94 matches
-
în glumă, mai în serios. Mi se uită bestial în ochi și-și arde, demonstrativ, un ciocan în tigva-i care sună-nfundat. Nedezlipindu-și privirea de-a mea. Îi dau pe loc datoria. Ducă-se pe pustii! Ați observat, cred, năuceala produsă de gestul de renunțare al președintelui Constantinescu în fronturile criptocomuniste. Așa ceva activiștii partidului unic n-au mai întîlnit în practică. Cu atît mai puțin în... Cursul Scurt: cum să renunțe ăsta, țapul, de bunăvoie, la o nouă candidatură!!! Vipurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i! Măi omule, ce-i cu tine, ce-ți veni?! Costache: Eu nu-ți fac nici un reproș... dar... Marieta, eu am știut că periodic mergeai la același colonel de securitate la care mergeam și eu... Marieta: (după o clipă de năuceală) Și?! Da, eram chemată la securitate... Și ce-i cu asta? N-am făcut nimic rău... n-am spus niciodată nimic... Costache: Știu... știu... Marieta: Da de unde-ai aflat tu că eu... Costache: De la el... Marieta: Ia uite! Și mie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Hatmanul, după drama L’Hetman a lui Paul Déroulède, și Cârdășia, după La Camaraderie de Eugène Scribe. În momente și schițe, aceeași lume ca și în comedii. Într-o stare de continuă agitație sau, dimpotrivă, împăienjeniți într-un fel de năuceală, poate și din cauză că e căldură mare (Căldură mare, Petițiune), moftangiii aceștia euforici și limbuți sunt niște pierde-vară. Pălăvrăgesc la nesfârșit (neapărat despre politică), relativizând totul, și cuvintele par că încep să-și piardă sensul. Foiesc întruna, într-o îngustă circularitate
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de-al doilea jurnal de bord, impresiile prind să-și croiască un făgaș narativ. În călătoria spre America de Nord (Peste Ocean, 1926), B. nu mai e, desigur, sublocotenentul emotiv de odinioară. După șocul primelor contacte, comandorul, revenindu-și cu greu din năuceală și triindu-și de la o zi la alta prejudecățile, privește cu mai multă înțelegere și chiar cu admirație un mod de viață care știe să prețuiască promptitudinea și eficiența. Cu un minimum de meșteșugiri, în întâmplările pe care le narează
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
pentru că se clătina vizibil și rostea vorbe fără sens. Când bătrânul trecuse pe lângă masa lui, cu un gest calm, dar ferm, Mos îl silise să se așeze alături de el și îl lăsase să îi vadă chipul. Trăsăturile acestuia se limpeziseră, năuceala de pe fața lui lăsând locul unei frici care îi paraliză pentru scurtă vreme și glasul. Mos îi dădu lui Severus să mănânce și apoi, fără să rostească o vorbă și supraveghind atent câțiva bărbați care începuseră să se uite cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
s-a părut absurd. Încărcătorul aluneca în mâna mea ca o bucată de săpun umed. Când am tras, mi s-a părut că țintesc gura posomorâtă a mașinii - rânjetul acela al grilajului de la motor și ochii stinși ai farurilor... În năuceala spaimei, i-am zărit umbra mai înainte de a-i putea auzi zgomotul. A acoperit, preț de o secundă, soarele deasupra refugiului meu dindărătul bărcilor. Am înălțat capul. Silueta lui era foarte ușor de recunoscut: un Mi-24, elicopterul acela de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
toate aprobările. Dar trebuie să ne asigurăm că datele corespund cu actele dumneavoastră de identitate. O, și acum va trebui să mai fac o mică modificare și să scot numele ei de pe listă. Va trebui Însă să dau un telefon... Năuceala lui Bennie se transformă Într-o bucurie fără margini. Era evident că acest Walter vorbise cu Lulu sau poate cu cineva din San Francisco. Bennie trimisese un fax la agenția de turism. Cum toată lumea se referea la ei ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
scuturi și armuri cu un buzdugan bătut cu cuie, celălalt părea chiar că râde cu neobrăzare, ca într-un soi de delir, însă manevra sabia cu o abilitate ucigătoare. Datorită celor trei războinici atât de valoroși, hunii își reveneau din năuceala produsă de intervenția arcașilor lui Sebastianus, iar burgunzii păreau a fi, în punctul acela, în mare dificultate - și pentru că acum arcașii nu mai reușeau să distingă țintele și trăgeau aproape la întâmplare, în direcțiile în care intuiau grupuri de dușmani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să se grăbească. La câțiva pași în spatele său, Lidania nu reușea încă să o miște din loc pe fată. — Haide, Lucia, o