95 matches
-
Constantin Gebauer, deși multe alte compoziții „anonime” din colecția cunoscutului editor bucureștean, intitulata „Hore și jocuri” (1868) sunt datorate aceluiași lăutar. Între anii 1869-1890 intră în cea mai importantă perioadă a carierei sale, desființându-și taraful și cântând în orchestrele naiștilor Angheluș Dinicu și Radu Ciolac, unde va fi coleg cu vioristul Dănică Ciolac, chitaristul Marin Buzatu și tânărul violonist Sava Pădureanu. Moare în anul 1906 la București.
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
Gal, Virgil Comșa, Alex Fabian, Theodora Popescu, Gheorghe Palcu, Marin Traian, Elize Stan, Niculina Merceanu. În 1981 se mută în București pentru un concurs la Ansamblul Rapsodia Română, ansamblu cu care va colabora până în 1988. Cântă alături de artiști deosebiți precum naistul Radu Simion, soliștii Maria Ciobanu, Ion Dolanescu, Maria Cornescu, Irina Loghin, Tiberiu Ceia, Elena Merișoreanu, Ștefania Rareș, Ioana Cristea, Gheorghe Turda, Benone Sinulescu și sub bagheta unor mari dirijori ca Ionel Budișteanu, George Vancu, Paraschiv Oprea, Traian Târcolea, Marin Ghiocel
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
mutat la vârsta de 5 ani împreună cu familia. După cursurile elementare la Școala Specială de Muzică nr. 1 - unde a fost coleg cu Benone Sinulescu - a studiat la Liceul de artă Dinu Lipatti din capitală, unde a fost coleg cu naistul Gheorghe Zamfir la clasa profesorului Fănică Luca. În timpul satisfacerii stagiului militar la Timișoara ca transmisionist, a cântat atât ca solist instrumentist, cât și cu formația de chitare. A urmat înființarea propriei trupe alături de Ionel Samuilă (chitară bas), Ionel Orban (clape
Marian Nistor () [Corola-website/Science/326896_a_328225]
-
bagheta lui Nicu Stănescu au evoluat importanți muzicanți precum: cântăreții Maria Tănase, Angela Moldovan, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Ion Luican, Ioana Radu, Mia Braia, Maria Pietraru, Alexandru Grozuță, Gică Petrescu, Dona Siminică, Constantin Eftimiu, Ștefan Lăzărescu, Emil Gavriș, Dan Moisescu; naiștii Fănică Luca, Damian Luca, Radu Simion; clarinetiștii Luță Ioviță și Iliuță Rudăreanu; țambaliștii Mihai Ion Shină, Iancu Fieraru, Gheorghe Pandele, Andrei Pavel, Stela Marinescu-Ciuciu; cobzarii Ion Zlotea și Ion Păturică; acordeoniștii Marcel Budală, Ilie Udilă, Nicolae Crăciunescu; fluieriștii Ion Văduva
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța, Belgia etc. La 5 octombrie 1970 la Sala "Pleyel" din Paris, Nicu Stănescu susține un program de muzică populară românească (împreună cu naistul Damian Luca) alături de fanfara "Scot Guard" și ansamblul rus de balalaici "Ciaika" (laureate cu Chitara de aur și de argint). Aici are bucuria să obțină "Chitara de bronz" la concursul internațional al Asiociației Franceze de Muzică Recreativă. Trecuseră aproape două
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
săi, vioriștii Vasile Falcoe și Ion Falcoe zis Ștefoiu, vioristul Ion Ciulei zis Ciuș (n. 1907 - d. 1943), solista și chitarista Iulica Ciulei zisă Lucica (n. 1894 - d. 1946), basistul pe Nicolae Piper zis Călăuză (n. 1911 - d. 1968) și naistul Ion Trohonel zis Gugă (n. 1896 - d. 1949). Lăutarii Nicolae Falcoe și Ion Ciulei au cântat înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial și în București, la cârciuma „La Vasilescu“ din spatele Gării de Nord. Fiul lui Ion Ciulei-Ciuș, vioristului Nicolae Ciulei (n.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Simfonică a Armatei sub bagheta lui Egizio Massini și Alfred Mendelsohn. Format în diverse orchestre de café-concert în București și în stațiunile balneare, a început să-și facă un nume de șef de orchestră. Alăturându-și câteva nume celebre ca naistul Fănică Luca sau precum cântărețele Mia Braia și Rodica Bujor, Victor Predescu evoluează ca șef de orchestră la Terasa Cercului Militar din București și la restaurantele „Athenee Palace”, „Dorul Ancuței” și „Terasa Colonadelor”. A cântat și la Curtea Regală în
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
