411 matches
-
Pasărea albă pleacă în zbor Spre colț de țară depărtat S-aducă-n cioc un strop de dor De viață,pentru altădat. Poartă cu ea halatele albe Ce vor să culeagă din trup flori de viață, Să le planteze în câmpuri de nalbe Care să vadă o nouă dimineață. Pasărea albă plutește prin nor, Prin cețuri cu iz de tămâie, Deodată ea cade,se năruie-n gol, Halatele albe se scurg în pustie. Nimeni nu știe,nimeni nu vrea Să afle de-i
PASĂREA ALBĂ de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369662_a_370991]
-
1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Poveștile sfîrșesc cîteodată în somn, alteori la o vîrstă cînd buzele tremură o dată cu vîntul și cred pesemne că fiecare om e un Meșter Manole și fiecare dor o pasăre peste obrazul lunii. Nalba de China se-ntoarce după soare cu ironia suavă a propriei căutări. În eternitate duminicile sînt fericite laolaltă cu podurile, gîndurile, gările cu fluturi în stare să treacă prin ziduri tăcute și pline de dragoste ori de cîte ori deschid
OCTOMBRIE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353023_a_354352]
-
Surâsuri reci și umbre pe verbine. Cu maci aprinși pe umeri de vestale, Am scris pe-nrourarea frunții tale, Nuntind cu-alai de sărutări divine Chemări de-argint, tu nu auzi, străine! Îmbrățișând tăceri ornate-n salbe Învederate-n murmure de nalbe Mai rătăcești, pierzându-te de tine. --------------------------------------------- Georgeta RESTEMAN Săcuieu, Cluj 11 septembrie 2014 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - POEMELE AMURGULUI (2) / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
la resemnare. Toate zac îngrămădite într-un gauche caviar plin de decoruri și întîmplări care-mi ocupă mintea, în fond ce altceva această veșnică sfîșiere desenată pe hîrtie de-o culoare indefinită. Din toate promisiunile rostite vreodată doar florile de nalbă, în mijlocul ploii, surîd a iubire. Fără acest adevăr, nimic nu are sens! Referință Bibliografică: Căutări de sine / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1181, Anul IV, 26 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Luminița Cristina Petcu
CĂUTĂRI DE SINE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353579_a_354908]
-
eu bine Nimeni să nu dea de tine. FIERBINTE Nesățioase guri de flori, Răstoarnă roua dimineții. Zvâcnesc boboci plini de fiori, Înbrățișând sămânță vieții. Insinuant, vântul adie, Patrunde-adanc în cuib de iarbă, Tresaltă cu-a lui bărbăție Petale rumene de nalba. Buze arzând, rupte din soare, Pe coapte mere zăbovesc Săruta lung și cu ardoare, Fructul, ca sânul fecioresc. E totul cald și-nmiresmat, Ca-ntr-un iatac de curtezana: E vară, în dans destrăbălat Cu nuri fierbinți că de codana
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
În fața icoanei din lemnul de tei; Ce-a absorbit tot sucul toamnei Și-al iernii de prea frig Atunci când s-a născut, Și perfecțiunea lui Eminescu . Vorbește-mi mesteacănul meu ! Îți voi picta cuvinte de poet. Îți voi spăla cu nalbă și cicoare Toate rănile-ți mute și tăcute... Și ochii decojiți de plâns. De vrei, poate și trupul de te doare Cu anii de orfan cernite. Privește-mă mesteacănul meu ! Oricând, fără voia ta; Prin foșnetul cel verde și candid
MESTEACĂNULE, DĂ-MI CUGETARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359611_a_360940]
-
aștepta în podul vechi, Alături, parfumând, foșnea un tei, Iar în grădină, cireșe-perechi Îi ofereau cei mai frumoși cercei, Visa pădurea plină de ciuperci, Ce-l aștepta, amirosind a iarbă, Fragi în poieni chemau printre poteci Desfășurate printre flori de nalbă, În minte, avea râul prins în maluri, Cu fin nisip, cu apă clipocind, Cu pești diverși sclipind argint pe valuri, Și licurici pe ramuri poposind. Oftez înduioșat... aud bătând O inimă: acel copil, e-n mine Și încălzit subit de
COPILĂRIE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379494_a_380823]
-
Mi-e dor de-o primăvară, Si un plăpând un fior Din trup stă să-mi rasară. Plesnește ghiocelul, Îl simt sub pielea mea, Îmbobocind narcise Îmi bate inima. Urzicile în talpă Mă-nghesuie la mers, Si pe genunchi, o nalba, De frunze mi s-a șters. Mi-s coapsele de iarbă, Buratice zvâcniri Și-mi flutură zambila Ascunsă în priviri. Mă gâdilă pe gambe Chemarea cucului, Și-n minte îmi răsună Bătaia vântului. În loc de mâini am ramuri, Le simt înmugurind
PRESIMȚIRI DE PRIMĂVARĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373500_a_374829]
-
