2,234 matches
-
la propria-i opțiune și se întoarce către un realism denotativ și arhaic, chiar înainte ca România să cadă explicit sub tăvălugul comunismului sovietic. Încă din 1945, cînd mai erau doi ani pînă la abolirea monarhiei și trei pînă la naționalizare, el pictează țărănci monumetale și austere sau peisaje panoramice, legate subtil de ideea proletariatului suveran, cum ar fi acela din Petroșani. Și alături de el vin, în aceeași direcție, și alți exponenți ai avangardei, spirite nonconformiste și ostile establismentului burghez, care
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
mici meseriași, negustori, funcțioanari) sau pe cei ajunși la un moment dat pe treptele înalte ale societății (miniștri, mari industriași). Iar aceste vicisitudini au fost pogromul împotriva armenilor dezlănțuit de turci în anul 1895, deportările efectuate de ruși în Siberia, naționalizările și vendetele politice ale comuniștilor români după terminarea celui de-al doilea război mondial. De-a lungul romanului Varujan Vosganian simte, periodic, nevoia de a-i explica cititorului mai puțin avizat intențiile sale legate de o scriere aflată la granița
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
și germană, dedicată activității farmaceutice din Ciacova („Zwei Jahrhunderte Apotheke in Tschakowa”) - Zoia Polverejan, farmacistă veterană a localității, cea care a slujit decenii de-a rândul în două oficii ciacovene, „La Sfânta Treime” și „Crucea de aur” (Nr. 22, după naționalizare), medicul veterinar dr. Ștefan Polverejan și profesorul dr. M. Ancușa - și-au propus să consemneze - și au făcut-o cu acuratețe - momentele devenirii bătrânelor farmacii particulare, cea de la 1795, „La Sfânta Treime”, fiind prima și cea mai veche din Banat
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
pentru plante medicinale; din acest spațiu se putea coborî în subsolul farmaciei. „Podul servea pentru uscarea plantelor medicinale, iar acolo se aflau diferite ustensile, între care o piuă cu o capacitate de 10-15 l, cu pistilul original, inițial dispărute după naționalizare, ambele regăsite în curtea unui cetățean din Ciacova, care, spune doamna Polverejan, își amintește de la tatăl său, că «scula ar fi provenit de la farmacia Tikatsch»”, astfel denumită după unul dintre foștii proprietari“. „Mojarul”, cum îi spun localnicii, l-am găsit
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
a rezervat farmaciei amintite un spațiu într-o amplă monografie a localității Ciacova, menționând, totodată, că în 1886 ea a fost vândută de către farmacistul Doby László colegului de breaslă Toldi, aducând astfel o dovadă a activității neîntrerupte a unității, până la naționalizare. Mobilierul farmaciei, își amintește doamna Polverejan, a fost de o sobrietate elegantă, specifică epocii. La naționalizare, o parte a acestui mobilier a fost preluată și depusă la fostul Centrofarm din Timișoara. „Concurența” Autorii volumului privind activitatea farmaceutică la Ciacova, Zoia
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
în 1886 ea a fost vândută de către farmacistul Doby László colegului de breaslă Toldi, aducând astfel o dovadă a activității neîntrerupte a unității, până la naționalizare. Mobilierul farmaciei, își amintește doamna Polverejan, a fost de o sobrietate elegantă, specifică epocii. La naționalizare, o parte a acestui mobilier a fost preluată și depusă la fostul Centrofarm din Timișoara. „Concurența” Autorii volumului privind activitatea farmaceutică la Ciacova, Zoia și Ștefan Polverejan, în colaborare cu prof. dr. M. Ancușa, menționează că la 19 decembrie 1888
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
de-a doua farmacii particulare în localitate, „Crucea de aur”, cu sediul în același perimetru din centrul localității. Primul ei proprietar a fost farmacistul diplomat Anyos Emil, un bun cunoscător al producției de medicamente și al cercetării farmaceutice. Până la actul naționalizării, „Crucea de aur” a avut mai mulți proprietari, transcrierea succesiunii efectuându-se doar cu aprobarea forurilor sanitare abilitate și cu prezentarea obligatorie a diplomei de farmacist în original. Magistrul farmacist Michael Werth din Ciacova a fost ultimul proprietar al „Crucii
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
Sfânta Treime” și „Crucea de aur”, concurența pe tot parcursul existențelor celor două oficine s-a dovedit a fi loială, proprietarii aprovizionându-se cu medicamente din surse diferite, ceea ce le permitea să ofere o gamă largă de produse specifice. După naționalizare, farmacia „La Sfânta Treime”, prima oficină particulară din Ciacova, își încheie activitatea, devenind librărie a cooperației de consum. Abia în 1992, din inițiativa doamnei Zoia Polverejan, își reia activitatea și denumirea inițială, cu statut privat. Farmacia „Crucea de aur” devine
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
