66 matches
-
combate pe Carl Schmitt și mai mult pentru a-l contrazice pe John Laughland, care, fiind eurosceptic, atacase principiile pe care se baza Uniunea Europeană. Încercarea de a delimita Uniunea Europeană (în care Germania era prezentată ca fiind locomotiva economică) de ideea național-socialistă a unei Europe dominate de Germania, era neinspirată, deoarece John Laughland nu făcuse o asemenea analogie în lucrarea sa, însă a fost ridicată ulterior, în disputele dintre Germania și Polonia cu privire la drepturile de vot. Majoritatea specialiștilor susțin însă ipoteza că
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
a plebei care amenința statutul tradițional privilegiat al armatei în societatea germană. Dacă armata tradițională trata masele care constituiau SA cu dispreț, multe Cămăși Brune aveau aceeași atitudine față de armată, văzând-o ca pe un grup insuficient angajat în revoluția național-socialistă. Max Heydebreck, un lider SA din Rummelsburg, a denunțat armata în fața colegilor săi, spunându-le: "Unii din ofițerii armatei sunt niște porci. Majoritatea ofițerilor sunt prea bătrâni și trebuie să fie înlocuiți de alții tineri. Să așteptăm până moare Moș
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
Bruno Heydrich, era cântăreț de operă, compozitor și fondatorul unei școli de muzică în orașul Halle. Heydrich a fost educat în spirit ultraconservator și rasist, sub înfluența scrierilor antisemite și rasiste ale lui Houston Chamberlain care au influențat mult mișcarea național-socialistă de mai târziu. Au existat speculații nedovedite, posibil chiar temeri ale lui Heydrich însuși, și credințe sau suspiciuni ale unora din colegii și rivalii săi din aparatul politic și polițienesc nazist, conform cărora el ar fi avut unii strămoși de
Reinhard Heydrich () [Corola-website/Science/309864_a_311193]
-
și Istoria Germană din Sud-Estul Europei" publicat o carte în care a analizat prezența scriitorilor Adolf Meschendörfer și Heinrich Zillich în literatura din al Treilea Reich, în care arată că „Simpatia autorilor transilvăneni Adolf Meschendörfer și Heinrich Zillich pentru Germania național-socialistă este mai presus de orice dubiu”. În 1936 lui Menschendorfer i s-a atribuit titlul Doctor honoris causa al universității din Breslau din Germania (astăzi Wroclaw, Polonia). Dr. phil. et jur. Paul Merker, profesor la această universitate, a rostit cuvântarea
Adolf Meschendörfer () [Corola-website/Science/309293_a_310622]
-
și-a achiziționat un sediu propriu, renovat prin munca voluntară a membrilor. În sediu au avut loc reprezentații teatrale. Grupa "Wandervogel" din Reșița se subordona asociației " Südostdeutscher Wandervogel" , dar după ce asociației din Germania i s-a alăturat în 1932 Asociația Național-socialistă a mișcării autoajutorării din România ("Verband der Nationalsozialistischen Selbsthilfebewegung in Rumänien"), Grupa "Wandervogel" din Reșița și-a încetat activitatea. Debutul literar a avut loc în 1939 în publicația "Reșița" cu o serie de 13 articole în limba română cu titlul
Alexander Tietz () [Corola-website/Science/309294_a_310623]
-
Lenau-Gesellschaft"), prin intermediul căreia, până la moartea sa, a decernat 20 de premii de debut unor tineri autori șvabi bănățeni. După război, Hans Wolfram Hockl, s-a distanțat critic de bagatelizările și falsificările istorice practicate de concetățenii săi, implicați direct în politica național-socialistă.;
Hans Wolfram Hockl () [Corola-website/Science/313796_a_315125]
-
din România. În iunie 1940 a fost ocupat de Armată Roșie a URSS, împreună cu Bucovina de Nord, în urma pactului Molotov-Ribbentrop și alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În iulie 1941 a fost recucerit de România, pe atunci în alianță cu Germania național-socialistă. La 30 martie 1944 Armata Sovietică l-a reocupat, fiind reanexat la Uniunea Sovietică, în cadrul aceleiași Republici Sovietice Socialiste Ucrainiene. În luptele ce s-au dat pentru oraș (25-30 martie 1944) au murit 1.500 de soldați și ofițeri români
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuși Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât și Rusia sovietică considerându-se
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
nu le-a terminat. S-a prezentat ca voluntar în armata română. În Transilvania se ascuțea lupta pentru putere între diferitele organizații ale sașilor. Grupului de forțe conservator, condus de Hans Otto Roth i se opunea o grupare de orientare național-socialistă, condusă de Fritz Fabritius. În 1935, din această grupare s-a desprins o grupare și mai radicală, condusă de Alfred Bonfert și Waldemar Gust. Pentru că autoritățile române au interzis aceste grupuri, simpatizanții ideoligiei naziste au format o nouă organizație, Frontul