Mi-e dor de-o primăvară, Și un plăpând un fior Din trup stă să-mi răsară. Plesnește ghiocelul, Îl simt sub pielea mea, Îmbobocind narcise Îmi bate inima. Urzicile în talpă Mă-nghesuie la mers, Și pe genunchi, o nalbă, De frunze mi s-a șters. Mi-s coapsele de iarbă, Buratice zvâcniri Și-mi flutură zambila Ascunsă în priviri. Mă gâdilă pe gambe Chemarea cucului, Și-n minte îmi răsună Bătaia vântului. În loc de mâini am ramuri, ... Citește mai mult
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
mi-e dor,Mi-e dor de-o primăvară,Și un plăpând un fiorDin trup stă să-mi răsară.Plesnește ghiocelul,Îl simt sub pielea mea,Îmbobocind narciseîmi bate inima.Urzicile în talpăMă-nghesuie la mers,Și pe genunchi, o nalbă,De frunze mi s-a șters.Mi-s coapsele de iarbă,Buratice zvâcniriși-mi flutură zambilaAscunsă în priviri.Mă gâdilă pe gambeChemarea cucului,Și-n minte îmi răsunăBătaia vântului. În loc de mâini am ramuri,... XVI. SIMULACRU DE VIEȚI, de Emilia Amariei , publicat
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
pedepsit, Înot pe spate, voios, O durere din adânc, ... Din care adânc? Nu suntem oare, frunze Sau trestii gânditoare? Adânc este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Aceasta e trecerea? Disprețuim noi trupul, Lui nici nu-i pasă, ucigașul e firav, nu are minte, așa vorbea și soacra mea Zarathustra, cea cu zacusca, predicatorii sunt morți, moartea predică singură, în piața
NOAH 7 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371473_a_372802]
-
Neveste cu hibe multe Mai boite și mai slute N-au nici dor, nici jar în vatră Și nici pensie privată Iubirea li s-a răcit Strânsu-n brațe le-a slăbit Și poftele le-au sleit Plăcerea le-a părăsit Nalbă femeie cu stare La iubiți mare cătare Și cu preț la cingătoare Sâni rotunzi ca meri domnești Mângâiați doar prin calești De prinți din ăle povești Coapse strânse în buchet Fără case de bilet Și săruturi amanet Picioare strânse-n
DESTRĂBĂLARE AMÂNATĂ...(PARODIE DUPĂ M.R.P.) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348974_a_350303]
-
ochi limpezi, de copil, Să privesc aș vrea, la soare, Să mă-ntrec în zbor cu vântul Mirosind parfum de floare. Obosit, de-atâta joc, Să mă-ntind pe pat de iarbă Și așa, rămas în loc, S-ascult fluieraș de nalba. Să vorbesc c-un pâlc de stele, Mi-aș dori - în miez de noapte - Si c-un card de pasarele Să mă-ntrec, pana departe. Să mă pierd în amintire Îmi doresc din nou, acum, S-ascult cântec de iubire
PASTEL DE VIORELE (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346391_a_347720]
-
sihastră... Marea cântând simfonia albastră Ruine ce-ascund povești de iubire. Destine strivite în mituri străvechi Zei și zeițe râvnind „paradisul” Vise ce mor înecate-n abisul În care nisipul și marea-s perechi... Scriu cu petale de floare de nalbă Cumintea-mi trăire, dragoste lină Nouri se zbat dar mi-e inima plină Notele-ngână partitura mea albă. ------------------------------------------------ Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
s-a tocit, Iepurasii-au obosit, Moșule îți spun cinstit, Cred că ai îmbătrânit ! Curcubeul Am văzut pe cer chiar eu, După ploaie-un curcubeu, Pare-a fi un desen naiv, Cu culorile-asezate, În formă de ROGVAIV! Flori de câmp Nalba, nalba, floare dalba, Eu te-aș prinde într-o salba, S-o poarte fetițele, Cînd le cresc cositele Romanița, romanița, Te-am cules din poienița, Si te-am prins în cununița, Să te poarte-a mea fetiță! Păpădie, păpădie, Te-
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
a tocit, Iepurasii-au obosit, Moșule îți spun cinstit, Cred că ai îmbătrânit ! Curcubeul Am văzut pe cer chiar eu, După ploaie-un curcubeu, Pare-a fi un desen naiv, Cu culorile-asezate, În formă de ROGVAIV! Flori de câmp Nalba, nalba, floare dalba, Eu te-aș prinde într-o salba, S-o poarte fetițele, Cînd le cresc cositele Romanița, romanița, Te-am cules din poienița, Si te-am prins în cununița, Să te poarte-a mea fetiță! Păpădie, păpădie, Te-oi
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
pedepsit, Înot pe spate, voios, O durere din adânc, ... Din care adânc? Nu suntem oare, frunze Sau trestii gânditoare? Adânc este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Aceasta e trecerea? Disprețuim noi trupul, Lui nici nu-i pasă, ucigașul e firav, nu are minte, așa vorbea și soacra mea Zarathustra, cea cu zacusca, predicatorii sunt morți, moartea predică singură, în piața
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