La Sfânta Treime”, prima oficină particulară din Ciacova, își încheie activitatea, devenind librărie a cooperației de consum. Abia în 1992, din inițiativa doamnei Zoia Polverejan, își reia activitatea și denumirea inițială, cu statut privat. Farmacia „Crucea de aur” devine după naționalizare un număr anost (Oficiul „22”) și este deservită în ordine cronologică de farmaciștii Haas, Vásárhely, Süss, Berger, Salamon și Taborschi, Zoia Polverejan, până în anul 1988, apoi de Csiszar Adalbert și Rodica Jichi... În localitatea bănățeană, istoria uneia dintre cele mai
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
Articolul UNIC Decretul nr. 92/1950 , pentru naționalizarea unor imobile, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Art. 2 va avea următorul cuprins: "ART. 2 Nu intră în prevederile decretului de față și nu pot fi naționalizate imobilele clădite proprietatea muncitorilor și a pensionarilor proveniți din muncitori
DECRET nr. 524 din 1955 privind completarea şi modificarea Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106154_a_107483]
-
baza criteriilor stabilite în art. 1 pct. 1 - 5 inclusiv și art. 2, Consiliul de Miniștri va putea face completarea sau modificarea listelor anexe prevăzute în art. 1 alineatul 4 din prezentul decret. Consiliul de Miniștri poate hotărî scoaterea de sub naționalizare a oricăror imobile sau apartamente". 3. După art. 11 se adaugă art. 11^1 și 11^2 cu următorul cuprins: "ART. 11^1 Pentru cazul de restituire a imobilelor preluate în baza Decretului nr. 92/1950 - fie că sînt prevăzute
DECRET nr. 524 din 1955 privind completarea şi modificarea Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106154_a_107483]
-
au fost preluate prin procese-verbale întocmite de comitetele executive ale sfaturilor populare, - se va ține seama de următoarele norme: a) Restituirea imobilelor se face în termen de cel mult 45 zile de la data cînd s-a dispus scoaterea lor de sub naționalizare. ... b) Proprietarul reintră în exercitarea drepturilor sale asupra imobilului restituit, pe data încheierii procesului-verbal de predare-primire. ... Imobilul se restituie în starea în care se află, fără nici un alt drept pentru proprietar sau altă persoană, la despăgubiri sau de altă natură
DECRET nr. 524 din 1955 privind completarea şi modificarea Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106154_a_107483]
-
Să nu credeți că numai în România, după o jumătate de secol de confiscări și de naționalizări, care au distrus proprietatea privată, se găsesc oameni care să revendice bunuri aflate în proprietatea statului, deși au aparținut familiilor lor. Un caz recent o pune în dificultate pe noua ministresă a Culturii, Aurélie Filippetti. În 25 iulie ea a
Și alții revendică bunuri culturale () [Corola-journal/Journalistic/4259_a_5584]
-
reluându-și treptat activitatea. Întrun timp relativ scurt, au fost recondiționate instalațiile și liniile de telecomunicații. După 18 ani de activitate, SART trece în patrimoniul statului, în cadrul Administrației Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor, ca urmare a aplicării prevederilor din Legea privind naționalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport din 11 iunie 1948. Trecerea SART-lui la PTT fusese preconizată imediat după “românizarea” din anul 1941, dar nu s-a realizat. Totuși românizarea SART-lui a însemnat deschidere spre o colaborare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
transport din 11 iunie 1948. Trecerea SART-lui la PTT fusese preconizată imediat după “românizarea” din anul 1941, dar nu s-a realizat. Totuși românizarea SART-lui a însemnat deschidere spre o colaborare mai intensă cu Administrația PTT, în beneficiul telefoniei. După naționalizare, SART își încetează efectiv activitatea, la Fălticeni, în 15 martie 1949. Cu toate că a avut o mare contribuție la dezvoltarea telefoniei în țara noastră, serviciul telefonic nu a fost extins și în mediul rural, deoarece investițiile pentru o linie de abonat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un agentăremizier). În celelalte comune, SART deservea convorbirile telefonice prin intermediul PTT, care avea rețea proprie cu toate oficiile, iar după anul 1942 și cu toate primăriile, în urma preluării rețelelor județene ale prefecturii. SART folosea rețelele PTT în baza unui contract. Naționalizarea din anul 1948, găsește în condițiile de atunci, Oficiul Telefonic Fălticeni destul de bine organizat. SART avea rețele proprii, foarte bine întreținute, în tot orașul. Puținele deranjamente reclamate de abonați, le restabilea mecanicul centralei telefonice. Cazurile cele mai deosebite se rezolvau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
