413 matches
-
nazală fracturată și un traumatism cranio cerebral sever. Unul trăgea cu forță de nas cu o pensetă și celălalt făcuse un sistem de plan înclinat din două instrumente din care unul fixat pe maxilarul superior iar o pensetă vârâtă în nari și încerca să ridice nasul apăsând peste primul instrument ca pe o pârghie, pentru poziționarea nasului la loc. După vreo oră jumătate de chin au reușit să mă refacă și să mă coasă. Fiecare nară era umplută cu câte un
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
expansiuni apar ca fiind malinvestiții". L.V .Mises, Acțiunea umană, www mises.ro, p. 436. 917 Apud. Alex Berca, Crizele economice și ciclicitatea lor, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 66. 918 Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguver nare.ro 919 Ibidem, p. 2. 920 Ibidem, p. 3. 921 Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguver nare.ro, p. 3. 922 Sedlacek: "Karl Jung a spus că orice se poate schimba pe dinafară în momente de criză
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și ciclicitatea lor, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 66. 918 Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguver nare.ro 919 Ibidem, p. 2. 920 Ibidem, p. 3. 921 Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguver nare.ro, p. 3. 922 Sedlacek: "Karl Jung a spus că orice se poate schimba pe dinafară în momente de criză, mai puțin natura umană". Thomas Sedlacek, "Economia a ajuns un obiect fetiș", în Dilema Veche, anul X, nr. 484/23
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cărora distingem (de acestea ne vom ocupa separat): modelul taylorist-fordist axat pe predominarea factorului tehnologic; modelul japonez (lean production - al „producției blânde”) care pune accentul pe cooperarea dintre salariați și conducere, o redusă ierarhie a nivelelor operaționale, autocontrolul calității, aprovizio narea locului de muncă pe măsura necesităților (just in time), fără stocuri mari etc.<footnote Takahashi, Yoshiaki, „Theoretical and Practical Problems of Transferability of Japanese Style Management”, în Future of Industry in The Global Context, vol. III, Commission of the European
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Europa Occidentală, vezi 94, pp. 60 și urm. 114. Ion Ghinoiu, „Considerații etnografice asupra fenomenului de «întemeiere» a așezărilor”, Revista de Etnografie și Folclor, nr. 2, 1979, pp. 197-204. „Baterea stâlpului [în centrul noii așezări] echivala cu situarea și determi narea așezării în cosmos, pornind de la un punct fix de iradiațiune” (ibidem, p. 199). 115. Cristea Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 47. 116. În același secol al XVII-lea se găsește o formă similară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se urcă în copac și, din vârful acestuia, reușește să aleagă drumul bun către lumea sufletelor morților (82, p. 359). Ca și în legenda Sfântului Sisinie, în credințele și cântecele funerare doar unele plante/animale întâlnite de suflet în peregri- narea-i postumă sunt benefice și adjuvante. Altele, în schimb, refuză să-l ajute. În cântecele funerare românești, bradul, de exemplu, refuză să treacă sufletul peste „Marea fără nume/ L-ailaltă lume”. În unele variante, bradul cedează doar când e amenințat cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și obligatorii recluziuni inițiatice. Puterile solomonarilor nu sunt nelimitate și acțiunile lor nu sunt infailibile, precum cele ale zeului. Există oameni (contrasolomonarii) și gesturi rituale (bătutul clopotului, descântecul, amenințarea cu arme tranșante) care pot diminua sau chiar anula puterile solomo- narilor. Într-un cuvânt, solomonarul nu pare a se defini ca o entitate divină, ci mai degrabă ca un om inițiat, dotat cu puteri supranatu- rale. Un om (vrăjitor, preot), dar ale cărui însușiri și comportamente sunt reflectări, la scară umană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mijloace apotropaice distincte : săgetarea - gest „războinic”, și proferarea de amenințări (descântece) - gest „magic” (Herodot, Istorii, IV, 94). Traian Gherman (8, p. 137) și, după el, Traian Herseni (5, p. 18) au susținut că „balaurii joacă un rol secundar”, pentru că „solomo- narii sunt stăpânii lor”. Dimpotrivă, Mihai Coman consideră că „rolul șolomonarului în declanșarea furtunilor și a grindinei este minor. El nu participă la facerea ei (lucru care ține de puterea și menirea balaurului), ci doar la dirijarea ei. Astfel, prezența lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
