228 matches
-
el, era „ireal”: chiar dacă acesta din urmă reprezenta, în realitate, mersul logic al istoriei. Răsturnarea de perspectivă a napolitanului care vede lumea din interiorul universului său real, dar anistoric este un eșec al istoriei. Dacă n-ar fi astfel, lumea napolitană populară n-ar fi putut să aibă o asemenea vitalitate și un asemenea prestigiu, încât să se prezinte de-a dreptul ca o alternativă îngrozitoare: chiar și astăzi, când alternativa este monopolizată de „conștiința de clasă” proletară, ce detestă lumpenproletariatele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de relații cu puterea au rămas neschimbate. Iar epoca revoluționară a consumismului, care a răsturnat și a schimbat din rădăcini relațiile dintre cultura centralizată a puterii și culturile populare, nu a făcut decât să „izoleze” și mai mult universul popular napolitan. (...) Tempo, 22 februarie 1974 Biserica, penisurile și vaginele 1tc "Biserica, penisurile și vaginele1" Biserica nu poate fi decât reacționară: Biserica nu poate fi decât de partea puterii; Biserica nu poate decât să accepte regulile autoritare și formale ale conviețuirii; Biserica
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
totuși prezența filosofului și a moralistului, care sondează dincolo de aspectul „turistic”, producând reflecții interesante, bunăoară asupra specificului unei țări sau numai al unui loc („l’esprit d’épargne” al locuitorilor din Lyon), asupra modului de viață al unor comunități (meridionalii napolitani) sau a excepționalei concepții urbanistice italiene. Filosoful istoriei meditează asupra muntelui și a mării, ca simboluri de care este legată însăși ființa adâncă a neamului său, trimițând cumva la spațiul mioritic al lui Lucian Blaga. Nici sfera politicului nu îi
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
Sirop de trandafiri Fierbeți 1 cană de apă și o cană de zahăr timp de 15 minute. Adăugați 1 cană de petale parfumate de trandafir - dar numai petale. Lăsați la infuzat până se răcește. Strecurați dacă doriți. Folosiți la clătite, napolitane sau înghețată pentru o desfătare neobișnuită. VEGETALE Substitut pentru morcovi Folosiți în supe și tocănițe rădăcini de morcov sălbatic (Daucus carota). Se folosește țesutul moale care înconjoară măduva. Atenție: Asigurați-vă că mirosul este cel specific morcovilor, deoarece planta seamănă
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
poartă desuuri. Nu, nu avea nici un Büstenhalter. Era exagerat de albă - pielea groasă precum coaja citricelor, obrajii ca laptele - și buzele ei, ce păreau mai pline și mai moi ca niciodată, erau vopsite Într-o ciudată nuanță portocalie. Ca ciclamele napolitane pe care Sammler le admirase la grădina botanică. Mai mult, purta gene false. Pe frunte avea un punct hindus făcut cu rujul. În același loc unde fusese făcută pata de Miercurea Cenușii. Ideea de ansamblu era să-l farmece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la ei mă voi întoarce într-o zi nu prea îndepărtată. Iar tu vei rămâne după mine, fiule. Și îmi vei duce amintirea mai departe. Și îmi vei citi cărțile. Și vei revedea atunci scena asta: părintele tău, în veșmânt napolitan pe galionul care-l aduce spre coasta Africii, tot mâzgălind hârtia, ca un neguțător care-și face socotelile la capătul unei lungi călătorii. Dar oare nu asta fac: ce am câștigat, ce am pierdut, ce Îi voi spune Creditorului suprem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
eu. E perfect. Deci ai putea să-mi spui? De ce o femeie de vârsta ei se dezbracă și vrea să facă sex tot timpul? Am rămas cu ceașca de cafea în poală, pe jumătate asfixiat de ce putea să însemne patosul napolitan. Locul fojgăia de copii - bebeluși și țângăi, sugari, tineri șleampeți. Mai erau cel puțin trei tipi cu figură de tată în bucătăria de alături, îmbrăcați în maieuri sau halate, aplecați peste sticlele de vin fără etichetă și pastele aburinde din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
oricum, dumneavoastră Îi frecventați. În cine credeți... În cine ați crede, mă iertați, dintre toți aceștia?” „În nici unul, bineînțeles. Arăt eu a individ credul? Îi privesc cu răceala, cu Înțelegerea, cu interesul cu care un teolog poate să privească mulțimile napolitane care urlă așteptând miracolul sfântului Ghenarie. Mulțimile acelea mărturisesc o credință, o nevoie profundă, iar teologul se Învârte printre toți oamenii aceea asudați și băloși pentru că ar putea să-l Întâlnească printre ei pe sfântul ce se ignoră, pe purtătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
