1,603 matches
-
de vedere, ar fi convenția aleasă de Dragoș Bucurenci, numai că între cele două motivații de mai sus, foarte puternice de altfel, acest cadru narativ funcționează destul de neconvingător.Și nu neapărat pentru că cititorul contemporan nu ar mai fi demult un naiv (schematismul artificiului este aproape rizibil), dar pentru că însăși verosimilitatea este forțată. Cam greu de crezut că un junkie care tripuiește nopțile prin cluburi, chiar și unul cu conștiință scripturală, ar posta pe net, uneori chiar noaptea sau dimineața, fragmentele diaristice
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
ultimele pagini, chiar își exprimă refuzul scindării, ca și neputința alegerii, deși frînghii, lasouri și arcane îl silesc să opteze. Și Rushdie își desfată cititorii cu strategii narative diverse, perfect adecvate istorisirilor și personajelor create. Tînăra dorind să părăsească India, naivul ușor de înșelat de toți, dar păstrîndu-și nealterată veselia animă primele două povestiri orientale: Un sfat bun e mai de preț ca aurul și Radioul. Piesa de rezistență, Părul Profetului, radiografiază o familie musulmană, pe care o întîmplare neobișnuită o
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
disuasiv nebănuit, menit parcă să protejeze erorile; într-adevăr, luate individual ori rupte de context, imperfecțiunile par derizorii sau meschine și atunci cel care le comentează se expune ridicolului, fiind taxat de lumea rafinată a literelor autohtone când drept un naiv incurabil sau idealist anacronic, când drept un cârtitor de vocație ori chiar maniac. Se uită însă prea ușor că o cât de mică eroare poate genera, mai ales când vine vorba de poezie, piste interpretative iluzorii ce conduc la comentarii
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
biruri și taxe. Quod erat demonstrandum! De acord, lumea e săracă, nu are bani nici pentru electricitate. Dar de ce nu au găsit primarii metodele de a-i convinge să iasă, din pur spirit civic, la muncă? Sunt chiar atât de naivi, încât să excludă posibilitatea ca, odată și odată, să dea peste ei năpasta? Firește că nu sunt. Dar egoismul s-a înrădăcinat atât de mult, indiferența a atins asemenea cote, munca de mântuială e atât de înrădăcinată încât nu mai
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
toată lumea parcă/ el prin doi ochelari/ se uita ceacîr,/ aruncînd în lemne un satîr, / și copiii ziceau: ura/ și-i astupau cu laude deschisă gura. / Mama și tata, / ținîndu-se de mînă veșnic, / cu gurile în formă de o, / primitivi și naivi/ în tabloul lui Douanier Rousseau." Sînt, în fond, niște balade descusute și lăsate să pice, pe care le-ar putea înghiți, fără să mestece prea mult la ele, ,biografii" anilor noștri. Mai țepene își țin vîrsta poeziile din Boala de
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
prozatori și poeții fracturiști, la care s-a repezit multă lume acuzîndu-i de-a dreptul de pornografie - un pretext convenabil pentru a înfiera și respinge la grămadă întreaga generație de tineri scriitori -, fac acum, pe lîngă aceste sonete, figură de naivi puberi. Doar diferența de ton - grav la cei tineri, jocular la Emil Brumaru - le mai salvează impresia de impotență fantezistă și stilistică pe care o resimți prin comparația fragmentelor unde junii se ,rup" în frustețe și perversiuni. Lucrurile sînt într-
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
ne facem iluzii. În cei cincisprezece ani trecuți de la asasinarea profesorului, toate aceste texte au fost întoarse pe toate fețele și a devenit limpede că ele nu mai pot oferi mari revelații în dezlegarea enigmei. Nimeni nu este atît de naiv încît să își imagineze că, acolo unde a eșuat FBI-ul, ar putea reuși vreun comentator literar. Tentația însă rămîne. De aceea, publicarea unei noi ediții (adăugite) a scrierilor politice ale lui Ioan Petru Culianu este binevenită. Păcatul împotriva spiritului
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
arată excepționale resurse prozastice. Frazele ample, savant construite, se deschid către toate zările lumii românești din anii comunismului, coborând totodată pe scara timpului și recuperând fragmente vechi, alterate și mutilate de noua societate. Lucruri mărunte care tulbură și încântă ochiul naivului și amintesc aerul altei lumi în sufletul unui mincinos", cum apare scris într-un caiet al lui Viziru. Ele apar în pagină prin lungile descrieri inserate în miezul acțiunii, ori prin translări subtile de la momentul actual, proletar. Scriitura de o
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
nu mai înseamnă nici el altceva decît niște oase uscate ca tămîia, care încep să se macine. Din două camere ale aceluiași hotel, se vede foarte diferit. În una stă domnul Maeriu, reprezentantul oficial al foștilor deținuți politici, un bun naiv crezînd sincer că acolo sînt moaște de martiri. Nu departe, doarme fără vise rele colonelul-magistrat, procurorul militar Spiru, cel care și-a pierdut degetul mic, pare-se "în misiune", și acum și-l poartă, ca pe un totem, la gît
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