278). e) în 1843, poetul moldovean Costache Stamati (circa 1786-1869) scrie și el despre „Cartea împăratului Solomon” (Solomonia) și, în general, despre „solomonii” (131). Voi reveni mai jos la acest subiect. f) Ulterior, legende și credințe ardelenești referitoare la solomo- nari sunt publicate la Brașov, în 1857, de Fr. Müller, și la Sibiu, în 1866, de W. Schmidt. într-o legendă (Die Erben von Salamonis Weisheit) culeasă de Fr. Müller din zona Sighișoarei se spune : „împăratul Solomon era un mare vrăjitor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ziua, își leapădă acolo orice urmă de judecată. Fumează, pică de somn. [...] Prizonierii, urcați în care, o porniseră voios pe câmp (203). Ion Heliade-Rădulescu nu cunoaște episodul narcotic al întâm- plării, astfel că, în memoriile sale, el prezintă evadarea revoluțio- narilor români în termenii unei revolte eroice : „în fine, ei au ajuns la Orșova și de acolo pe porțiunea austriacă a fluviului. Disperați, pierzându-și toată răbdarea, au fost forțați să se revolte, să sară pe teritoriul Banatului și să fugă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sistemelor - permite integrarea variabilelor din diferite discipline” (1957 prefață; sublinierea mea). Variabilele din diferite domenii difer), de obicei, în conținut. Chiar dac) în esenț) ele sunt diferite, împrumutul între discipline este legitim, doar dac) cele dou) câmpuri sunt omoloage. Asem)narea în privința formei este cea care ing)duie împrumutul reciproc - între discipline - de teorii și concepte. În acea modalitate de împrumut subzist) o posibil) contribuție important) adus) de teoria sistemelor. Împrumutul de variabile - chiar dac) este posibil - nu contribuie în nici un
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o posibil) surs) a variației structurale. Statele care reprezint) unit)ți ale sistemelor internațional-politice nu sunt formal diferențiate dup) funcțiile pe care le îndeplinesc. Anarhia aduce cu sine relații de coordonare între unit)țile sistemului, aceasta implicând strânsă lor asem)nare. Cel de-al doilea termen nu este necesar definirii structurii internațional-politice, deoarece, atâta vreme cât se menține anarhia, statele r)mân unit)ți asem)n)toare. Structurile internaționale variaz) doar în privința modific)rii principiului de organizare sau, dac) aceasta nu se realizeaz
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
hrană, îmbr) c)mintea, necesarul de locuințe, transportul, si înlesnirile cerute și folosite de propriii cet)țeni. Toate statele, cu excepția celor mai mici, isi gestioneaz) afacerile mai mult în interior, decat peste granițe. Ar trebui s) fim impresionați de asem)narea funcțional) a statelor și, acum mai mult ca niciodat), de direcțiile similare cpe care le urmeaz) evoluția lor. De la statele bogate la cele s)race, de la cele cu o vechime mai mare la cele mai noi, aproape toate își aduc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unit)ților similare, ins) acele unit)ți similare nu sunt identice. Se dezvolt), în cadrul lor, o anumit) specializare a funcțiilor. Ierarhiile sunt ordonate dup) criteriul diviziunii sociale a muncii, referindu-se la unit)ți specializate în sarcini diferite, ins) asem)narea unit)ților nu dispare. În mare parte, duplicarea efortului conținu). Toate societ)țile sunt organizate segmental sau ierarhic, într-o mai mare sau mai mic) m)sur). Atunci, de ce s) nu definim tipuri organizaționale adiționale în conformitate cu complexul de principii organizatoare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
distincte ale sintagmei, în timp ce Martin Wight a g)sit nou) (1953, 1966). Hans Morgenthau, în profundă să analiz) de ordin istoric și analitic a subiectului, pune la lucru patru definiții diferite (1973). Balanța de putere reprezint), pentru unii, o asem)nare cu o lege natural); iar pentru alții, pur și simplu un scandal. Unii îl interpreteaz) că pe un ghid pus la dispoziția oamenilor de stat; alții, ca pe un v)l care le mascheaz) politicile imperialiste. Unii cred c) o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
echipat, trebuia s) se abțin) de la o retoric) provocatoare, de dragul obținerii unor înțelegeri. El a dus la bun sfârșit aceste recomand)ri, atunci când a fost vorba de cealalt) putere repudiat) și adversar ideologic, Germania. Strânsă juxtapunere a statelor încurajeaz) asem)narea dintre ele, prin intermediul dezavantajelor care apar în urmă ne conform)m la practicie care s-au dovedit de succes. Tocmai aceast) ,,asem)nare” - efect al sistemului - este cea care este atât de des atribuit) accept)rii așa-numitelor reguli ale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a fost vorba de cealalt) putere repudiat) și adversar ideologic, Germania. Strânsă juxtapunere a statelor încurajeaz) asem)narea dintre ele, prin intermediul dezavantajelor care apar în urmă ne conform)m la practicie care s-au dovedit de succes. Tocmai aceast) ,,asem)nare” - efect al sistemului - este cea care este atât de des atribuit) accept)rii așa-numitelor reguli ale comportamentului de stat. Conduc)torii hiliaști uneori ajung la putere. Iar ajunși la putere, cei mai mulți dintre ei își schimb) rapid optică. Ei pot
