat de către filozofii șireți teoria adevărului dublu: secundum fidem — adevărul după credință — și secundum rationem — adevărul după rațiune, ca să aibă cale liberă pentru filozofie. Adică să rătăcească până îi ia dracul... Că poți, în filozofie, să rătăcești până devii năuc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevăr. La urma urmelor, are și filozofia acces la adevăr, pentru că situarea spiritului în adevăr e vocațională. Babele evlavioase merg la absolut rugându-se, iar filozoful trăncănind silogisme. FRANCMASONERIE
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
străină de inima mea, de inima reginei care aștepta? Femeia avea gleznele legate" Efecte de regie au fost în dezmățul de dimineață, desenat într-o vibrație nervoasă de nerăbdare. La amiază era obosit de marginile amenințătoare în care a intrat năuc. Soarele arde, mici ventuze ciupeau de-a lungul umerilor încovoiați de greutatea aripilor care au uitat să zboare. În amurg, un cer desprins din Chagall dezvăluie lumini roșii dintr-o altă lume, aduse în forme stranii; perdele de grădini, intrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
zestre pictate cu miri. Am mai găsit și metale, sticle și vitralii cucernice, pahare îmbrăcate în zale sfioase de mătase și cristale. Ce suflare și gesturi amăgitoare în linii curbe, cu prospețime de floare. Ce laude să aduc acestui miraj năuc, dislocat din timpul ceasornicului așezat pe scrin, când depresia de venin o mai ascunde: în nevrozele fără cer adunate în sertarele încuiate demult. Candelabre Enorme, princiare, în cupolele de catedrale se desfășoară sferic cu luminile venite din întuneric. Niște coarde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ascunzi? De această noapte să trec, săgețile să le-nec, ființă căzută în aceeași lume dintr-o stare anume. * * * Stelei, prietena mea din tinerețe Amintirile trec și ele, nu mai vin iubirile! Ele se târăsc prin iarba neagră în vântul năuc, se apropie în dezordine, apoi se duc. Te-ai întors în sfera cu lumina de oase galbenă ca ceara... fără certitudine un al treilea ochi trebuie privirii să se arate voințelor noastre ingrate. El caută lumina înghețată și limpede în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
să se trezească, să fie ieri și să facă planuri de mers împreună la Fez și el să-i povestească despre limba urdu, dar nu, nu e ieri, e aproape dimineață și a adormit de atâta plâns și se trezește năucă, năucă de tot, de parcă ar fi ajuns și el nu e, el nu mai e pe vapor, dar vaporul nu a oprit nicăieri și ea plânge și mai tare și nu știe cum să anunțe că el a dispărut pentru că
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]