369 matches
-
zeilor sunt secrete, iar dacă I.L.Caragiale ar mai fi trăit și astăzi ar fi fost cu certitudine condamnat la moarte pentru înaltă trădare pentru piesa sa „O scrisoare pierdută” Așadar, teleenciclopedia mai ființează și astăzi. O oră de interesante narări despre tot și despre toate, însoțite de relevante imagini pe care nu le poți vedea oriunde. Comorile arhitecturale și artistice ale Italiei sau fauna parcurilor naționale ar fi mici exemple. Dar, spre deosebire de emisiunile umoristice de pe atunci, reluate recent de televiziunea
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
din omul matur, având ,,ochiul și urechea minții”pentru natura ce o înconjoară, pe care o explorează poetic și farmecă cititorul. Cartea este structurată pe șase capitole importante axate pe tradiții și obiceiuri natale, chiar religioase, clasificate pe anotimpuri, coborând nararea până la hora din sat. Ca cititor, parcurgi fără să vrei, aspecte legate de viața politică a comunei Purani, de traiul sătenilor, de portul popular al costumului de Vlașca cu catrință și pesteman cu ornamentație bogată, de hrana sătenilor. Nu uită
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
pe care atât de convingător ne-a probat-o prin volumele anterioare de poezie și proză, Floarea Cărbune oferă iubitorilor de frumos o carte de o excepțională densitate în care cuvintele aduc splendoare acestor file de monografie sub o fermecătoare narare, subsumată ideii că universul în care trăim, cu binele și răul său, cu frumosul și urâtul care se completează într-un întreg etern indestructibil, cu dragostea și ura față de care mecanismul vieții n-ar putea funcționa niciodată, poate fi și
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
iar iubirea ,,adolescentină” în ,,Învăț...meserie”, ,,Dacă trișezi, viața nu te iartă!”. Școala, etape și întâmplări din diferitele perioade ale devenirii autorului stau mărturie în prozele scurte: ,,La școală la Bologa”, ,,Ne apărăm școala”, ,,La o admitere”, ,,Soarta la ruletă”, narări din care transpar și trăsături definitorii ale artei scrisului. Spațiul narativ, dar și cel liric se integrează în cel spiritual al Ardealului, pendulând între tradiționalism și modernism, într-o voce particulară, cu un limbaj adecvat redării culorii locale. Ultimul capitol
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
dintre acești poeți și prozatori, în diverse locuri și momente, să le vorbesc sau să scriu despre volumele domniilor lor. Dacă în poezie găsim structuri de formă fixă:sonet, haiku, ritm și rimă sau vers liber, proza are în conținut de la nararea amintirilor la povestiri și până la compoziția eseului filozofic. Toate acestea sunt îmbrăcate în haina creatorului matur, a profesionistului în modelarea cuvântului liric sau epic pentru lectorul de azi și de mâine. Totdeauna o antologie colectivă este liantul care unește timpul
VICTOR GH. STAN FLOARE CU PARFUM DE MERIDIANE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354136_a_355465]
-
încât aproape că nu-l recunoști în imaginea clasică serioasă, cu ochelarii cu dioptrii forte, atât de bine cunoscuți. Sorin Preda nu utizează în cartea lui de memorialistică închinată familiei Preda și în special lui Marin Preda, formulele obișnuite de narare, cronologică și sistematică, ci o formulă cu totul inedită care trece dincolo de amănuntul biografic, fiind îmbogățită cu mărturii neașteptate, de o valoare incontestabilă, cum este interviul cu prozatorul și jurnalistul Radu Cosașu, un fin observator al fenomenului literar al anilor
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Scrisul Românesc, 1998, p. 361) că se poate ieși de sub presupoziția deformării adevărului în scrierile confesive, căci „sinceritatea, singură, nu dă valoare confesiunii și nu justifică acceptarea ei în spațiul literaturii”. Pentru cazul nostru, valoarea confesiunii ca modalitate generică de narare iese de sub incidența interogației de autentificare: o dată prin faptul că are validitate verificabilă în planul realului concret, iar, în al doilea rând, prin aceea că vedem cum o confesiune elementară și neutră urcă la mărturisire mântuitoare. A ajunge în Țara
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
teamă./ar vrea să bea și el cu mine car n-are curajul” tatăl meu, mama „eu după ce mor dorm somnuri podul, pivnița („mă rog în pivniță”) „nimicul, neîncrederea, neputința au devenit treptele creșterii noastre-n descreștere Negrici - narativ relatare, narare „Cu putință stăruință, un traseu narativ poate fi întrevăzut în mai toate manifestările spiritului” (Simulacrele no.., p. 171) ființa „minimă” din „Ieudul fără ieșire” - Ființa „zadarnic te vei zbate/(...)/fără margini este Ieudul și fără ieșire” - Loc „treizeci de ani
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
