95 matches
-
Mă bucur că Povestea Naiului este un proiect de succes, iar succesul poate fi menținut doar prin păstrarea unui nivel calitativ ridicat„ Piața Mare din Sibiu va găzdui în 24 iulie 2015 concertul "Simply The Best - Povestea Naiului", în cadrul căruia naistul sibian Radu Nechifor aduce în fața publicului o abordare aparte. Astfel naiul o să fie intrumentul care va readuce pe aceeași scenă cinci genuri muzicale diferite: folclor, jazz, pop-rock, clasic și Djing. Alături de Radu Nechifor vor urca pe scenă mentorul și profesorul
Interviu Radu Nechifor [Corola-blog/BlogPost/100726_a_102018]
-
care le poartă poporului român. Suită de concerte-maraton, desfășurată în vară, la București, a fost memorabilă, iar atmosferă creată de publicul român a fost catalogata de maestrul însuși drept „copleșitoare”. Cum incandescent a fost concertul susținut la Maastricht, împreună cu marele naist Gheorghe Zamfir și un grup de muzicieni români. Ziarele au titrat atunci: „André Rieu a ridicat Europa în picioare pentru România”! Cum prietenul la nevoie se cunoaște, maestrul a venit special în România, atunci când a auzit despre tragedia de la Clubul
ANDRÉ RIEU A PRIMIT ”PREMIUL INTERNATIONAL – PRIETENII ROMANIEI” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380937_a_382266]
-
cartea „Despre marele profesor Iuliu Hațieganu“ de academician, prof.univ. dr. Ștefania Kory Calomfirescu, apărută la Editura Napoca Nova. Despre acest volum vor vorbi: Voichița Pălăcean Vereș, prof. Antonia Bodea și Al.Florin Țene. Ședința se va încheia cu concertul renumitului naist Constantin Istici. Referință Bibliografică: Liga Scriitorilor Români - 10 ANI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE / Liga Scriitorilor Români : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2092, Anul VI, 22 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liga Scriitorilor Români : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
10 ANI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE de LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344841_a_346170]
-
naiului“ cu Gheorghe Zamfir l Spectacol extraordinar în stagiunea Artmedia Cel de-al treilea mare eveniment al actualei stagiuni Artmedia după spectacolele „O zi din viața lui Ceaușescu“ și „Măscăriciul“ îl are drept cap de afiș pe cel mai mare naist român al tuturor timpurilor, maestrul Gheorghe Zamfir. Spectacolul-concert „Magia naiului“ va avea loc miercuri, 14 decembrie, de la ora 19, pe scena Operei Naționale Române, evenimentul fiind organizat de Fundația Culturală Artmedia în parteneriat cu „Video Art’s“ Timișoara. Compozitor, dirijor
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
concertului live pe suport DVD, Jazz a Viene, a fost vândută în 150.000 de exemplare. Florin Niculescu s-a născut într-o familie de romi, toți muzicieni profesioniști. Tatăl său, violonistul Corneliu Niculescu, a colaborat mai mulți ani cu naistul Gheorghe Zamfir, fiind totodată dirijorul ansamblului Ciocârlia. La sfârșitul anului 1991, Florin Niculescu s-a stabilit la Paris, fiind în prezent unul dintre cei mai cunoscuți violoniști ai scenei internaționale a jazz-ului contemporan. De ce a devenit Bucureștiul „Commonplayground“... Mirela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
publicat În 28 noiembrie 1874 În săptămânalul francez „La Vie parisienne” , În care se povestește Întâlnirea cu Franz Liszt, În iarna anului 1847, la Iași, rezultă că era și violonist. De obicei tarafurile epocii erau alcătuite dintr-un scripcar, un naist și un cobzar. Probabil că Barbu Lăutarul cânta la toate aceste instrumente și bineînțeles susținea și partitura vocală. Era un virtuoz neîntrecut, nu știa notele, dar avea cu certitudine auz muzical absolut și o memorie extraordinară, putând să reproducă fără
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fost dezrobiți rromii din Basarabia? - În ziua de 8 octombrie 1933 la București a avut loc primul Congres al rromilor din România? - Fănică Luca (Iordache Luca Ștefan) a fost considerat În perioada interbelică, dar și mai târziu, cel mai mare naist din lume? El a fost solicitat să cânte chiar la sărbătoarea națională a Franței, dar a avut și angajamente la celebrele teatre „Chatellets“ și „Palladium“ cu spectacolul „Naiul fermecat“, Înregistrat pe placa de gramofon la Londra. - Primele transporturi cu rromi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F - "Promovarea culturii": - naistului Roar Engelberg; - publicistului și traducătorului Steinar Lone. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU București, 15 octombrie 2007. Nr. 900. ----
DECRET nr. 900 din 15 octombrie 2007 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191811_a_193140]
-
apoi la „Columbia”. Pe 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziția Universală de la New York ("") amenajată în cartierul "Flushing Meadows" din sectorul "Queen". Inaugurarea oficială a pavilioanelor a avut loc la 5 mai 1939. Cântă împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fănică Luca la "Casa românească" (unul din pavilioanele României). Aici, Maria Tănase are ocazia să-i cunoască pe George Enescu și pe Constantin Brâncuși. La această expoziție au mai participat Dimitrie Gusti, arh. Octav Doicescu, arh. George Matei Cantacuzino ș.a.
