272 matches
-
părtinire, din articolelel anexate: Alternativă pentru Germania, AfD; Dezmembrarea Europei; Brexit 2016; Criză d-nei Merkel; Era d-nei Merkel; Invazia barbarilor. ---------------------------------- Prof.Univ. Dr. Viorel ROMÂN Universitaet Bremen Akademischer Rât a.D. Timișoara www.viorel-roman.ro 5 septembrie 2016 Referință Bibliografica: Viorel ROMÂN - NAPOLEON, HITLER, MERKEL / Viorel Român : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2076, Anul VI, 06 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Român : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NAPOLEON, HITLER, MERKEL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381562_a_382891]
-
galbeni de la gât era alcătuită din mai multe monede turcești de aur, de mărimi diferite, numite MAHMUDELE, după efigia încrustată pe ele, a sultanului Mahmud al II-lea, întemeietorul imperiului turc. Erau în salbă și unele monede mai mici, numite „napoleoni”, după efigia împăratului Napoleon al III-lea, sau „cocoșei”, de la cocoșul galic de pe revers. După numărul mahmudelelor din salbă se stabilea rangul fetei în elita satului. Pentru că o salbă putea să aibă, fie o singură mahmudea, fie două, până la cinci
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
de la confrații poeți - frumoasă cruce! astăzi ca și ieri mușchii-s atent exersați - flasc doar creierul câtă zarvă-n cotcodacul găinii - pe site alt haiku la colțul străzii mașina funerară - trec cu nasul pe sus sună mobilul - măturătorul un alt Napoleon Referință Bibliografică: HAIKU / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 746, Anul III, 15 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
HAIKU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348803_a_350132]
-
că prin toate aceste găinării se toarnă apă la moara lui Dodon. Această îmbulzeală la mesele de înregistrare pentru diverse funcții în stat este o boală basarabeană născută în această perioadă de independență - fiecare lideraș de partiduț se vede un Napoleon. Ei bine, cum spunea fostul premier Cernomîrdin „Am dorit cum mai bine dar s-a reușit ca întotdeauna”. S-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Dar le va ajunge minte celor de pe centru-dreapta să nu se cotonogească prea tare ca să
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
la Galați SPOERRI DANIEL (DANIEL ISAAC FEINSTEIN), n. 27 martie 1930 la Galați, sculptor ȘUȘNEA VALERIU, n. 6 martie 1960 la Berești TĂNĂSACHE CONSTANTIN, n. 4 decembrie 1962 la Tecuci TILĂ-ADORIAN VICĂ, n. 8 februarie 1965 la Brăhășești, grafician TIRON NAPOLEON, n. 28 februarie 1935 la Rediu, sculptor TOMESCU ANA-MARIA, n. 17 februarie 1980 la Galați TUDORACHE AURELIA, n. 27 decembrie 1953 la Tecuci TUDORACHE LUCIAN, n. 29 aprilie 1965 la Independența, sculptor TURCU GHEORGHE, n. 24 aprilie 1945 la Galați
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
mai fie.Dar e plină. Din păcate.În discurs nu au măsură,Nu pun preț pe-onestitate,Fac politică cu urăși minciună. Din păcate.Fac mereu promisiuniși mereu neonorate,Căci au doar țoape și nebuniPuși în frunte. Din păcate.... X. NAPOLEONII, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016. Napoleonii ! Ieri un ins, caricatură Cu tupeu și prost de gură, Un ales ce știe bine, Că-i plătit,hrănit de tine Și că are-o datorie, Dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
pun preț pe-onestitate,Fac politică cu urăși minciună. Din păcate.Fac mereu promisiuniși mereu neonorate,Căci au doar țoape și nebuniPuși în frunte. Din păcate.... X. NAPOLEONII, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016. Napoleonii ! Ieri un ins, caricatură Cu tupeu și prost de gură, Un ales ce știe bine, Că-i plătit,hrănit de tine Și că are-o datorie, Dar cu-o bubă sub tichie Căpătată într-un război Cu justiția și noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
i-am pus să-și facă treaba Chiar în casa de-un nebun Ridicată, și vă spun, Eu de-o vreme mă cam tem Că-i lovită de blestem. Toți acei ce-o locuesc După-o vreme-nebunesc Și se cred Napoleoni. Citește mai mult Napoleonii !Ieri un ins, caricaturăCu tupeu și prost de gură,Un ales ce știe bine,Că-i plătit,hrănit de tineși că are-o datorie,Dar cu-o bubă sub tichieCăpătată într-un războiCu justiția și noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