care aleg, după împrejurări, și pe care le-am numi domeniul romanescului”. Trei sunt deciziile pe care le are de luat un prozator: definirea unui raport între autor și narator, fixarea într-o perspectivă și stabilirea modului de realizare a narării (relatare sau prezentare). b 1 . În tehnologia narativă a romanului, Gabriel Chifu introduce un spirit narativ ce adună mărturiile unor personaje și inscripționează călăuzitor capitolele. Se recurge atât la aparența coincidenței autorului cu naratorul, cât și la tehnica naratorilor legitimi
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
ori constată în roman. Prin titlurile capitolelor, spiritul narativ ne direcționează, arătând că producția narativă are un centru de comandă. Ordinea secțiunilor constituie și ea un mod de a da indicii despre prezența unei strategii narative. b 2 . În ce privește actul narării, el este atribuit fie spiritului narativ (în capitolele neutrale și impersonale, unde naratorul se confundă cu autorul omniscient), fie unui personaj. Gândind actul narării în termenii a ceea ce se cheamă și voce, se poate spune că voce primesc câteva personaje
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
ea un mod de a da indicii despre prezența unei strategii narative. b 2 . În ce privește actul narării, el este atribuit fie spiritului narativ (în capitolele neutrale și impersonale, unde naratorul se confundă cu autorul omniscient), fie unui personaj. Gândind actul narării în termenii a ceea ce se cheamă și voce, se poate spune că voce primesc câteva personaje: Patricia (capitolul VII), Adam (capitolul III), T. Naumescu (capitolele I și V) și A. Fornea (capitolul XIII). b 3 . Referitor la perspectivă, retorica romanului
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
care aleg, după împrejurări, și pe care le-am numi domeniul romanescului”. Trei sunt deciziile pe care le are de luat un prozator: definirea unui raport între autor și narator, fixarea într-o perspectivă și stabilirea modului de realizare a narării (relatare sau prezentare). b 1 . În tehnologia narativă a romanului, Gabriel Chifu introduce un spirit narativ ce adună mărturiile unor personaje și inscripționează călăuzitor capitolele. Se recurge atât la aparența coincidenței autorului cu naratorul, cât și la tehnica naratorilor legitimi
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
ori constată în roman. Prin titlurile capitolelor, spiritul narativ ne direcționează, arătând că producția narativă are un centru de comandă. Ordinea secțiunilor constituie și ea un mod de a da indicii despre prezența unei strategii narative. b 2 . În ce privește actul narării, el este atribuit fie spiritului narativ (în capitolele neutrale și impersonale, unde naratorul se confundă cu autorul omniscient), fie unui personaj. Gândind actul narării în termenii a ceea ce se cheamă și voce, se poate spune că voce primesc câteva personaje
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
ea un mod de a da indicii despre prezența unei strategii narative. b 2 . În ce privește actul narării, el este atribuit fie spiritului narativ (în capitolele neutrale și impersonale, unde naratorul se confundă cu autorul omniscient), fie unui personaj. Gândind actul narării în termenii a ceea ce se cheamă și voce, se poate spune că voce primesc câteva personaje: Patricia (capitolul VII), Adam (capitolul III), T. Naumescu (capitolele I și V) și A. Fornea (capitolul XIII). b 3 . Referitor la perspectivă, retorica romanului
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
plină de păduchi”, mama care empatizează până la autoidentificare cu «Frosa» pentru necazurile căreia lăcrimează și face tot ceea ce îi stă în putere ca să o ajute. Întruchiparea „icoană” a ceea ce este și trebuie să fie mama nu se restrânge doar la nararea unor amintiri despre propria mamă, ci merge mai departe prin zugrăvirea altor mame precum doamna Mladinescu din «Costică»: „Doamna Mladinescu iubea copiii și se ocupa cu mare drag, atât de elevele de la școală, cât și de propria fiică. Ce mai
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
Ieși, fă, la poartă, că-ți veniră neamurile!”, dar și atmosfera spațiului geografic al Olteniei din care provine autorul, sesizându-se la acesta o intenție de a zugrăvi imaginea monografică a societății românești din zona Craiovei imediat după naționalizare, prin nararea poveștilor unor personaje din diverse categorii sociale, atât din mediul rural cât și din cel urban. Autorul nu ne ține departe nici de amintirile primilor fiori de iubire și gingășia acestor momente. Astfel amintirea codanei Maria din «Pământul făgăduinței» a
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
romanul în cel mai scurt timp de la primire și, al doilea record, cea mai rapidă lectură a volumului - aproximativ cinci ore, cu o singură pauză. A se lua în calcul și forța motivației induse de subiectul cărții, fluiditatea și accesibilitatea narării. Pentru că fac paranteza în contextul stării de spirit induse cititorului în timpul și în perioada proximă lecturii, am s-o prelungesc cu o secvență de inducție psihologică ce stă în forța artei literare. La o zi după terminarea cărții soția era