sunt doar acelea care conțin elementele definitorii mai târziu pentru scrisul prozatorului originar din Brăila. Volumele următoare sunt, cu siguranță, și cele mai bune. Aici se găsesc capodoperele lui Tudor Octavian: Anul de hârtie, The Peas Foundation, Sigismund I, al naivilor, Mățăoanu între oglinzi sau Zid între un bărbat și o femeie. Istoria unui obiect perfect ar merita citită în paralel cu Ruletistul lui Mircea Cărtărescu. Încercați asta! În Istoria literaturii contemporane, Laurențiu Ulici (care, de altfel, îl plasează, alături de Alexandru
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
a face cu făpturi nepregătite pentru viață, dar atât de convinse de infailibilitatea lor. Din păcate, nu te poți încredința de incomensurabila viclenie a acestor specii decât când cazi în capcana vreunuia din tagma lor. Când pun mâna pe un naiv, dovedesc o neînchipuită îndărătnicie spre a-și menține prada în capcană, spre a impune bietului om o terapie care poate fi înțeleasă numai dacă știi că respectivul ins e doar un pretext pentru propria lor vindecare. O dată căzut în plasă
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
seamă, faptul că lespezeanul (adică, născut la Lespezi-Iași) este un veritabil om de cultură, admirator profesionist de arte frumoase. Care, logic, se va căzni în mod cu totul aparte pentru cultură și, în special, pentru cultura ieșeană. Până la - gândeau unii naivi - a-și da demisia - Doamne ferește! - în cazul în care nu va obține un buget cât de cât rezonabil pentru ministerul pe care îl păstorește. Crunte dezamăgiri. Recunosc asta (firește, nu public) chiar și directorii aliniați la partidul domnului Theodorescu. Fostul
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
Les Fętes galantes, ca și, în genere, diverse mode retro. Sentimentele, apoi, sunt luate-n zeflemea de cinismul adolescentin, - un poet ca Geo Dumitrescu rămânând cam licean o viață. Buna-credință, pe de altă parte, e confundată cu naivitatea, iar de naivi, de obicei, se râde. E anevoie ca eminescianul "O o(a)ră să fi fost amici..." (s.m.) să (mai) reziste după nostimul discredit caragialesc al lui amic, amică, amiciție... Ceea ce nu înseamnă că "toți elegiacii sunt niște canalii", cum va
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
-l castra tra-la-la tra-la-la noi nu fugim din clișee nu se-mparte-n două jocul viața e ca o femeie bată-ne veșnic norocul vulturi vii vom cugeta tra-la-la tra-la-la foarte imaginativi vom pune steag pe redută sportivii nu sunt naivi cu tinerețea vândută nimeni nu ne-ar tulbura tra-la-la tra-la-la noi avem umeri cam tari ideal și năzuințe Îi ignorăm pe cei mari nemai chichinivointe și-așa vom acumula tra-la-la tra-la-la chiar stele vizibile se prefac În bumerang spre imprevizibile
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
ei bine, În lacrima mea se ascund, de fapt se conserva, toate istorioarele, poveștile și Încăierările planetare la care am asistat Într-o viață de om. Urechile și ochii văd În egală măsură și Înregistrează, nu pe rețină, cum unii naivi o cred, ci pe circumvoluțiunile creierului, pentru prezent și eternitate, toate baladele sau tragediile la care Omul a fost martor prin grădinile Edenului sau prin oceanul planetar uneori prea criminal. Personal sunt convins că el, creierul, este un pasager În
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
noi Înșine. Nu vom redeveni niciodată ce am fost fiindcă marșul nostru evolutiv este spre Înainte, În spirală sau În zig-zag și din prudență, nu afirm că ne vom pierde, m-ar bate Dumnezeu, dar vă previn că Înotam prea naivi prin prostie și mediocritate. Ascult cuvintele Poetului și gândul mă poartă spre alte versuri care exprimă o stare ce ma apropie de durerea cu care am pus Întrebarea. “s-a lăsat din zbor un albatros Bănuind sub aripi un catarg
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
ca și un eveniment în constelațiunea cerească. E drept că cei vechi n’aveau cuvânt de-a pune oroscopul și de-a judeca după situațiunea aparentă a luminilor ceea ce se va petrece odinioară pe pământ, dar cu toate acestea, în naivul lor chip de-a vedea se ascundea un adevăr, acela, că precum o constelațiune e dată cu necesitate, tot astfel evenimentele de pe pământ se’ntâmplă într’un șir, pare că de mai nainte determinat. Dacă, după constelațiunea împrejurărilor celor din
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
ai pățit-o, adică te-ai ras, domnule! Ce-ți tot spui și ție și nu mă crezi: tot ce ți se spune, și nu numai acolo, adăugă cu subînțeles, crezi; crezi ușor în vorbe, orice ar fi, ești un naiv și un candid, ai apă-n cap, cum spune coana Lenuța de Mitică al ei, zău, semănați! Pe scurt, se servi: vinete tocate și tăvălite în lapte de oi, pilaf, tot de oaie, cu stafide, baclava cu frișcă, iar de
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
după părerea lui E. Lovinescu - să-l sancționeze drastic pe Gala Galaction. Dacă nu e victima unei antipatii, dacă nu e victima unei invidii, atunci debutantul Gala Galaction e victima colaterală a unei lupte literare. Venim la împrejurări mai prozaice. Naivul Galaction apărea de sub pulpana detestabilă (pentru Lovinescu) a "Vieții românești", în a cărei editură îi apare cartea, și a lui G. Ibrăileanu, fiind pe deasupra elogiat peste măsură tocmai în paginile "Vieții românești" (ceea ce era firesc) de un alt detestabil, D.