puneau mult suflet în ceea ce făceau. Sistemul de retribuire și stimulentele acordate recompensau din plin eforturile salariaților, obligându-i totodată să presteze o muncă de calitate. SART a funcționat în paralel cu Direcția Generală a Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor până la naționalizare. În anul 1948, la oficiile din rețeaua PTT se aflau în funcțiune centrale telefonice de diferite capacități. Numai oficiile Liteni și Boroaia aveau centrale de 5 și respectiv 20 de numere. La celelalte oficii: Dolhasca, Mălini, Lespezi și Pașcani, erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rândul abonaților. La Oficiul reședință Fălticeni, exista înainte de anul 1940, o centrală telefonică tip “Standard” de 20 numere, având conectate autoritățile localeăprefectură, pretură, parchet, poliție, legiune de jandarmi etc.). Prin această centrală s-a făcut legătura cu celelalte oficii. După naționalizare, numărul abonaților telefonici a crescut, ceea ce a determinat modificarea necesarului de personal. Astfel, la oficiile Boroaia, Dolhasca, Liteni și Mălini, lucrau în anul 1953, câte trei telefoniste, iar la Of. Fălticeni 11, asigurând un program de lucru permanent. Spre telegrafia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Rotopănești, Sasca, Uidești și Valea Glodului, la care s-a mai adăugat ulterior comunele Chilișeni, Fântânele, Reuseni, Tudora, Udești și Vorona. La 1 ianuarie 1951, funcționau oficii la: Fălticeni, Dolhasca, Liteni, Boroaia și Mălini. Dezvoltarea comunicațiilor poștale, telegrafice și telefonice Naționalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport din 11 iunie 1948, a permis trecerea la planificarea economiei naționale. După primii ani de economie planificată(1949-1950), a fost elaborat întâiul plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale(1951-1955
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aceste uniforme ar fi moderne. Cartatorii, numărătorii de baniăla casierie), mânuitorii de valori, oficianții și diriginții, au primit echipament individual de lucru, halate din doc, cămăși și cravată, cu 50% reducere din prețul de cost. Localuri proprii pentru oficii După naționalizarea principalelor mijloace de producție(1948), s-a format, treptat, o puternică industrie de construcții alcătuită din numeroase intreprinderi de construcții montaj și institute de proiectare și cercetare. Aceasta a făcut posibilă realizarea unui volum important de construcții în toată țara
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost inaugurată stațiunea Mamaia, la nord de Constanța, exclusiv pentru odihnă și agrement. C. Etapa turismului contemporan Turismul de după Al Doilea Război Mondial a fost influențat de schimbările social - economice și politice. Astfel, după anul 1948 a avut loc naționalizarea bazei materiale și trecerea sa în proprietatea unor organizații sindicale (ex. Uniunea Generală a Sindicatelor din România) sau a unor ministere (Ministerul Muncii, Ministerul Turismului și Sporturilor). Aceste schimbări au determinat un regres pentru turismul românesc, mai ales în cazul stațiunilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
investitorii străini Pentru a crea o motivație suficient de mare, economia țării noastre trebuie să ofere investitorilor străini garanții și facilități efective și comparative cu cele acordate de alte țări. Legea privind regimul investițiilor străine prevede garanții în privința măsurilor de naționalizare, a despăgubirilor, a drepturilor de participare la conducerea și gestionarea investiției realizate. Investitorii beneficiază de: - posibilitatea efectuării investiției în orice domeniu; - egalitate de tratament, just și echilibrat; - garanții împotriva naționalizărilor și exproprierilor sau a altor măsuri cu efect echivalent; - facilități
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Legea privind regimul investițiilor străine prevede garanții în privința măsurilor de naționalizare, a despăgubirilor, a drepturilor de participare la conducerea și gestionarea investiției realizate. Investitorii beneficiază de: - posibilitatea efectuării investiției în orice domeniu; - egalitate de tratament, just și echilibrat; - garanții împotriva naționalizărilor și exproprierilor sau a altor măsuri cu efect echivalent; - facilități vamale și fiscale; - dreptul la conversia în valută a sumelor în lei ce le revin din investiție și la transferul valutei în țara de origine; - dreptul de a dobândi drepturi
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și în comuna Lespezi, ca în toată România, au avut loc schimbări politice, administrative, economice și sociale. Proclamarea Republicii la 30 Decembrie 1947 a dat speranțe populației într-o economie mai dezvoltată, ridicarea gradului de instrucție și de cultură. După naționalizarea mijloacelor de producție de la 11 iunie 1948, a început cooperativizarea forțată a agriculturii, prin înființarea unor întovărășiri agricole la Heci, în anul 1949, unde președinte a fost un gospodar de frunte al satului, Dumitru Cană; a doua întovărășire agricolă a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care ne-a aflat compacți pe o suprafață de trei sute de mii de kilometri pătrați, după o tăcere de zece secole. Deși cheia misterului era simplă... Emigrant a devenit românul, din toate stările sociale, în blestemații ani ai comunismului, ai naționalizărilor, colectivizării, reformelor bănești, ai tuturor comprimărilor ce făceau din el un sclav, un client virtual al pușcăriilor și, vai, al gropilor comune. Spre a ajunge în lumea liberă trebuia să fugi încălcând legea, punându-ți în joc nu numai libertatea
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]