implora trăgând-o de un braț, nu face așa, vino! Trebuie să mergi, înțelegi? Sebastianus se scutură din năuceală și îi fu de ajuns o clipă ca să ia hotărârea. îi dădu apoi sulița lui Maliban și se întoarse spre Lidania: Vino cu mine! îi porunci, în vreme ce, cu un gest rapid, o ridică pe fată cu forța; fata continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de ani luându-mă după gât și sărutându-mă de câteva ori, uitând de fiica ce stătea alături zâmbind, purtând, uluitor, asemănarea și frumusețea din tinerețe a mamei, încât în clipa în care aceasta se desprinse de mine, privii cu năuceală la ele ca la două realități asemeni fotografiilor mișcate. Ea îmi observă mirarea. și puse asta pe seama emoției revederii, o seamă de modificări secrete ale spiritului, și nu era în afara adevărului a cărui arie se dovedi mult mai cuprinzătoare decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cuprindeau soldați, firește, dar mai ales oameni de rând, mateloți, sacagii, foști condamnați care se alăturaseră milițiilor populare. Unii erau înarmați cu pumnale, alții nu aveau decât niște praștii, sau chiar ciomege. Cu toate astea, ajutați de întuneric și de năuceala creată, au semănat moartea în rândurile otomanilor. În toiul bătăliei, însuși Selim s-a pomenit încercuit și doar înverșunarea gărzilor lui i-a îngăduit să scape. Tabăra era acum în mâinile lui Tumanbay care, fără a pierde nici o clipă, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de pe strada Saliba, unde și-a stabilit cartierul general. Părea atât de stăpân peste oraș, încât a doua zi a fost rostită din nou predica în numele său din amvonul moscheilor. Situația lui nu era însă mai puțin precară. Odată risipită năuceala iscată de primul atac, otomanii își veniseră în fire. Recuceriseră Bulakul, se strecuraseră în vechiul Cairo până în preajma casei mele și, la rândul lor, recuperau pas cu pas terenul pierdut. Tumanbay controla mai ales cartierele populare din centru, la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
astfel de clipe. Nu mă desolidarizez de ele, de cel ce eram pe atunci. Nici măcar nu înțeleg să-l explic. Doar îl privesc cu simpatia (dacă simpatie poate fi!) cu care îl accepți pe unul care ți-a scurtat, din năuceală și prostie, viața. Am venit la Bibliotecă, totuși, amintindu-mi că aseară m-a sunat N.N., rugându-mă să-i aduc ediția din Piscupescu pe care am scos-o în primăvară, cu autograf. Nu a venit. Știam că nu vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rând de odăjdii. Nu-mi păsa de ea și cred acum, tot coborând, că, de fapt, cu ea am trăit cea mai liberă iubire. Plutire fără liman, fără valuri, fără lumini. Proțăpit în fața cinematografului, privesc doar cu un soi de năuceală spre fereastra de sus, de sub buza acoperișului. Poate nici n-a locuit Vichi acolo, îmi spun acum, obosit de această ciudată stare a textului care se adună. Parcă abia acum încep s-o plăsmuiesc pe acea Vichi de demult. Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acelei nopți fără amintiri, prezența lor la masa mea va însemna o insuportabilă batjocură. Felul acela brusc, dur și nepăsător al întâmplării de a-ți răvăși, iar și iar, clipele, oricum și așa răvășite în acel moment. De a trăi năuceala să nu mai știi chiar nimic despre tine, dacă mai ești, dacă doar te închipui, dacă nu cumva altul te imaginează chiar și, poate, dacă nu cumva însuși timpul prăbușit în tine se revarsă bolborosind iarăși în Lume. Orice hotărâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
anarhiei, devine astfel eroul acestor timpuri, adulat și ridicat în slăvi de către niște intelectuali exasperați într-un fel straniu de apăsarea propriilor lor tradiții de cultură și civilizație. Acestea sânt izbucniri. Apoi apele se retrag și apare un fel de năuceală, și mulți se întreabă: am făcut-o din entuziasm sau din prostie? Este într-adevăr responsabil Flaubert de represiunea Comunei din Paris, sau nu mai știm ce să mai spunem și ce să mai facem pentru a ne detașa de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fierbințeală în jur iar coapsele ei răspîndeau miros de soc înflorit. Cu părul strîns în cocul ruginiu, Madlen mă privi cu ochii subțiați. Își juca deasupra capului rufa roz cînd, deodată, toți izbucniră în hohote. Mi-am dat seama de năuceala mea. Punîndu-mi „batista” după gît, femeia mă tîra către paravan. - Să nu faci nasoale, îmi hotărî ea la ureche Sau oi fi din ăia care fac