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
la firma Columbia Records. Cântă pentru o vreme la restaurantul „Amiciția”, situat între berăria „Gambrinus” și grădina „Cișmigiu”, cu soliștii vocali Ioana Radu și Emil Gavriș. Apelativul de „Bănățeanu” îl primește de la consumatorii anonimi, melomani, pentru a-l deosebi de naistul Fănică Luca. Între 1940-1945 pleacă cu familia la Bozovici, unde va cânta la birtul lui Vitak și la restaurantul „Pomul Verde” din Caransebeș. În septembrie 1945 este chemat la București de pianistul Virgil Bageac și de prim-ministrul Petru Groza
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
Dinu nu a uitat să amintească satul din care a plecat, pe directorul Căminului cultural din Lipovu profesorul Sever Dascălu și nici bărănii rapsozi lipoveni care i-au oferit melodiile. În același spectacol, de la Gângiova, a mai fost selecționat și naistul Constantin Istici, reprezentantul comunei Coțofenii din Față,jud Dolj și el devenind mai tarziu , laureatul festivalului Maria Tănase.La amândoi, doamna Paula Dogaroiu, le-a propus, să vină pentru a da examen de admitere la Școala de Muzică din Craiova
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
se păstrează și în desenele sale pe care le-am admirat în atelier, bucurându-ma că artistul cultiva harnic și hârtia, “sculptură moale”, ajutându-l desigur să cioplească mai decis pietrele țări și dure din care ies blânde scântei.” „Un naist român în village New York cântă Ciocârlia, aceasta, în toamna anului 1968. Voiam să respir „aerul american” lăsând în urmă o vară europeană încărcată de nori furtunoși. Azi, 1989, după 21 de ani, un compatriot de-al lor, un artist complet
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
(n. 27 februarie 1940, Ștefan cel Mare, jud. Argeș - d. 16 februarie 2015) a fost un naist virtuoz și conducător de orchestră român. S-a născut la 27 februarie 1940 în Ștefan cel Mare, jud. Argeș. Manifestând interes pentru muzică încă de mic, a studiat mai întâi acordeonul (autodidact). La 11 ani dă examen la Școala Medie
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
risca să rămână repetent. A fost nevoit să se mute la clasa de nai, unde l-a avut profesor pe Fănică Luca, care l-a considerat între cei mai buni elevi ai săi. A fost coleg de clasă cu mari naiști ca: Damian Luca, Gheorghe Zamfir și Constantin Dobre. După șase luni de studii cu Fănică Luca, pleacă la concursul național al școlilor de muzică, unde a câștigat premiul întâi. I s-a dedicat atunci un articol în revista „Flacăra”. Este
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
este uimit de interpretarea lui Radu Simion. Făcând practică, la Restaurantul Ciocârlia îl descoperă marele dirijor Ionel Budișteanu care venise să mănânce acolo într-o zi. Când l-a auzit cântând i-a spus că ar avea nevoie de un naist in Ansamblul Perinița. Atunci, Radu Simion a fost angajat la ansamblu cu un salariu de 527 de lei pe lună. A fost coleg, în ansamblu, cu mari interpreți ca Rodica Bujor, Ana Pop Corondan, Ion Luican și mai târziu Ștefania
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
1948-1950 este profesor de folclor muzical la Conservatorul din București, devenind șef de catedră. În 1949 înființează Institutul de Folklore și, prin intervenții la Lucrețiu Pătrășcanu, obține clădirea în care să funcționeze institutul. În aceeași perioadă, în cadrul institutului, întemeiază alături de naistul Fănică Luca și violonistul Ion Luca-Bănățeanu, Orchestra „Barbu Lăutaru”. Este directorul Institutului de Folclor până în ianuarie 1950. În 1950, din cauza amiciției cu Lucrețiu Pătrășcanu și a Lenei Constante cu soția ministrului, este arestat și implicat fără vină în procesul Pătrășcanu
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
repertoriu, stil instrumental și vocal, forme alese ș.a.m.d. Mărturiile sonore de la începutul secolului XX sugerează formarea unui stil vocal și instrumental inspirate din sonoritățile importate în mediul urban, anume muzica ușoară (stilul vocal; în muzica românească, cântărețul și naistul Fănică Luca surprinde trăsături atât ale folclorului, cât și din muzica ușoară la modă) și muzica de jazz. Acesta din urmă a fost decisiv pentru aducerea de noi instrumente (taragotul, adică saxofonul sopran și alte saxofoane, clarinetul, contrabasul ș.a.) și
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
