1,358,563 matches
-
de securitate se apreciază că un mediu de viață sigur în interiorul regatului se poate realiza doar prin cooperarea apropiată între instituțiile statale de toate nivelurile, elemente ale sectorului privat și ale societății civile. Strategia de securitate pleacă de la nominalizarea intereselor naționale de protejat: securitatea teritorială, securitatea economică, securitatea ecologică, securitatea fizică și stabilitatea politică și socială 10. Metodă de lucru propusă integrează diversele procese și proceduri implementate sectorial de către instituțiile de securitate olandeze. Scopul propus este de a evita duplicarea responsabilităților
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
identificate și ierarhizate, precum și dacă deține capacitățile necesare sau este necesar sprijin neguvernamental (comunitatea de afaceri, organizații sociale, instituții internaționale de securitate etc.). Următoarea etapă o reprezintă luarea deciziei de către guvern privind eventuală necesitate de întărire a măsurilor privind securitatea națională. Această alegere politică/administrativă este ulterior transpusa în politici, măsuri legislative și acțiuni concrete. Având în vedere că multe amenințări nu își au originea pe teritoriul național, dar au consecințe în spațiul olandez, prin strategia de securitate se considera că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
luarea deciziei de către guvern privind eventuală necesitate de întărire a măsurilor privind securitatea națională. Această alegere politică/administrativă este ulterior transpusa în politici, măsuri legislative și acțiuni concrete. Având în vedere că multe amenințări nu își au originea pe teritoriul național, dar au consecințe în spațiul olandez, prin strategia de securitate se considera că o abordare strict națională nu este eficientă. Țările au nevoie de cooperare în domeniul pentru creșterea nivelului de securitate. Este responsabilitatea guvernului de a evidenția problemele de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
administrativă este ulterior transpusa în politici, măsuri legislative și acțiuni concrete. Având în vedere că multe amenințări nu își au originea pe teritoriul național, dar au consecințe în spațiul olandez, prin strategia de securitate se considera că o abordare strict națională nu este eficientă. Țările au nevoie de cooperare în domeniul pentru creșterea nivelului de securitate. Este responsabilitatea guvernului de a evidenția problemele de securitate ce necesită o abordare internațională și de a dezvolta cooperarea în domeniul securității cu țările care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o abordare internațională și de a dezvolta cooperarea în domeniul securității cu țările care au o abordare similară în domeniu. Pentru aceasta, guvernul olandez folosește pârghiile oferite de apartenență la Uniunea Europeană. Fenomenele de multiplicare și diversificare a riscurilor la adresa securității naționale stau la baza rațiunii dezvoltării unei strategii de securitate a regatului olandez. Sunt evidențiate riscuri noi, actuale, în care componentă ecologică și sanitară (SARS, ridicarea nivelului mării) ocupă un loc important în preocupările sistemului de securitate național. Alte riscuri listate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
riscurilor la adresa securității naționale stau la baza rațiunii dezvoltării unei strategii de securitate a regatului olandez. Sunt evidențiate riscuri noi, actuale, în care componentă ecologică și sanitară (SARS, ridicarea nivelului mării) ocupă un loc important în preocupările sistemului de securitate național. Alte riscuri listate în strategia de securitate sunt: gripă aviară, terorismul, creșterea densității populației, dezastrele ecologice 12. Observăm că principalele criterii de stabilire a riscurilor la adresa securității Olandei sunt determinate de potențialul de manifestare și vulnerabilitățile cunoscute (teritoriul olandez este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stabilire a riscurilor la adresa securității Olandei sunt determinate de potențialul de manifestare și vulnerabilitățile cunoscute (teritoriul olandez este sub nivelul mării), precum și de capacitatea de a produce victime (pandemiile) și mai puțin asociate unui domeniu distinct al securității. Întărirea securității naționale olandeze presupune un ansamblu de măsuri derivat din întreg lanțul decizional din domeniul securității, de la acțiunile pro-active, de prevenție, trecând prin pregătirea răspunsului, răspunsul propriu-zis și până la managementul consecințelor. Metodă de lucru propusă are ca rezultat asigurarea direcțiilor de urmat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
trecând prin pregătirea răspunsului, răspunsul propriu-zis și până la managementul consecințelor. Metodă de lucru propusă are ca rezultat asigurarea direcțiilor de urmat în protejarea infrastructurii critice și în managementul crizelor. Mai mult decât atât, aceste două componente fac parte din sistemul național de securitate, cu accentul pe prevenție în protecția infrastructurii critice și pe pregătire, răspuns și gestionarea urmărilor în managementul crizelor. Strategia de securitate stabilește o serie de incidente de securitate 13 care pot reprezenta amenințări la adresa securității naționale a regatului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din sistemul național de securitate, cu accentul pe prevenție în protecția infrastructurii critice și pe pregătire, răspuns și gestionarea urmărilor în managementul crizelor. Strategia de securitate stabilește o serie de incidente de securitate 13 care pot reprezenta amenințări la