face semne cu mâna. De la Victoriei până la Romană spectacolul e oferit de un puradel la vreo patru anișori. De gât îi atârnă o bucată mare de carton. Pe măsură ce înaintează spre mijlocul vagonului, lumea izbucnește în râs. Îi bagă în buzunare napolitane, bani, portocale. Abia când ajunge la noi văd că pe pancardă scrie dezlânat: „Ajutațimă vă rog din tot suflețelul meu sămi iau televizor în culori”. La Romană coboară Sabina. Îi strâng puternic mâna: succes, iubito, dă-i gata, știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de pereți! Azimioară tresări. Încercă să zâmbească. ― Îi venim noi de hac! ― Ești convins? Melania e un număr mare! Probabil prea mare pentru mine! Dacă n-ar avea privirea asta șuie ar arăta destul de bine, reflectă maiorul. Chiar frumușel. Genul napolitan..." Dascălu surâdea rotindu-și ochii prin birou. Declară pe un ton firesc: ― În locul vostru, m-aș muta acolo la muzeu, c mai elegant. ― Nu e rea ideea. O să ne gândim... Cine te-a ajutat să evadezi? Expresia cârnului se schimbă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
obraji, adăugă: — Și nu pictor de case, vopsitor. Făcu un gest În spatele lui și Brunetti văzu că pereții erau decorați cu mici tablouri, aproape toate peisaje, unele Înfățișând ruine de castele, toate lucrate Într-un stil delicat ce imita școala napolitană de secol XVIII. — Ale fiului dumneavoastră? — Nu, zise Ambrogiani, acela de-acolo. Arătă cu degetul la stânga ușii, unde Brunetti văzu un portret al unei femei bătrâne ce se uita Îndrăzneț la privitor, cu un măr pe jumătate descojit Între mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
unor pene de lemn. Pe ea se aflau un teanc de registre și, la un capăt, o mare mașină de scris, "Yost". Pe pereți se vedeau tablouri alese cu gust, o copie veche după Salvator Rosa, reprezentând un peisaj marin napolitan, un Grigorescu autentic, o culă de Juan Alpar și alte câteva tablouri, centrate în jurul unui portret mare al unui tânăr student de universitate germană, în uniformă de asociație goliardică, măsliniu la față, cu trăsături fine și ascuțite. - Aici ești dumneata
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Prin grajduri, prin țarcuri siluiesc animalele să le satisfacă plăcerile, iar de-i privești în timp ce mulg caprele sau vacile e ca și cum ai asista la niște orgasme smintite, la spovedanii. Sigur că e mai bine să trăiești în odăile din palatele napolitane, căci legăturile cu oameni de o asemenea speță pot să te umple de murdărie și de scârbă. Dar atunci când unul ca mine e silit să se amestece cu ei, nu poate să dea înapoi. Astfel, ca să nu dorm mereu sub
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bombănitul și mustrările, dialogurile pe care le interpreta, izbucnirile de mânie, de elocință, de indignare. Momentele de delicatețe și încuviințare le împărtășea prin aplauze, imitând graiul unor animale. Printre multele cărți citite la mânăstirea din Altomonte, una, cea a juristului napolitan Jacopo Antonio Marta, îl enervase peste măsură; era o scriere arogantă, considera drept evidentă orice premisă și indica cititorului un parcurs obligatoriu. Broșura se numea Pugnaculum Aristotelis adversus principia B. Telesii. La vremea aceea îi provocase insomnii din pricina nerușinării tezelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care acum își cereau dreptul să curgă, drept care el se străduia să-i găsească fiecăruia matca potrivită. Cu toate astea, ore-n șir se gândea de unul singur, sau sta de vorbă sau se dedica magiei și îngrijirii bolnavilor. Tipograful napolitan Ignazio Mele, venind să ia paginile scrise după abia douăzeci de zile, se sperie văzând mormanul ce i se încredința: Fra' Tommaso, cum dracu' ai reușit să faci atâta omletă? Cu ajutorul lui Dumnezeu, al diavolului și al oamenilor, nu-mi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
spirituală și fină disertațiilor sale asupra comerțului cu grâne; din nefericire Galiani nu a susținut și înfrumusețat altceva decât sofisme. Cât despre Bastiat, el a știut să utilizeze facultăți artistice mai delicate și mai originale chiar decât cele ale abatelui napolitan pentru a populariza adevăruri. A știut să înveșmânteze demonstrațiile economice într-o stofă solidă și totodată ușoară, durabilă și lejeră. El a avut arta de a le face agreabile, în timp ce maeștrii nu au știut decât să le facă strălucitoare. El