muzicii populare. Tatăl său, Ionică Dinu, originar din Pitești, era un muzicant foarte cunoscut, care cântase în Franța și Rusia, coleg de taraf cu vestitul Sava Pădureanu, fost lăutar al țarului Rusiei. Mama sa era fiica lui Angheluș Dinicu, celebru naist din acea vreme, și soră a lui Dimitrie Dinicu, care, după ce studiase violoncelul la Viena, a devenit prim-violoncelist al orchestrei filarmonice din București și profesor la Conservator. După câteva luni de la nașterea lui Grigoraș, tatăl său a plecat împreună cu
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
(n. 18 iulie 1936, București) este un cunoscut naist și muzician virtuoz din România. Este nepotul renumitului naist Fănică Luca. S-a născut la 18 iulie 1936 în București, într-o familie de muzicieni. La inițiativa de unchiul său, vestitul naist Fănică Luca, a fost primit la vârsta de
Damian Luca () [Corola-website/Science/329401_a_330730]
-
(n. 18 iulie 1936, București) este un cunoscut naist și muzician virtuoz din România. Este nepotul renumitului naist Fănică Luca. S-a născut la 18 iulie 1936 în București, într-o familie de muzicieni. La inițiativa de unchiul său, vestitul naist Fănică Luca, a fost primit la vârsta de 13 ani, în clasa de nai a Școlii de
Damian Luca () [Corola-website/Science/329401_a_330730]
-
n. 18 iulie 1936, București) este un cunoscut naist și muzician virtuoz din România. Este nepotul renumitului naist Fănică Luca. S-a născut la 18 iulie 1936 în București, într-o familie de muzicieni. La inițiativa de unchiul său, vestitul naist Fănică Luca, a fost primit la vârsta de 13 ani, în clasa de nai a Școlii de muzică nr.1 din București (actualul Liceu Dinu Lipatti). Încă din adolescență a participat la concursurile Festivalurilor Mondiale ale Tineretului și Studenților pentru
Damian Luca () [Corola-website/Science/329401_a_330730]
-
Lipatti). Încă din adolescență a participat la concursurile Festivalurilor Mondiale ale Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie de la Berlin (1951), București (1953), Varșovia (1955) și Moscova (1957), dobândind titlul de laureat. Fanică Luca fiind unul din cei mai buni naiști români, a primit din partea conducerii statului, mai exact din partea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, un post de profesor de nai. a terminat studiile la Liceul de Muzică ca cel mai bun elev din clasa, avându-i colegi pe alți viitori mari naiști
Damian Luca () [Corola-website/Science/329401_a_330730]
-
naiști români, a primit din partea conducerii statului, mai exact din partea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, un post de profesor de nai. a terminat studiile la Liceul de Muzică ca cel mai bun elev din clasa, avându-i colegi pe alți viitori mari naiști precum Gheorghe Zamfir, Constantin Dobre, Damian Cârlănaru, Radu Simion sau Simion Stanciu. Este apoi angajat imediat la Orchestra Barbu Lăutaru dirijată la acea vreme de Nicu Stănescu și Ionel Budișteanu. Cu această orchestră a participat la numeroase festivaluri și concursuri
Damian Luca () [Corola-website/Science/329401_a_330730]
-
Fiul cel mai mare al lui Dumitru, Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013), a avut și el propria sa bandă de lăutari. A cântat cu soția sa, solista și acordeonista Ioana, zisă Nela (n. 1937 - d. 2000), cu Nelu Ciocan (naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai bun muzicant din familia Pițigoi a fost Constantin Pițigoi zis Alită (n. 1933 - d. 2012) a cântat
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
repertoriu, stil instrumental și vocal, forme alese ș.a.m.d. Mărturiile sonore de la începutul secolului XX sugerează formarea unui stil vocal și instrumental inspirate din sonoritățile importate în mediul urban, anume muzica ușoară (stilul vocal; în muzica românească, cântărețul și naistul Fănică Luca surprinde trăsături atât ale folclorului, cât și din muzica ușoară la modă) și muzica de jazz. Acesta din urmă a fost decisiv pentru aducerea de noi instrumente (taragotul, adică saxofonul sopran și alte saxofoane, clarinetul, contrabasul ș.a.) și
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
la firma Columbia Records. Cântă pentru o vreme la restaurantul „Amiciția”, situat între berăria „Gambrinus” și grădina „Cișmigiu”, cu soliștii vocali Ioana Radu și Emil Gavriș. Apelativul de „Bănățeanu” îl primește de la consumatorii anonimi, melomani, pentru a-l deosebi de naistul Fănică Luca. Între 1940-1945 pleacă cu familia la Bozovici, unde va cânta la birtul lui Vitak și la restaurantul „Pomul Verde” din Caransebeș. În septembrie 1945 este chemat la București de pianistul Virgil Bageac și de prim-ministrul Petru Groza