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
e posibil că teoria lui Hobson asupra surplusului de capital s) capete coerent), prin interpretarea ei într-o lumin) keynesian). Ei pot fi de p)rere c) această reclam) o interpretare special), doar pentru c) n-au sesizat strânsă asem)nare dintre Hobson și Keynes. Conform unui system de calcul mai restrictiv, câștigurile și pierderile relative sunt inc) problematice, chiar și pentru Marea Britanie la apogeul s)u imperialist din epoca modern). Vezi calculele pertinente f)cute de Strachey (1960, pp. 146-194
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fost publicat prima oar) în 1915. Având mai mult similarit)ți decât diferențe, pozițiile pe care tocmai le-am analizat, și cele care vor urma, sunt proprii școlii neocolonialiste. Folosesc termenul ,,școal)” în sens larg, pentru a sugera o asem)nare a concluziilor printre autorii care ajung la ele în moduri diferite, fie ele abord)ri istorice, politice sau economice, și al c)ror angajament fâț) de marxism variaz). Unele dintre cele mai interesante surse, al)turi de Magdoff, sunt Baran
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
frunze, doar flori ca steluțele. Aici vedeți Pana fosforica, apoi o colonie care seamănă cu un copac înflorit cu floricele galbene, dincolo este Lofelia, care este un schelet calcaros, mai încolo Ciuperca coral, iar acesta este un Hexacoral solitar care nare schelet, dar are un tub, în care se retrage în caz de primejdie. Așa să știți că toate acestea, unde vați căutat adăpost, sunt animale, cu toate că au înfățișare de plante. -Dar străjerii ce fel de viețuitoare sunt? -Și ei sunt
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Când apăru și ea, monumentală, brună și albă, grasă și răscoaptă, cu cârlionți pe frunte, cu nasul în vânt (nasul clasic al crâșmăriței amoroase din toate nuvelele indigene), cu o alunică asasină, naturală ori meșteșugită de ea, de strajă lângă narea stângă, cu o umbră fină de cotleți 1 albăstrui lângă urechile cu cercei roșii, am înțeles că avea în adevăr nevoie de toată forța suspinelor ei ca să poată zdrobi un piept atât de oceanic, care lupta triumfător pentru întîietate cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Și ce? N-are un minut-două pentru un prieten? Nu mă mai mut cu el... N-are decât să aștepte până i s-or lungi urechile( rozând capătul creionului,) Animal cu blana roșcată... veverița... viezure... n-am cinci litere viespe nare blană... Vacă. Nu-s toate vacile roșcate... (privește pisica) E roșcată! Dar nu începe cu V ‘trântindu-i o carte în cap) Zât! iar stai în casă? Ha, seamănă leit cu Voicu, băiatul din banca vecină, când, tot înghiontit la
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
mai trăia mămica. Era toată lumea la porți și unii se suise pe case, ieșise mahalaua și se mira de ce vedea, ce să știe ei că ăla căra bombe și făcea moarte de om ? Ei au ieșit toți, care cu lumâ nare în mână, care cu lămpi, să vază dihania. Las’ că era și frumos ! O lumină și-o lume ca de Paști adunată, și pe cer, uite-așa, șirele de lumină. Vezi că și-ai noștri îl căuta pe țipilig, să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
revista și cenaclul Flacăra, s-a cutremurat lumea gazetărească și piața artistică, s au zguduit structurile Partidului, Miliției și Securității, pentru ca apoi, an de an, revista să decadă hilar, cu vraci paranormali, min ciună paranoică, fotbal politic, șantaje profitabile buzu narelor Bossului, ca să nu mai spun de mulțimea scrisorilor incomode, venite cu plângeri de la „oamenii muncii“ și livrate Secției de Presă, când nu direct „orga nelor abilitate să mențină ordinea și disciplina“. Genial manipulator, Păunescu îi făcea să plângă-n hohote
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tușit, că așa se cuvine, și am început: Oameni buni, împreună cu dumneavoastră am făcut câteva treburi bune. Am terminat de tencuit cele două clase în interior, am astupat groapa de mare necaz pentru siguranța copiilor, am întemeiat o livadă cum nare nici o altă localitate din județul nostru, ba și din altele. Pentru aceasta i-am trimis din partea tuturor o scrisoare de mulțumire domnului inginer Nicolae Constantinescu, directorul pepinierii de la Istrița. Știți acest lucru fiindcă ați semnat cu toții. Când pomii vor da
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]