2,943 matches
-
Or, speculând împrejurările mai mult decât favorabile, ne-am imaginat că vom sări, în stilul genialelor noastre improvizații, etapele. Eroare fatală. De ani de zile, pe tonuri când blânde, când energice ( dar niciodată violente, pentru că, deh, suntem și noi "o nație suverană") occidentalii ne-au arătat, ne-au ajutat și ne-au obligat să facem anumite lucruri. Nu de dragul lor, ci de dragul nostru. Au spus-o și pe scurt, și pe îndelete, și blând, și răspicat: faceți reformă, anihilați corupția, eliminați
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
la o oră atât de matinală. Cartea, încă nu o citisem. Alegerea feroviară fusese făcută pe cont propriu, slăbiciunea, abstractă, pentru "oamenii muncii", - ca autorul celebrului Retuș la întoarcerea mea din URSS, - imperiul proletariatului râvnit, la început. * Chelnerii de toate națiile cunosc foarte bine barierile sociale. Chelnerii și, curios, câinii de lux. De aceea, distanța oberului, pe când mă așezasem singuratec la masa acoperită de o splendidă față de masă de Olanda, scorțoasă, pe care străjuia o glastră înaltă de cristal cu cinci
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
jap-jap!, două palme. Juniorul începe să urle, Claustrina să țipe, iar soacră-sa să regrete. Ce zi! Însă la telejurnale, se transmite un reportaj teve într-adevăr tulburător, care ne răscolește în minte și în inimă sentimentul unei iubiri de nație cam ofilită în ultima vreme, recunoaștem cu toții. Aflându-mă într-o stare neobosită, și încă optimistă, continui(u ?) căutarea unei emisiuni de televiziune care să ne scoată din toropeală, fiindcă începusem să credem, mai ales cu prietenul Haralampy, că dorința
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
trimiși pe diferite fronturi de luptă ale planetei (Afganistan, Bosnia, Kosovo, Irak). Dimpotrivă, prin mijloacele de presă aflate la îndemână, au pompat și ei (ca și pesedeii, înaintea lor) până la refuz imaginea bravilor ostași aflați în slujba intereselor mari ale nației. N-am auzit vreo plângere privitoare la deficitul de imagine al țării cauzat de prezența sutelor de militari în zonele periculoase ale planetei și nici proteste legate de "împovărătoarele" costuri. Și atunci? Explicația e banală și are de-a face
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
nivelul pânzei freatice este foarte aproape de suprafață, răsună din nou vocea tăioasă a ghidului de ocazie. Din când în când, strânge câte un deget în palmă, semn că fiecare celulă pe care o trecem în revistă a însemnat ceva pentru nația română. În aceste celule au stat încarcerați membrii Partidului Comunist, scos în ilegalitate în ’24, în frunte cu toarșu’ Gheorghiu-Dej, accentuează ghidul, care sare la următoarea: Aici au fost împușcați opozanții Mișcării Legionare... În tragica noapte de 25 spre 26
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
din mâna lui Boticelli de pe Major Hill, pe podul Alexandra, pe lângă Lacul Poveștilor, pe Champlain, pe insula Reginei Victoria, la Cascadă, la digul din Parcul Stanley, prin Vanier, spre Strathcona, la fântâna salutată din pantă, pe Range de steagurile unor nații străvechi la asfințit îmi venea să îngenunchez pe treptele dinspre Laurier ca în altarul de cununie recunoscătoare și fără de spaimă gata să-mi asum întreaga istorie până la moarte Furtunăla Ottawa Sub tunet și fulgere de pe socluri de piatră cele cinci
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
pentru carantină amenajată într-un fost salon de baluri, transformat într-un grajd-pușcărie cu drugi de fier la ferestre, plin de o rețea deasă de corpuri pe paturi supraetajate ocupate de o sută cincizeci de bărbați și femei de toate națiile. Ana Maria, draga mamei, să ne izbăvească Domnul de prăpădul Lui din jungla aia a unui turn Babel, unde s-au încurcat limbile colcăind și sfîrîind într-o putoare de hală de sortat gunoaie. Coborî în adîncuri, spre fundul pămîntului
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