vise Frunze palide, moarte putrezesc în noi Doar Luna ne zâmbește-n culise Printre ramuri dezgolite ale copacilor goi. Mă rătăcesc prin gânduri Cu pași de timp prin iarbă în vorbele tale șoptite printre rânduri Lacrimă mea oftează pe fragedă nalbă. Valentina Geambașu 29.10.2015 Referință Bibliografică: CU ȘOAPTELE TALE / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Geambașu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CU ŞOAPTELE TALE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378652_a_379981]
-
extrage băutura absint. La două secole după principele Dimitrie Cantemir și la un secol după poetul Iancu Văcărescu, simbolistul Alexandru Macedonski a așezat pe fruntea „de- alabastru” a zeiței Diana o cunună din plante narcotice, cu flori de crini și nalbe, „ce-n potire hieratici poartă mistice-mbătări” (poemul Lewki, 1912). „Buna zee” a Lunii și a vrăjitoarelor nocturne, Diana, a devenit în mitologia română Zâna. Faptul a fost observat încă de Cantemir : „Acest cuvânt [Zâna] ar putea să se tragă din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plină de farmec descindere în fabulos. Ca într-un vis al unei nopți de vară, în codrul fermecat se ițesc zâne bune, zâne rele, pitici războinici, pitici-copii, arici puși pe harță, un străvechi duh al pădurilor, în timp ce la curtea lui Nalbă crai își fac veacul un astrolog, un măscărici, boieri, jupânese, oșteni. Acorduri romantice însoțesc aparițiile lui Năvalnic, visătorul tânăr, și ale zânei pădurilor, Goruna. Sălășluind fiecare pe un alt tărâm, iubirea lor nu are sorți de împlinire. Un accent de
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
va metamorfoza în „lumină”, păstrând din ipostaza materială trei simboluri de maximă valoare și semnificație - „stelele, florile, cărțile”. Opusculul Sub nimbul familiar (1925) cuprinde câteva „schițe și priveliști lăuntrice” transpuse într-un fel de poeme în proză. Romanul Casa cu nalbă (1915-1916) (1926) urmărește schimbarea radicală pe care o suferă atitudinea unui tânăr artist și cugetător în contact cu realitatea. Inițial succesele, meditația senină în ambianța unui eden rural, dragostea pentru o fată care îl sedusese cu o energie erotică bine
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
cu realitatea. Inițial succesele, meditația senină în ambianța unui eden rural, dragostea pentru o fată care îl sedusese cu o energie erotică bine dirijată veneau să îi confirme justețea lui carpe diem. Dar trădarea iubitei, izbucnirea războiului, distrugerea „casei cu nalbă”, din care nu îi va rămâne decât un crucifix, îl silesc să conchidă că suferința nu este „negația vieții”, ci chiar adevăratul conținut și sens al ei. Stilul alert, lapidar, doar sugerează anumite lucruri, fără a se recurge la descriere
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
comunicare verbală, gestuală, grafică. SCRIERI: Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice), București, 1916; ed. București, 1925; Contribuțiuni la filosofia magiei, București, 1916; Frumosul ca înaltă suferință, Oradea, 1921; Zvonuri din necunoscut, București, 1921; Sub nimbul familiar, Arad, 1925; Casa cu nalbă (1915-1916), București, 1926; Tradiția și rolul ei social, Oradea, 1929; Pasul umbrelor și al veciei, București, 1930; „Papillons” de Schumann, București, 1934; ed. pref. Al. Dima, București, 1971; Sus..., București, 1939; Mic tratat despre valori, Sibiu, 1942; Système de métaphysique
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
bibliografice: Zetta, [Un talent precoce], „Revista literară”, 1898, 21; Luciliu [Al. Macedonski], O treime de poeți, „Liga conservatoare”, 1905, 6; Caracostea, Scrieri, I, 58-59; Perpessicius, Opere, II, 354-359, IV, 144-148, VII, 54-57, VIII, 254-260, XII, 283-284; George Silviu, „Casa cu nalbă”, DMN, 1926, 6 997; M. Negru, „Casa cu nalbă”, U, 1926, 134; G. Bogdan-Duică, „Casa cu nalbă”, „Națiunea”, 1927, 178; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 298-299; Izabela Sadoveanu, „Tradiția și rolul ei social”, ALA, 1929, 469; Călinescu, Cronici, I
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Luciliu [Al. Macedonski], O treime de poeți, „Liga conservatoare”, 1905, 6; Caracostea, Scrieri, I, 58-59; Perpessicius, Opere, II, 354-359, IV, 144-148, VII, 54-57, VIII, 254-260, XII, 283-284; George Silviu, „Casa cu nalbă”, DMN, 1926, 6 997; M. Negru, „Casa cu nalbă”, U, 1926, 134; G. Bogdan-Duică, „Casa cu nalbă”, „Națiunea”, 1927, 178; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 298-299; Izabela Sadoveanu, „Tradiția și rolul ei social”, ALA, 1929, 469; Călinescu, Cronici, I, 187-189; Const. Șăineanu, Noui recenzii, București, 1930, 77-80; Izabela
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]