adresa securității naționale a regatului. Sunt stabilite trei categorii mari de amenințări: clasice, socio-economice și ecologice. Din analiza noastră, rezultă că termenul de incident de securitate, în accepțiunea olandeză reprezintă situații de risc care pot duce la materializarea unor amenințări directe sau indirecte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și termen scurt (până la șase luni). Aceasta este reînnoita în fiecare an , printr - un document care prezintă rezultatele evaluării de către sistemului de securitate a scenariilor posibile de afectare a securității statului. Italia În mod particular, Italia nu are o strategie națională de securitate unitară care să integreze conceptual riscurile la adresa securității naționale cu modalitățile de raspuns instituțional. În locul unui singur document programatic de securitate, Italia a dezvoltat o serie de documente care reglementează responsabilitățile instituționale pentru dimensiunea externă - militară a securității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
an , printr - un document care prezintă rezultatele evaluării de către sistemului de securitate a scenariilor posibile de afectare a securității statului. Italia În mod particular, Italia nu are o strategie națională de securitate unitară care să integreze conceptual riscurile la adresa securității naționale cu modalitățile de raspuns instituțional. În locul unui singur document programatic de securitate, Italia a dezvoltat o serie de documente care reglementează responsabilitățile instituționale pentru dimensiunea externă - militară a securității și pentru dimensiunea internă - civilă a acesteia 14. Școală de studii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
internă - civilă a acesteia 14. Școală de studii de securitate italiană are, astfel, o abordare bidimensionala a securității, în care dimensiunea externă are drept obiect analiza și evaluarea amenințărilor externe sau cele manifestate din exterior, până la relevarea acestora la nivel național. Dimensiunea externă se suprapune, în mod tradițional, domeniului militar. Dimensiunea internă a securității tratează riscurile și amenințările interne, atât cele intenționate, cât și cele accidentale. Prin atribuțiunile legale, instituțiile desemnate pentru gestionarea securității în dimensiunea externă au și atribuții specifice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se suprapune, în mod tradițional, domeniului militar. Dimensiunea internă a securității tratează riscurile și amenințările interne, atât cele intenționate, cât și cele accidentale. Prin atribuțiunile legale, instituțiile desemnate pentru gestionarea securității în dimensiunea externă au și atribuții specifice privind securitate națională internă (spre exemplu Armă dei Carabinieri are responsabilități majore privind ordinea și siguranța internă; componentele armatei au responsabilități bine definite pentru gestionarea situațiilor de criză internă etc.) Riscurile sunt definite în documentele programatice ale securității italiene, fiind reliefate în Carta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
langă planificarea multianuala a apărării Italiei, documentul are rolul de a identifica modalitățile de anticipare și gestionare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității statului, în special din perspectiva militară. Documentul menționat nu face o listare explicită a riscurilor la adresa securității naționale, riscurile fiind menționate ca fiind asociate unei game diverse și sofisticate de instrumente, nu doar cele care implică folosirea de armament. Riscurile sunt definite, în accepțiunea italiană ca fiind rezultatul configurării unei pluralități de acțiuni asimetrice în combinații diverse. Terorismul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
scelte di politică estera (Raportul 2020, alegeri ale politicii externe), document elaborat în anul 2008 de către un grup de experți în securitate. Raportul a avut un impact important în definirea politicilor de securitate italiene prin stabilirea intereselor, obiectivelor și priorităților naționale în politica externă. Documentul identifica principalele riscuri și amenințări, prin enunțarea priorităților urmărite de statul italian în securitatea globală: lupta împotriva terorismului și proliferării armamentului de nimicire în masă, protecția mediului, securitatea energetică, managementul crizelor și efectelor acestora, promovarea drepturilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și proliferării armamentului de nimicire în masă, protecția mediului, securitatea energetică, managementul crizelor și efectelor acestora, promovarea drepturilor omului și principiilor democrației. Aceste priorități sunt văzute ca provocări ale politicilor de securitate italiene și presupun existența unor riscuri la adresa securității naționale și individuale, care se pot materializa sub diferite forme: atacuri teroriste pe teritoriul național, piraterie pe rute maritime importante, criminalitate transfrontalieră, traficul ilicit de droguri, arme și persoane, imigrația clandestina. De asemenea, se apreciază că Italia rămâne una din destinațiile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