-și facă treaba Chiar în casa de-un nebun Ridicată, și vă spun, Eu de-o vreme mă cam tem Că-i lovită de blestem. Toți acei ce-o locuesc După-o vreme-nebunesc Și se cred Napoleoni. Citește mai mult Napoleonii !Ieri un ins, caricaturăCu tupeu și prost de gură,Un ales ce știe bine,Că-i plătit,hrănit de tineși că are-o datorie,Dar cu-o bubă sub tichieCăpătată într-un războiCu justiția și noi,Declara că cei ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Nu vă minunați degeaba.Noi i-am pus să-și facă treabaChiar în casa de-un nebunRidicată, și vă spun,Eu de-o vreme mă cam temCă-i lovită de blestem.Toți acei ce-o locuescDupă-o vreme-nebunescși se cred Napoleoni.... XI. VINE-O VREME, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016. Vine-o vreme Vne-o vreme, dar nu știi, Vremea când ești așteptat, Vremea când n-ai fost plecat , Dar e vremea ca să vii. Vine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
o deformare caracteristică a spiritului evreiesc. Cum am amintit deseori, asupra acestui subiect vom avea ocazia să revenim în a doua parte a prezentului studiu. Îi putem înțelege starea sufletească generală din 1806 din impresia pe care a lăsat-o Napoleon asupra sa, pe care l-a văzut cu ocazia victoriei napoleonice la Jena, pe 14 octombrie: a avut imaginea unui om "care își arunca privirea asupra lumii și o domina imediat". Pentru el, Napoleon va deveni după aceea încarnarea "principelui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
39, 50, 52 Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254 Muzet, Alphonse 136 N Nagy, Imre 296, 297, 360 Nanu, Frederic 254 Napoleoni 79, 274 Napoleon III 102, 106, 107, 111, 112, 115, 120 Nădejde, Ion 145, 146 Neagoe 36 (cf. Basarab) Neculce, Ion 22 Negri, Elena 88, 93 Negruzzi, Costache 74 Negruzzi, lacob 126, 128 Nelidov, Alexandru 114 Neselrode 80 Nicolae (mare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254 Muzet, Alphonse 136 N Nagy, Imre 296, 297, 360 Nanu, Frederic 254 Napoleoni 79, 274 Napoleon III 102, 106, 107, 111, 112, 115, 120 Nădejde, Ion 145, 146 Neagoe 36 (cf. Basarab) Neculce, Ion 22 Negri, Elena 88, 93 Negruzzi, Costache 74 Negruzzi, lacob 126, 128 Nelidov, Alexandru 114 Neselrode 80 Nicolae (mare duce) 115, 116
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
l-ar fi luat drept nebun. Tot astfel am văzut și noi căpătuindu-se patrioții. Pentru a-i pune însă la locul de rând ce li se cuvine s-ar fi cerut și la noi un medic al societății ca... Napoleon I. La noi patrioții de seama celor de sus se fac miniștri, deputați, directori de drum de fier, directori de Bancă Națională, arendași de moșii ale statului etc. etc. Nu e de mirare dacă bugetul cheltuielilor statului a crescut în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
costumată, ținea să ne convingă degajat, fără efort că și era. Ședințele "didactice" cu el deveneau dintr-o dată spectacole atît de, nu știu cum, convingătoare, că ieșeam din ele meditativi. Pentru el, lumea era condusă de doi-trei împărați (evident, unul era chiar Napoleonul său cu bicorn), iar cei aflați atunci la cîrma lumii erau... ce erau?... niște nebuni. Pînă să ajungem la zahanaua Bucium, tăcerile noastre vag-jenate nu însemnau altceva decît situarea defel factice în formula Stelică. O secundă, trăiam cu toții în capul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
izola și-i vor lăsa singuri și atunci oricât de tari vor fi comuniști, rușii și chinezii, noi, Statele Unite Europene, vom putea face față într-un eventual război, deoarece De Gaulle în lumea internațională este considerat ca un al doilea Napoleon. La data de 28 mai 1968, numitul MIRCIOIU GHEORGHE, fost membru în comitetul județean P.N.Ț. din comuna Buzescu, înainte de vizita în țara noastră a președintelui Franței, generalul de Gaulle, a explicat că, după părerea lui, scopul acestei vizite este
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Întregi că e un cuceritor fabulos și, În plus, un unicat absolut. Proiect de care nici un dandy autentic nu rămâne străin. Dovadă că a devenit un loc comun al dandysticii următoarea ironie la adresa celor care, din neputința de a deveni Napoleoni, s-au făcut Brummelli. Chiar dacă alt loc comun al doctrinei dandy spune limpede că nu devii, ci te naști sau nu Brummell. Doar că temperamentul năvalnic al Franței e astâmpărat În plină glorie napoleoniană de briza sobră a unui cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