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sa și niște constante ale sensibilității poetice.”589 Una dintre primele opere ale tinereții lui Giovanni Boccaccio este La Caccia di Diana (Vânătoarea Dianei, aproximativ 1334), „o alegorie despre dragoste, destinată, după cum se pare, să imortalizeze fermecătoarele doamne de la curtea napolitană”590, în care influența lui Dante se resimte puternic. În cele optsprezece scurte cântece avem o pendulare între fantezia mitologizantă și notele de realism. Naratorul boccaccesc 591, metamorfozat într-un cerb, se plimbă într-un decor idilic primăvăratic, meditând asupra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dragostei, când i se pare că aude un glas ce le cheamă pe doamnele din Napoli la marea curte a Dianei. Este martor al unei vânători conduse de Diana, ale cărei nimfe reprezintă, de fapt, nume ilustre feminine ale societății napolitane, cunoscute de către autor în tinerețea sa, și care sunt enumerate într-un adevărat catalog 592, ce ocupă o mare parte din cuprinsul poemului. Vânătoarea femeilor simbolizează o dorință de depășire a inactivității, a spiritului pasiv, reliefând nevoia de acțiune, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
relatate poate fi mai ușor controlată; apare și tehnica povestirii în ramă, care va fi însă mult mai bine desăvârșită în Decameronul. 592 Tehnica narativă este cea a listei, a unei ample enumerări: „Aici Boccaccio amintește femeile nobile de la curtea napolitană și animalele pe care acestea le-au prins; în Teseida va face o enumerare a zeilor greci, în Ameto ceea ce conține o grădină, în Amorosa visione eroi și eroine din trecut și din prezent. Lista oferă abundența unui material adesea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îndrăgostit de aceeași fată, Emilia. „În pofida titlului și a fundalului împrumutat din mitologia greacă, acest poem este, în esență, o operă medievală. Epicul înfățișează o 198 poveste de dragoste. Toate aceste opere de început ale lui Boccaccio reflectă gusturile curții napolitane a vremii.”727 Teseida este un poem alcătuit din douăsprezece cărți, scrise în octave și având în introducere o dedicație în proză (către femeia iubită, Fiammetta) și un sonet (nel quale si contiene uno argomento generale a tutto il libro
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sa și niște constante ale sensibilității poetice.”589 Una dintre primele opere ale tinereții lui Giovanni Boccaccio este La Caccia di Diana (Vânătoarea Dianei, aproximativ 1334), „o alegorie despre dragoste, destinată, după cum se pare, să imortalizeze fermecătoarele doamne de la curtea napolitană”590, în care influența lui Dante se resimte puternic. În cele optsprezece scurte cântece avem o pendulare între fantezia mitologizantă și notele de realism. Naratorul boccaccesc 591, metamorfozat într-un cerb, se plimbă într-un decor idilic primăvăratic, meditând asupra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dragostei, când i se pare că aude un glas ce le cheamă pe doamnele din Napoli la marea curte a Dianei. Este martor al unei vânători conduse de Diana, ale cărei nimfe reprezintă, de fapt, nume ilustre feminine ale societății napolitane, cunoscute de către autor în tinerețea sa, și care sunt enumerate într-un adevărat catalog 592, ce ocupă o mare parte din cuprinsul poemului. Vânătoarea femeilor simbolizează o dorință de depășire a inactivității, a spiritului pasiv, reliefând nevoia de acțiune, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
relatate poate fi mai ușor controlată; apare și tehnica povestirii în ramă, care va fi însă mult mai bine desăvârșită în Decameronul. 592 Tehnica narativă este cea a listei, a unei ample enumerări: „Aici Boccaccio amintește femeile nobile de la curtea napolitană și animalele pe care acestea le-au prins; în Teseida va face o enumerare a zeilor greci, în Ameto ceea ce conține o grădină, în Amorosa visione eroi și eroine din trecut și din prezent. Lista oferă abundența unui material adesea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îndrăgostit de aceeași fată, Emilia. „În pofida titlului și a fundalului împrumutat din mitologia greacă, acest poem este, în esență, o operă medievală. Epicul înfățișează o 198 poveste de dragoste. Toate aceste opere de început ale lui Boccaccio reflectă gusturile curții napolitane a vremii.”727 Teseida este un poem alcătuit din douăsprezece cărți, scrise în octave și având în introducere o dedicație în proză (către femeia iubită, Fiammetta) și un sonet (nel quale si contiene uno argomento generale a tutto il libro
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
punct cu ultimele noutăți, ocupând ea însăși un spațiu considerabil, iar analiza operei e dintre cele mai pertinente și mai cuprinzătoare. Nu o vom discuta aici. Ea ar merita să fie tradusă la noi, ca și monografia din prestigioasa colecție napolitană "Gli Storici", unde N. Iorga stă alături de J. Grimm, Otto Hintze, H. Ritter von Srbik, Michele Amari, Ramon Menedez Pidal, T. Mommsen ș.a. E o bună companie, desigur, ca și aceea pe care o promite seria de studii și eseuri
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]