dragoste cu palma?!... Tremuram. Simțeam cum ard și mă prăvălesc în haos. Cînd totul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și înainte de război. Funcționarul nu părea mirat de ceea ce auzise. Și-a tras un scaun, era dispus să discute subiectul. A holbat ochii doar când locatarul s-a ridicat, pur și simplu, și a ieșit afară, fără să-l privească. Năuceală, amintiri... fantomele legendei Vancea care îl tot urmăresc, în ultima vreme, la care se tot gândește de atâtea luni, care îl somează, iarăși și iarăși. Și acum s-a infiltrat și mica târâtură a vremurilor noi, tovarășul administrator Toma sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în urma mea glasul ei, deja cu accente posesive, pe când mă îndreptam chitit spre cabinele telefonice. Alo? a răspuns repede, chiar după al doilea-treilea apel, acasă la Ilie. - Salut, sunt Tudor. - Hei, salut, bătrâne!! izbucnește sonor omul, după o clipă de năuceală. Tot zici că vii pe litoral, ia zi-i când? - Păi, tocmai asta-i, că-s aici de-o săptămână, am stat în Babadag la o gazdă - fii atent că nu mă mai ține cartela, nu-i mai bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
țin certificatul Într-un pachet cu poze vechi, erați și dumnevoastră, domnule Traian Manu, acolo sau era celălalt, care a murit pe front, la Stalingrad, sau la Sighet, nu mai țin minte unde. Asta ar striga mama și, profitând de năuceala Înaltului Oaspete, i-ar cere repede un fleac pentru mine, măcar niște adidași, niște blugi prespălați, un medicament pentru tata și pentru ea nimic, nimic, nimic, decât datoria sfântă de a spăla, mătura, curăța, călca, cârpi, bombănind În urma noastră. * Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
toate culorile, chiar mai mult decât negrul, cu toate că acesta Însemna doliu, ceea ce e ușor de Înțeles dacă ne gândim că doliul Îl poartă cei vii, și nu morții, chiar când aceștia sunt Îngropați Îmbrăcați În costum negru. Imaginați-vă tulburarea, năuceala, perplexitatea celui care se Îndrepta spre serviciul său și vede dintr-odată ieșindu-i În drum moartea sub chipul unui poștaș care niciodată nu va suna de două ori, acestuia Îi va ajunge, dacă Întâmplarea nu a făcut să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
discoteci. Nemțoaica dansa cu ochii holbați, cerea uitare cu fiece mișcare a mădularelor ei isterice. Încet, Încet, celelalte fiice ale sfântului cădeau În extaz, dându-și capetele pe spate, se agitau ca luate de apă, navigau Într-o mare de năuceală, numai ea, Încordată, aproape plângând, răvășită, ca acela care Încearcă cu disperare să atingă orgasmul, și se agită, și gâfâie, și nu-și descarcă umorile. Încerca să-și piardă controlul și-l regăsea În fiece clipă, biată teutonă bolnavă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și un Sphinx, într-o nemișcare atemporală senină, nobilă și grandioasă. Silică, bietul sau doar spiritul său, proaspăt decorporalizat, păstrând reminiscențele firii omenești, urmându-și Călăuza, își mai răsucea capul către foștii săi amici de-o viață, prelungind la extrem năuceala și tristețea de neîmpăcat, de la debutul unei despărțiri ireversibile. Apoi, blugii jerpeliți Dolce & Gabbana și tricoul galben, se contopesc cu decorul cel argintiu, fabulos. Poetul face și acesta un pas, în lateral, schimbându-și fulgurant unghiul de observație. Mai mult
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o lacrimă transparentă a Dumnezeirii îndurătoare și de a gusta desăvârșirea acelei beatitudini nemaiîntâlnite ca și cum eu însumi sunt visat, în vis! îmi aduce un plâns mut, icnit, în capul pieptului... Când mă trezesc, în dormitorul meu friguros și întunecat. Mâhnirea, năuceala și un gust astringent, mă răscolesc. Cu diodele lui luminiscente, ostile, roșii, ceasul de pe masă îmi arată imperativ ora 7,00. Trebuie să mă ridic. Stropii solitari, sărați, ce-mi umeziseră genele și perna sunt, anticipat, și pentru Boss (n-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pe targă. Mi se părea ciudat și indecent ca o femeie în toată firea să plângă așa de durere, ca un copil. Și tot patul acela murdar de sânge... Două-trei zile am mai rătăcit prin casă într-o stare de năuceală și reverie flămândă, căci tata, mereu pe la spital, nu era în stare să se ocupe de mine, dar într-o dimineață foarte rece am plecat amândoi (și cu Zizi trei) la tanti Aura. De data asta mătușa ne aștepta, fusese
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]