unguri, bulgari și cîți or mai fi fost. Nu vorbea nimeni engleza, nu exista o limbă comună și la o adică nici n-ar fi fost nevoie. Din ce reuși ea să observe în primele ceasuri, conviețuirea grupurilor de aceeași nație cu ceilalți se rezuma la apărarea teritoriului: o zonă de cîteva paturi pe care ar fi putut pune mîna intrușii și mai cu seamă noii veniți. Nu era nici un conațional în toată adunătura aia, s-o ajute să-și găsească
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
înfrângere, ni se lăsase limba ca să spună laude învingătorilor, și să se încrețească între gâtlej și cerul gurii de un gust ca niciun altul, gustul rușinii.) Poate că partidul comunist nimerise formula ingenioasă a cum să țină în frâu o nație ca a noastră. Ține-i pe români legați prizonieri cu ore și ore de plictiseală, cu luni și ani de adulare și rușine, și din când în când, în acel șuvoi gri de efort istovitor și plictiseală imbecilizantă, îngăduie-le
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
audiențe. Primul pe listă era Înalt Prea Sfințitul Ghedeon, mitropolit vicar, certat cu Dumnezeu și Codul Penal. Acum însă venea în numele Domnului cu o plîngere adevărată - voia înapoi niscai terenuri mănăstirești pe care se înălțase o fabrică de zahăr. Părintele nației trebuia să-l asculte și îl asculta, făcînd din cînd în cînd, propagandistic, semn consilierilor să noteze. Că ei notau oricum. La prima oră a dimineții, vocea cîntată a reprezentantului Celui de Sus îi inducea un somn imens primului bărbat
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
puseseră nădejdea în textul mov, scris cu markerul. Bineînțeles, toată lumea știa că era opera unei mâni oarecare. Primăria chiar amenințase că va cere despăgubiri pentru distrugerea monumentului, iar artistul dăduse mai multe interviuri în care deplângea starea de incultură a nației lui. Dar acestea erau fapte secundare. În vena destinsă a străzii Traian pulsa sângele unei dorințe pe care nimic în lume n-o mai putea opri. Impulsurile mlădioase, dorințele adunate una în-tr-alta, ca niște buchețele de ghiocei, dar mai ales
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
în planul doi. Iar aici cititorul român va avea parte de o surpriză imensă, fiindcă va descoperi un Steinbeck inedit. Un maestru al ironiilor scăpărătoare, un fotograf al stupizeniilor, un arhivar al absurdului citadin din care se hrănesc nădejdile unei nații ce recurge, în disperare de cauză, la surogate utopice pentru a se salva politic. Acțiunea se petrece în Franța anilor ’50, într-o perioadă de frustrări intense, care duc pînă la urmă la o soluție aiuritoare. Neputincioși în fața regresului, dîrji
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
amanta regelui. Unchiule Charlie, cînd eram tînăr și ceilalți așteptau să mă vadă în acțiune, m-am conformat obiceiului național, chit că era un lucru costisitor și, după o vreme, plicticos. Dar acum... știi că au primit candidate din toate națiile de pe glob? N-o să fac așa ceva, unchiule Charlie. Pînă și Marie a ajuns să mă bată la cap cu povestea asta. Fir-ar să fie, unchiule Charlie, le-ai auzit vorbind pe fetele alea? - Am încercat prin diverse metode să
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
caracterul profetic al celei mai bune părți din lirica sa: „Profet măreț sub soare de vița Romei veche/ Erede 15 al virtuții poporului faimos,/ În farmec de viață cu ani n-avu pereche/ Resonul 16 lirei tale, poete glorios!/ O nație în doliu îți cântă reînvierea/ Când corpul tău se pleacă țărânei în mormânt/ Tirana moarte aicea își arată puterea/ Geniu-ți însă o-nvie de-ți nalță monument”17. Moartea poetului este deplânsă în elegii funebre, de Zaharia Antinescu 18
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
starea de disperare și dezumanizare în care se află nefericiții foști susținători ai lui Iliescu, li se pare a fi chiar Soluția. De la imaginea idilică a ciobănașului care doinea printre oi pe însoritul plai mioritic, ne-am transformat într-o nație de răzbunători. Un fel de Monte-Cristo în zdrențe, care-și închipuie că Vadim e abatele Faria. Din nefericire pentru ei, el e doar temnicerul.