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
(n. 27 februarie 1940, Ștefan cel Mare, jud. Argeș - d. 16 februarie 2015) a fost un naist virtuoz și conducător de orchestră român. S-a născut la 27 februarie 1940 în Ștefan cel Mare, jud. Argeș. Manifestând interes pentru muzică încă de mic, a studiat mai întâi acordeonul (autodidact). La 11 ani dă examen la Școala Medie
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
risca să rămână repetent. A fost nevoit să se mute la clasa de nai, unde l-a avut profesor pe Fănică Luca, care l-a considerat între cei mai buni elevi ai săi. A fost coleg de clasă cu mari naiști ca: Damian Luca, Gheorghe Zamfir și Constantin Dobre. După șase luni de studii cu Fănică Luca, pleacă la concursul național al școlilor de muzică, unde a câștigat premiul întâi. I s-a dedicat atunci un articol în revista „Flacăra”. Este
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
este uimit de interpretarea lui Radu Simion. Făcând practică, la Restaurantul Ciocârlia îl descoperă marele dirijor Ionel Budișteanu care venise să mănânce acolo într-o zi. Când l-a auzit cântând i-a spus că ar avea nevoie de un naist in Ansamblul Perinița. Atunci, Radu Simion a fost angajat la ansamblu cu un salariu de 527 de lei pe lună. A fost coleg, în ansamblu, cu mari interpreți ca Rodica Bujor, Ana Pop Corondan, Ion Luican și mai târziu Ștefania
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
(n. 6 aprilie 1941, Găești, Județul Dâmbovița) este un naist virtuoz și compozitor român. Exprimându-se artistic printr-un instrument aproape uitat (naiul, numit și fluierul lui Pan), reușește să cucerească aplauzele întregii planete. Modifică forma, construcția și tehnica naiului, lărgindu-i considerabil paleta de interpretare. Introduce naiul în toate
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
ale lui Gheorghe Zamfir și ale lui Petru Beca, pictor și scriitor din Alba Iulia. In anul 1987 la Conservatorul de Muzica din Hilversum Olanda se înființează prima catedră de nai din lume unde ca profesor de nai a fost naistul roman Nicolae Parvu ,fost coleg de clasa de Nai cu Gheorghe Zamfir . În perioada 2001-2005, activează ca profesor asociat la "Facultatea de Interpretare Muzicală" din cadrul "Universității de Muzică din București',unde incepe sa predea timp de patru ani de zile
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
se păstrează și în desenele sale pe care le-am admirat în atelier, bucurându-ma că artistul cultiva harnic și hârtia, “sculptură moale”, ajutându-l desigur să cioplească mai decis pietrele țări și dure din care ies blânde scântei.” „Un naist român în village New York cântă Ciocârlia, aceasta, în toamna anului 1968. Voiam să respir „aerul american” lăsând în urmă o vară europeană încărcată de nori furtunoși. Azi, 1989, după 21 de ani, un compatriot de-al lor, un artist complet
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
În doi ani a trecut cursul de patru ani a școlii muzicale. În 1997 a fost admis la studii în Institutul de Arte din Chișinău „Gavriil Muzicescu” la facultatea „instrumente populare”. Și-a făcut studiile în clasa lui Vasile Iov - naist renumit. În 1983 a absolvit facultatea și a fost încorporat în rândurile forțelor armate sovietice. Din 1984 a început cariera muzicală, solist în Filarmonica Națională și a început să activeze în ansamblul „Legenda” sub conducerea lui Iurie Sadovnic. Între 1987-1990
Constantin Moscovici () [Corola-website/Science/327765_a_329094]
-
hambarul a ars. Apoi atelierul a fost reconstruit. Amintirile curgeau. Artistul nu lipsea de la cenaclu. Nicăpetre avea un cult pentru Eminescu. El citea versurile Glossei plângând. Când l-au aniversat la 70 de ani, surpriza a fost să-i cânte naistul Gheorghe Zamfir. Mulți participanți la această reuniune culturală Își aminteau cu emoție de anii Începutului, când În serile de sâmbătă cenaclul se desfășura Într-o tipografie, uneori ei așezându-se chiar pe baloții de hârtie. La Toronto au venit Ion
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]