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
vișinate, brave saramure/ Ce cerul gurii dulce-mi alintară/ Departe de cetățile sperjure.// Pune pe flăcări plitele de aur/ Și-n străchini opărește cimbrișor,/ Și-mpurpurată ceartă-mă sonor/ Căci mi-am riscat iar viața c-un balaur"). Un alt "cântec naiv" poartă, în desenul său fragil, un lirism de interior, cu ecouri din Sonetele eminesciene. Aici, între rezonanța sentimentului și cadrul exterior se stabilește o simetrie. Retragerea din fața crispării elementelor, reculul într-un interior securizant, protector se însoțește cu o regăsire
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
pe sfert, Tu ai, e drept, cătușe și lănțuguri. Iar domnii tăi, la care tu ești șerb, Mi-au născocit mulțimi de beteșuguri Și, puși pe clevetiri și pe buclucuri, îmi iau obrazul oacheș în deșert. Iar când ne văd, naivule,-mpreună, Asmut în gând asupră-ne dulăi Și fac ce răutăți le mai cășună, încât, știindu-i nărăvași și răi, Eu mă gândesc, privindu-mi fața brună, Ce-ar mai zgâria la ea stăpânii tăi. 9 Când calci, Domniță Brună
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
de argint în al său insectar. Ce anume cercetează autoarea? Lista este lungă: politikia, patriotismul de paradă, ieftin și dulcegăros, opțiunile politice (nici un scriitor interbelic, observă Ioana Pârvulescu, "nu e un câștigător în jocul cu istoria", toți sunt perdanți și naivi), scriitorii în timpul marilor și micilor crize, relația lor cu banii - iată un prim calup de teme dezbătute și scotocite. Urmează capitole mai picante, dar la fel de lumești: tunsura scurtă la femei, raderea bărbii la bărbați, vizibilitatea corporală (atâta vreme tăinuită în
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
nici o mirare: "Radio Moscova anunță astă-seară demisia lui Rădescu. Este ceea ce prevăzusem din clipa cănd nefericitul general îndrăznise să declare război "celor fără neam și fără Dumnezeu ", Ana Pauker și V. Luca. M-a minunat că poate fi atăt de naiv. |n șase luni de armistițiu s-au lichidat primele două etape. Prima a fost: frontul democratic, care a luat sfărșit prin demisia lui Sănătescu. Ruptura între liberali și țărăniști pe de-o parte și FND pe de altă parte a
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
informația că ideea este una nouă, de import și ea. Pentru anumite conștiințe treze, ea a stat dintotdeauna la temelia solidă a realității: "Banul e o mică roată/ ce-nvârtește lumea toată". Recunosc faptul că mă aflu printre aceia (retardații? naivii?...?) care încă tresar la secvențele din filmele americane în care mama îi spune fiului încă tânăr să plece în câmpul muncii și să-și facă rost de bani. Dar mă străduiesc să învăț. Privind în jurul meu, simt, umăr lângă umăr
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
lipsă, făcu din mine un paria, fugărit de credința supușilor. Era o poveste frumoasă la care participam cu jocul meu. Îmi dovedisem notorietatea și, exilat de bună voie în teritoriul nimănui, nici n-am bănuit că devenisem celebru, pentru că unii, naivii de ei, și acum vor să mă înscăuneze în amintirea celui ce ar fi trebuit să fiu. n Ca un trecător Noapte de noapte, zi după zi ținându-se de mână: anotimpuri, femei și întâmplări, după care, toamna ce vine
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]