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
codașii topului: între premierele din 2004, ocupă penultimul loc. Lăsând la o parte aceste considerații, mă voi mulțumi să comentez câteva dintre lungmetrajele câștigătoare. Medalia de aur revine filmului Patimile lui Hristos. Ceea ce e surprinzător, nu știam că suntem o nație atât de religioasă. Pentru că acesta e un film făcut de un habotnic pentru uzul bigoților: mesajul e unul simplu și "bătut în cuie", dacă mi se permite un joc de cuvinte. Transportă violența Vechiului Testament în cel Nou. Hristos a
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
societatea românească de-am ajuns să ne punem problema lui "cum" și "de ce" în termeni atât de fermi? Om fi trecut cu toții, în ceasul sfânt al revelației, printr-o criză? Ni s-o fi arătat din Ceruri că în fruntea nației trebuie pus, musai, Adonis? Mira-m-aș. N-am constatat nici o avalanșă la cabinetele dentare și nici sporirea vertiginoasă a kilogramului de detergent pe cap de locuitor. Am constatat, însă, altceva: eficacitatea extraordinară a aparatului de dezinformare. Viteza cu care
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
anestezierea cu telenovele, știri cu accidente, violuri, incendii și îmbârligări sexuale ale vedetelor. Vom fi târâți în Europa, cu forța - pentru că e nevoie de muncă brută, necalificată chiar și în ultrasofisticatul Paris -, dar semnificația integrării va fi una deviată: o nație ce nu merită nici un fel de considerație, din moment ce e guvernată de cine e guvernată. Cu toate acestea, nu pot să nu mă bucur de rezultatul alegerilor (scriu acest articol în 4 decembrie, deci nu știu dacă Băsescu a reușit sau
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
din urmă, nu le-ar veni ideea să termine cu ordinea aceasta atât de prost stabilită și restabilită aiurea de atâtea ori... Ei!? Mai facem o răzmeriță? Veți spune că merg mult prea departe. Sau că îmi bat joc de nație. Doamne ferește! Sau că oi fi un pesimist de nevindecat... Partea proastă este că noi, de fapt, nu că am merge prea departe cu ceva, dar nici nu ne clintim, de fapt, din locul, din cuibușorul nostru călduț. Sau dacă ne
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
pe-o pușcă și mă băteam cu anticriștii ăștia, cum s-au luptat bătrânii noștri pe vremuri cu păgânii!", un preot perorează împotriva "ateilor și stricăciunilor de rânduieli creștinești din țară", un alt personaj are planuri de "mântuire morală a nației române" după ce vor fi scăpat de bolșevici și, în fine, comisia de revizuire a pensiilor din Ministerul Muncii se află la camera 666. Țăranii din Deșertul roșu încep să se informeze. Citesc ziare, ascultă posturi de radio serioase, fac speculații cu privire la
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
să evite subiectul, convins fiind că nu a sosit încă timpul în care să se poată scrie obiectiv despre mișcarea legionară și despre Corneliu Zelea Codreanu. "Astăzi, nu sînt acceptate decît apologiile (pentru un număr infim de fanatici, de toate națiile) sau execuțiile (pentru majoritatea cititorilor europeni și americani). După Buchenwald și Auschwitz, chiar oamenii cinstiți nu-și mai pot îngădui să fie Ťobiectiviť" (p. 126). În ce-l privește pe Culianu, acesta pare a nu avea habar despre trecutul interbelic
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
Mircea Mihăieș Devenit un fel de axiomă că presa e, cum ar zice filozoful, "conștiința mai bună" a unei nații. Dintr-un fel de idealism naiv, am ajuns și eu să cred acest lucru. De fapt, îl cred și acum " pentru că altminteri n-aș face această meserie. Observând, însă, ceva mai atent ce se întâmplă, încrederea oarbă în cuvântul jurnalistului
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
fost limpede că tot acest eurodelir a avut o propulsie electorală și diversionistă. Scopul său imediat, poate chiar mai urgent decât cel electoral, dar până la urmă tot electoral, a fost acela de a dilua acutul sentiment de frustrare pe care nația l-a trăit doar cu câteva zile în urmă, când a fost pusă în situația să contemple "din off" fastuoasele serbări ale lumii bune, prilejuite de extinderea UE. Metoda abaterii atenției s-a folosit și "înainte", dar după 1989 parcă
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
cu torțe". Ei, și apoi artificiile! Nu erau ele ca ale francezului, dar orșicâtuși, mă-nțelegi, încununau o Sărbătoare care fusese un prilej de reală bucurie pentru toți. Într-un oraș și o țară plurietnice, Zece Mai nu suscita nici unei nații amintiri frustrante, era o zi neutră, nu numai a românilor, ci cu adevărat a României. Sunt convins că nu toată lumea, poate nici măcar majoritatea, nu știa ce sărbătorește de fapt - Independența?, Ziua Regelui?, a căruia dintre ei? Și aceasta pentru că nu
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
făceți-mă să trec podul, am copii dincolo de pod." Și ăsta se întoarce, nițel cu un obraz sever și îi spune"Sînteți franțuzoaică?". Și atuncea timp de cîteva secunde mama se întreabă : Ce să spun ? Să spun că sînt din nația mare, aliată cu Rusia, sau să spun că sînt o nenorocită de româncă? Trebuie să spun adevărul, mai cu seamă în momentele grave. Și spune : Nu, domnule, sînt româncă." Și ăla se îmblînzește "Ah, săracii români, noi i-am atras
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]