Gal, Virgil Comșa, Alex Fabian, Theodora Popescu, Gheorghe Palcu, Marin Traian, Elize Stan, Niculina Merceanu. În 1981 se mută în București pentru un concurs la Ansamblul Rapsodia Română, ansamblu cu care va colabora până în 1988. Cântă alături de artiști deosebiți precum naistul Radu Simion, soliștii Maria Ciobanu, Ion Dolanescu, Maria Cornescu, Irina Loghin, Tiberiu Ceia, Elena Merișoreanu, Ștefania Rareș, Ioana Cristea, Gheorghe Turda, Benone Sinulescu și sub bagheta unor mari dirijori ca Ionel Budișteanu, George Vancu, Paraschiv Oprea, Traian Târcolea, Marin Ghiocel
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
bagheta lui Nicu Stănescu au evoluat importanți muzicanți precum: cântăreții Maria Tănase, Angela Moldovan, Maria Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Ion Luican, Ioana Radu, Mia Braia, Maria Pietraru, Alexandru Grozuță, Gică Petrescu, Dona Siminică, Constantin Eftimiu, Ștefan Lăzărescu, Emil Gavriș, Dan Moisescu; naiștii Fănică Luca, Damian Luca, Radu Simion; clarinetiștii Luță Ioviță și Iliuță Rudăreanu; țambaliștii Mihai Ion Shină, Iancu Fieraru, Gheorghe Pandele, Andrei Pavel, Stela Marinescu-Ciuciu; cobzarii Ion Zlotea și Ion Păturică; acordeoniștii Marcel Budală, Ilie Udilă, Nicolae Crăciunescu; fluieriștii Ion Văduva
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța, Belgia etc. La 5 octombrie 1970 la Sala "Pleyel" din Paris, Nicu Stănescu susține un program de muzică populară românească (împreună cu naistul Damian Luca) alături de fanfara "Scot Guard" și ansamblul rus de balalaici "Ciaika" (laureate cu Chitara de aur și de argint). Aici are bucuria să obțină "Chitara de bronz" la concursul internațional al Asiociației Franceze de Muzică Recreativă. Trecuseră aproape două
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
(n. 6 aprilie 1941, Găești, Județul Dâmbovița) este un naist virtuoz și compozitor român. Exprimându-se artistic printr-un instrument aproape uitat (naiul, numit și fluierul lui Pan), reușește să cucerească aplauzele întregii planete. Modifică forma, construcția și tehnica naiului, lărgindu-i considerabil paleta de interpretare. Introduce naiul în toate
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
ale lui Gheorghe Zamfir și ale lui Petru Beca, pictor și scriitor din Alba Iulia. In anul 1987 la Conservatorul de Muzica din Hilversum Olanda se înființează prima catedră de nai din lume unde ca profesor de nai a fost naistul roman Nicolae Parvu ,fost coleg de clasa de Nai cu Gheorghe Zamfir . În perioada 2001-2005, activează ca profesor asociat la "Facultatea de Interpretare Muzicală" din cadrul "Universității de Muzică din București',unde incepe sa predea timp de patru ani de zile
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
Vâlcea și întors la București unde lucrează ziuă cantor la școala de pe Podul Mogoșoaiei, iar noaptea ca lăutar. În 1860 taraful său este imortalizat de o reușită acuarelă a lui Carol Popp de Szathmáry, în care surprinde un cobzar, un naist și doi vioriști ce îl privesc cu atenție pe primaș. Îmbrăcămintea amintește de portul lăutarilor din secolul al XVIII-lea, cu anterieu, giubea și brâu. , ca vătaf al tarafului, poartă giubeaua blănită cu samur, în schimb ce restul lăutarilor, spre
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
Constantin Gebauer, deși multe alte compoziții „anonime” din colecția cunoscutului editor bucureștean, intitulata „Hore și jocuri” (1868) sunt datorate aceluiași lăutar. Între anii 1869-1890 intră în cea mai importantă perioadă a carierei sale, desființându-și taraful și cântând în orchestrele naiștilor Angheluș Dinicu și Radu Ciolac, unde va fi coleg cu vioristul Dănică Ciolac, chitaristul Marin Buzatu și tânărul violonist Sava Pădureanu. Moare în anul 1906 la București.
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
mutat la vârsta de 5 ani împreună cu familia. După cursurile elementare la Școala Specială de Muzică nr. 1 - unde a fost coleg cu Benone Sinulescu - a studiat la Liceul de artă Dinu Lipatti din capitală, unde a fost coleg cu naistul Gheorghe Zamfir la clasa profesorului Fănică Luca. În timpul satisfacerii stagiului militar la Timișoara ca transmisionist, a cântat atât ca solist instrumentist, cât și cu formația de chitare. A urmat înființarea propriei trupe alături de Ionel Samuilă (chitară bas), Ionel Orban (clape
Marian Nistor () [Corola-website/Science/326896_a_328225]