Andreas Schmidt () [Corola-website/Science/319376_a_320705]
-
simpatizanții ideoligiei naziste au format o nouă organizație, Frontul Național Muncitoresc ("Nationale Arbeitsfront", pe scurt "NAF"), în care s-a înscris și . În 1938, Andreas Schmidt a plecat la Berlin pentru a studia agronomia. Acolo a cunoscut persoane din conducerea național-socialistă și s-a căsătorit cu Christa Berger, fiica Brigadeführer-ului SS Gottlob Berger, șeful Oficiului Central pentru Cetățenii Etnici Germani ("Volksdeutsche Mittelstelle"), și șef a "SS-Hauptamt". Martor la căsătorie a fost Heinrich Himmler. După aceasta, în octombrie 1939, Andreas Schmidt a
Andreas Schmidt () [Corola-website/Science/319376_a_320705]
-
a născut la Auckland, ca fiu unic al lui George Key, proprietar de restaurant, născut în Anglia, și al lui Ruth, născută Lazăr, evreica originară din Viena și care, la 16 ani, a reușit să se salveze din Austria devenită național-socialistă (după Anschluss), emigrând în Anglia, împreună cu câțiva membri ai familiei. George Key a fost veteran al Războiului civil din Spania de partea republicana, si a luat parte la cel de-al doilea război mondial. După ce tatăl său, care suferea de
John Key () [Corola-website/Science/320800_a_322129]
-
societății în presupusele lor planuri și mașinațiuni”. Continua spunând că, „Paralizia generală pacifistă a instinctului național de autoconservare a început odată cu Francmasoneria”. În 1933 Hermann Göring, președintele Reichstagului și una din figurile cheie ale "Gleichschaltungului" ("sincronizare"), afirma următoarele "...în Germania Național-Socialistă, Francmasoneria nu își merită un loc." "Actul de permitere" ("" în germană) a fost adoptat de Parlamentul german (Reichstag) la 23 martie 1933.
Persecuția francmasoneriei () [Corola-website/Science/325344_a_326673]
-
mai mic fiu al editorului Friedrich Bruckmann. După decesul tatălui, a condus editura F. Bruckmann KAG, împreună cu fratele său, Alphonse. În 1898 s-a însurat cu Elsa, principesă de Cantacuzène (1865-1947). Cuplul a făcut parte, încă de la început, din mișcarea național-socialistă, lucru dovedit de numerele lor mici de pe legitimațiile de membru în partid (91, respectiv 92). Au fost printre persoanele influente din Bavaria care l-au introdus cu succes pe tânărul Adolf Hitler în lumea bună a Münchenului anilor ´20. Din
Hugo Bruckmann () [Corola-website/Science/323688_a_325017]
-
condiții de ilegalitate, au fost Horia Sima, Alexandru Cantacuzino și Vasile Cristescu. Cu toate că în timpul proceselor înscenate lui Corneliu Zelea Codreanu, din primăvara lui 1938, cât și după, deși guvernul german nu avusese nici o reacție oficială, propaganda germană a încurajat presa național-socialistă să atace în mod violent regimul de la București pentru modul în care fusese judecat și asasinat Căpitanul. Carol al II-lea a decis să "reziste", înapoind decorațiile primite de la Adolf Hitler, la fel procedând și căpeteniile naziste decorate de monarhul
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
de expresie germană, vremelnic cu autorizarea Oficiului Cultural German din Sibiu, apoi prin intermediul Teatrului Național German din Sibiu, care producea spectacole ce erau apoi susținute în toate zonele țării locuite de germani. În 1940 acest teatru este acaparat de ideologia național-socialistă, iar înainte de finalul celui de al Doilea Război Mondial este desființat. La 1 ianuarie 1953 ia ființă Secția germană a Teatrului de Stat Timișoara, spectacolul inaugural fiind susținut la 27 iunie 1953 cu piesa Die Karlsschüler [Elevii școlii de cadeți
Teatrul German de Stat din Timișoara () [Corola-website/Science/333762_a_335091]
-
să-și regăsească locul în Europa și în lume ca democrație și putere economică, sărbătorind pe 8 mai șapte decenii de la eliberarea de „obscurantismul nazist” a mulțumit aliaților occidentali, ca și armatei sovietice: „Ei au pus capăt regimului de teroare național-socialistă cu prețul unor sacrificii inimaginabile”, a declarat președintele Bundestagului, Norbert Lammert, în cadrul unei sesiuni solemne a Parlamentului. De altfel, două demersuri ale Germaniei au purtat semnele reconcilerii istorice în zilele marcării celor 70 de ani de la încheierea celui de-al
70 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste () [Corola-website/Journalistic/296404_a_297733]