efectelor acestora, promovarea drepturilor omului și principiilor democrației. Aceste priorități sunt văzute ca provocări ale politicilor de securitate italiene și presupun existența unor riscuri la adresa securității naționale și individuale, care se pot materializa sub diferite forme: atacuri teroriste pe teritoriul național, piraterie pe rute maritime importante, criminalitate transfrontalieră, traficul ilicit de droguri, arme și persoane, imigrația clandestina. De asemenea, se apreciază că Italia rămâne una din destinațiile preferențiale ale imigrației clandestine, iar cetățenii italieni percep această ca fiind principala amenințare la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Consiliului Miniștrilor), Ministrul Apărării, Șeful Statului Major General. Principalii actori instituționali cu responsabilități legale și constituționale în domeniul securității interne (civile) sunt: Primul Ministru, Consiliul Miniștrilor, Comitetul Politic Strategic (Primul Ministru, Ministrul Apărării, Ministrul de Externe, Ministrul de Interne), Centrul Național Decizional. Serviciile de informații italiene (AISE - informații externe, AISI - informații interne, sub coordonarea DIS - Departamentul de Securitate și Informații) au atenția concentrată asupra următoarelor riscuri și amenințări 17: - amenințări cu potențial letal, cu sfera de acțiuni atât externă, cât și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de informații italiene (AISE - informații externe, AISI - informații interne, sub coordonarea DIS - Departamentul de Securitate și Informații) au atenția concentrată asupra următoarelor riscuri și amenințări 17: - amenințări cu potențial letal, cu sfera de acțiuni atât externă, cât și pe teritoriul național (atacuri asupra personalului militar aflat în misiuni externe sau asupra civililor cu contracte de muncă în zone în aflate în criză, - atacuri teroriste conduse de către fundamentaliști islamici, acțiuni ale criminalității naționale și transnaționale), - acțiuni cu risc potențial letal, dar sub
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sfera de acțiuni atât externă, cât și pe teritoriul național (atacuri asupra personalului militar aflat în misiuni externe sau asupra civililor cu contracte de muncă în zone în aflate în criză, - atacuri teroriste conduse de către fundamentaliști islamici, acțiuni ale criminalității naționale și transnaționale), - acțiuni cu risc potențial letal, dar sub nivelul celor menționate anterior, derivate din acțiuni subversive ale organizațiilor teroriste, sau consecință ale unor manifestații de stradă (de exemplu acțiuni violente ale unor grupuri extremiste interne sau acțiuni ale suporterilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
statului sau individuale, interferente economice, spionaj, atacuri asupra sistemelor informatice). Principalul risc aflat în atenția serviciilor secrete italiene îl reprezintă criminalitatea organizată cu posibile ingerințe în zona economică. În afara lipsei abordării unitare a problematicii securității, sistemul de securitate și apărare națională italian este caracterizat de un număr deosebit de mare de organisme instituționale cu atribuții în domeniul securității, ale căror competențe se pot suprapune: Președinția Consiliului de Miniștri, Departamentul de Protecție Civilă, Autoritatea Națională pentru Securitate, Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne, Oficiul de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a problematicii securității, sistemul de securitate și apărare națională italian este caracterizat de un număr deosebit de mare de organisme instituționale cu atribuții în domeniul securității, ale căror competențe se pot suprapune: Președinția Consiliului de Miniștri, Departamentul de Protecție Civilă, Autoritatea Națională pentru Securitate, Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne, Oficiul de Sănătate, Oficiul Apărării, Poliția de Frontieră și Vamală, alte birouri și oficii locale 18. Strategiile de securitate ale țărilor din vestul Europei au unele puncte comune în identificarea categoriilor de riscuri și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale țărilor din vestul Europei au unele puncte comune în identificarea categoriilor de riscuri și sugerează integrarea securității la nivelul UE. Simultan, fiecare stat a identificat riscuri specifice, neaplicabile în cazul unui terț, riscuri care rămân apanajul gestionării de către sistemul național de securitate. Acestea sunt tributare poziției geopolitice și geografice a statelor precum și determinărilor istorice. Considerăm că efortul prevenirii și gestionării riscurilor are același punct de plecare în majoritatea strategiilor de securitate vestice și anume identificarea și analiza factorilor de risc
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
securitate vestice și anume identificarea și analiza factorilor de risc, dar fiecare stat are metodă proprie de abordare a gestionării acestora (Olanda - cu accent pe metodă și cooperare cu societatea civilă, Franța - prin planificarea și bugetarea anuală a capacităților sistemului național de securitate, Anglia - prin gestionarea multisectorială a riscurilor și abordarea preventivă a acestora , Italia - prin compartimentarea bidimensionala a securității). Abordarea riscurilor de securitate de către statele din Europa Centrală și de Est Sfârșitul războiului rece a deschis pentru statele din fosta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Abordarea riscurilor de securitate de către statele din Europa Centrală și de Est Sfârșitul războiului rece a deschis pentru statele din fosta zona de influență sovietică posibilitatea de a - și reevalua opțiunile politice, opțiuni care au determinări directe în domeniul securității naționale. Intrarea în Uniunea Europeană și obținerea statului de membru NATO reprezintă factori suplimentari în definirea strategiei de securitate pentru aceste state, factori combinați cu percepția proprie a mediului de securitate global. Polonia Strategia de securitate națională curentă a Poloniei a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]