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
la ușa de la intrare pentru a le îmbuna și a asigura prosperitatea anului care vine. Tot în această zi, celții celebrau ziua recoltei prin organizarea de piețe cu produsele agricole, prin aprinderea focurilor sacre în scopul asigurării protecției căminului, prin nararea de povești cu fantome, prin folosirea pieilor diferitelor animale ca îmbrăcăminte, prezicerea viitorului, prin desfășurarea diferitelor jocuri, cântece și dansuri, însoțite de practicarea unor ritualuri păgâne. Cu timpul, prin amestecul culturilor, credințelor, obiceiurilor și tradițiilor autohtonilor cu cele ale diverselor
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
diferite ritualuri: magie, demonism, poartă măști, produc zgomote, aprind focurile, se încing la joc etc. Tot în această zi, celții celebrau ziua recoltei prin organizarea de piețe cu produsele agricole, prin aprinderea focurilor sacre în scopul asigurării protecției căminului, prin nararea de povești cu fantome, prin folosirea pieilor diferitelor animale ca îmbrăcăminte, prezicerea viitorului,prin desfășurarea diferitelor jocuri, cântece și dansuri, însoțite de practicarea unor ritualuri păgâne. Cu timpul, prin amestecul culturilor, credințelor, obiceiurilor și tradițiilor autohtonilor cu cele ale diverselor
EU NU SĂRBĂTORESC HALLOWEEN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379078_a_380407]
-
Popovici, abia plecat la Cer. Un text, dintre acestea, “Mamei”, poate fi considerat un amplu poem în vers liber. Textele majoritare ca structură aparțin speciei literare pe care o știm ca numindu-se “povestire”. E ușor de recunoscut, urmărind firul narării, trăsăturile specifice acestei specii literare, între care sunt evidente accentul pus pe întâmplări și situații (mai puțin pe personaje), implicarea afectivă a naratoarei în majoritatea povestirilor - ceea ce evidențiază o cauzalitate a acțiunii preponderent psihologică -, o intrigă relativ simplă, cu puține
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
între care sunt evidente accentul pus pe întâmplări și situații (mai puțin pe personaje), implicarea afectivă a naratoarei în majoritatea povestirilor - ceea ce evidențiază o cauzalitate a acțiunii preponderent psihologică -, o intrigă relativ simplă, cu puține personaje, multe indicii despre autorul narării, rezumarea povestirilor la un singur fapt epic, caracterul etic al povestirilor (învățăturile sunt induse cititorului fie explicit, fie subtil), toposul acțiunii poartă unele semnificații (casa părintească, spitalul, cimitirul, gara etc.). Conținutul tematic de ansamblu al volumului mă edifică sau îmi
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
o carte cu experiențe din viața autoarei, narate cu mijloacele stilistice ale literaturii. Resortul care a motivat scrierea stă în amintiri, episoade de viață cu încărcătură psihologică, acelea ce n-au reușit să se stabilizeze în ceea ce numim “memoria pasivă”. Nararea evenimentelor e fie a martorului ocular, care trăiește cu toată ființă cele narate, fie a personajului principal al povestirii, cel asupra căruia se răsfrâng consecințele acțiunii. E de presupus că și în textele în care autoarea nu poate fi dedusă
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
și eu mi l-am făcut confesor de când se poartă acest obicei ca efect al romanului devenit șlagăr. Un tinerel de cca. 25 ani, abia ieșit de pe băncile facultății de geologie. Un îndrăgostit de munți și drumeții. A început direct nararea. Prevăzător mi-a înmânat si un disc care o cuprindea. Am găsit că este interesantă astfel că am inserat-o în romanul meu în noua ediție care devenise necesară. * În sfârșit concediul mult dorit. Ieri mi-am luat rămas bun
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
asociat cu verbul a se mira, cu substantivul mirare, întrucât în permanență eroul este surprins în postura de „elev“, de „simplu stu¬dent“, ce descoperă universul special consti¬tuit din insulele ma¬gice ce alcătuiesc planeta. Un rol esențial în nararea aventurilor prin care trece Mir îl are Zâna Sorții, care își asumă rolul de povestitor, pe lângă acela de sfătuitor și înger protector al lui: „Eu,Zeița Sorții, care pe acest individ, Mir, după cum am promis, tot timpul l am însoțit
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
episoade cu situații problemă care trebuie rezolvate. Autoarea dă și definiția povestirii: „Povestirea este specie a genului epic în proză, de dimensiuni reduse, în care povestitorul, implicat ca participant, martor sau mesager al evenimentelor, relatează din punctul său de vedere.” Nararea se limitează la un singur fapt epic, iar interesul nu se concentrează pe personaj, ci pe situație, specifică autoarea, venind și cu explicații despre povestirea în ramă: „Povestirea în ramă aparține genului epic și este procedeul prin care una sau
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]