eleganța, eroismul, spiritualitatea, stoicismul, frumusețea dandy-ului compun pagini de o splendoare neegalată nici până azi. ...et comp.tc "...et comp." Dar ceilalți dandy? Nimic mai simplu decât să-i notăm și pe acești eroi (deveniți Brummelli din neputința de a fi Napoleoni) În catalogul nostru. Le vom face mai tuturor pomenirea, dar Îi vom scoate cu câteva paragrafe Înaintea celorlalți doar pe unii. Majoritatea scriu. Alții se dedică artelor plastice, arhitecturii, muzicii, filmului, modei. Sau sunt pur și simplu dandy. Iată-i
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și cinstea, care pentru mine, a fost cel mai scump lucru ! Cuza-Vodă a stat neclintit și s-a uitat țintă la moș Ion Roată, cât a vorbit el. Și când a isprăvit vorba, vodă i-a pus două fișicuri cu napoleoni În mână, zicându-i cu bunătate: Ține, moș Ioane, acest mic dar de la mine și Întâmpină-ți nevoia... Lui moș Ion Roată i se umplură din nou ochii de lacrimi și, sărutând mâna lui vodă, ca semn de mulțumire, zise
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ moștenită din tată În fiu; pălămidă = plantă cu frunze spinoase, păroase și cu flori roșii; fișic= sul de monede metalice Înfășurate În hârtie; napoleon = monedă franceză de aur care a circulat și la noi. ALEXANDRU IOAN CUZA de Victor Eftimiu Îți fuse dat, cinstite pârcălabe, Să porți coroana lui Ștefan cel Mare. Să duci mândria stemei basarabe, Un singur țel, o singură chemare. Nici
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lui Moretto Atunci ești nenorocită, Dona Diana, dona Diana! {EminescuOpVIII 358} COMEDIILE ÎN PROZĂ GOGU TATII Comedie în 3 acte 2254 [PERSOANELE] D[om]nul SUBPAPUC STRATOMIR "FRIGE LINTE" proprietar mare boier bătrân HERMENCE GOGU fie-sa fiu-său Dl. NAPOLEON PĂTĂRLĂGICĂ MARGHIOALA suprefect plasei Dezbrăcătorenii fată-n casă LEIZER ZOLZANGEZIND BARBU VULTUREANU stăpânul birtului la" Birlicul de aur" tânăr proprietar în târgul Dezbrăcătorenii PAVEL INTENTATIONEM BUCĂTAR, VEZETEU, RÎNDAȘ vătaf la Vultureanu ȘI SERVITORI la d. SUBPAPUC ACTU-NTÎI O grădină mare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care au ratat mesajul par să-l perceapă ca pe o via crucis, ca pe o miză esențială. Cei sănătoși nu-și etalează starea. Nu iei lecții de agronomie cînd fertilizarea e în floare. Nici cursuri de strategie, cînd ești Napoleon. Machiavelli ne-a oferit Principele și politica unei cunoașteri raționale tocmai fiindcă nu se afla în grațiile principelui și ale politicii. Cînd ai la dispoziție toate modalitățile de influență și de audiență, devii orb din punct de vedere mediologic, fiindcă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
172 Montgolfier, Joseph și Étienne 268 Morand, Paul 244 Morellet, André 341 Morin, Edgar 60, 384 Mornet, Daniel 171, 172 Münzer, Thomas 361 Mussolini, Benito 361 N Nabucodonosor 189 Namandu 350 Napoleon I 48, 52, 315, 332, 384, 386, 387 Napoleon III, Charles Louis Napoleon Bonaparte 343 Nasser, Kamal Abdel 198, 362 Nehru, Jawaharlal 362 Nietzsche, Friedrich 185, 233, 235, 237, 241, 268, 299 Nisard, Charles 342 nota 1 Nizan, Paul 285 Nora, Pierre 329, 387 O Omar 134 Ophüls, Marcel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
punctul de vedere al autorităților. Cum urbaniștii nu aveau o hartă de bună calitate a orașului, primul pas a constat În construirea unor turnuri de lemn provizorii pentru a obține triangulația necesară elaborării unei hărți exacte. Vezi David H. Pinkney, Napoleon III and the Rebuilding of Paris, Princeton University Press, Princeton, 1958, p. 5. Citat În Jeanne Gaillard, Paris, la ville, 1852-1870, Paris, 1979, p. 1938, citată În Merriman, Aux marges de la ville, p. 10. Ibid., p. 8-9. Ibid., p. 9
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
abordându-le, după propria-i mărturisire, „cu pasiunea tuturor prejudecăților sale contra prințului Cuza“50. O întâlnire dintre cei doi, la începutul anului 1865, le oferă ocazia de a discuta despre vizita împăratului la Nisa, despre înțelegerea dintre țar și Napoleon al III-lea, văzută în perspectiva unor bune relații franco-ruse și, mai ales, despre situația din România vizavi de problema secularizării averilor mănăstirești. „Numele lui Cuza - afirma Talleyrand - îl agasează pe Gorceakov“, cancelarul suspectând pe domnitorul român că dorește să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]