15,245 matches
-
de icoane, scoși din ramă și așezați îngeri în bănci. Blânzi, cuminți și drăgălași, de-ți venea să-i săruți. Cine putea crede că, în urmă numai cu câteva clipe, drăgălașii de îngeri se păruiau reciproc, își cărau pumni în nas, se mușcau de urechi și țipau cât îi țineau gurițele? Ce minuni înfăptuise strujanul părintelui Băluță!? După ce ne-a privit cu duioșie cum arătam cuminți în bănci, probabil că s-a îngrozit de minunea pe care o înfăptuise. A aruncat
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
uit niciodată cât a pătimit Mântuitorul, dar nici loviturile de strujan pe care le-am încasat în ceafă. Patimi care nu se uită. A doua zi, când a intrat domnul Arsu în clasă, văzându-ne atât de cuminți, mormăind cu nasul în cărți, s-a închinat și el:”Doamne, ce minuni ai făcut cu acești copii?!” Probabil că nu-i spusese părintele Băluță. În ultima zi de școală, domnul Arsu a oftat: - Gata, copii! În sfârșit, am terminat cu bine anul
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
administrative, a venit la clasă abia în ultima oră. Prilej de tărbacă și hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului părintelui Băluță. În permanență doi colegi supravegheau curtea și strada. Astfel că, atunci când a intrat în clasă gâfâind, toți eram cu nasul în cărți, mimând silința noastră de a învăța buchiile lor pe de rost. A exclamat încântat: „ce copii cuminți și silitori!”. Zâmbind satisfăcut, ne-a spus: - Mâinile la spate și fiți atenți la ce scriu pe tablă! Vă închipuiți că
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
alt colț Până-n zori Când cocoșul se umflă-n pene Și lunea își duce pachetul pe umeri. Eu mă plictisesc să tot număr Stropii de lene, La fiecare pas Slobosesc din tâmple cocori- Idei ce-mi bâzâie ca muștele la nas, Sau ca ciocanul vibrând pe nicovală. Pachetul cu plictiseală... Păcatul fecioarei Lovește-n dungă clopotul cuvântul Sunetul stârnește în amiază vântul. Undeva într-un colț de sat Rugăciunea spală o femeie de păcat. Mesaje sunt pentru suferința ei Tăcerile din
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pactul_faustic_cu_acrostih.html [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
Mangalia să vedem unde vrei să mergem. Poate până la Constanța sau unde dorești. - Mi-ar plăcea să mă plimb pe mare dacă-i liniștită. Știi ce-ți propun? - Ce propui pescărușul meu drag, o alintă el sărutând-o pe vârful nasului. Mai mult o trata ca pe o copilă decât ca pe o iubită, chiar dacă doar cu ceva timp în urmă făcuseră dragoste. - Să mergem mâine la pescuit dacă este marea frumoasă. Nu am curaj să ies pe mare când este
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
tot felul de chimicale să-i îngrașe repede. Animalele noastre mănâncă cereale și hrană curată, bio. Noi mâncăm sănătos, nu muncim degeaba. - Așa o fi! Vino după ce termini, să mulgi caprele să le pregătești mâncarea nepoților că stau amândoi cu nasurile lipite de geam și te așteaptă. Cred că vor să iasă afară la zăpadă. - Da, da, termin repede și mă ocup de ei, pupa-i-ar mama, că mi-s tare dragi! - Eu o să rânesc cotețul porcilor și în târlă
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
rutier devenise dificil în mai multe regiuni ale țării. Pentru copii însă era o bucurie pe care o gustau din plin. Erau încotoșmănați în haine groase îmblănite, cu căciuli, cizmulițe, mânuși și fulare că abia li se zăreau ochii și nasurile. Unora dintre copii, hainele și cizmele le erau prea mari și căciulile de asemenea fiindcă îmbrăcaseră haine rămase mici, de-ale fraților mai mari. Înaintau voinicește pe drumul care devenise deja o pârtie de săniuș, toți croindu-și pârtie prin
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
la pat, eu îl mângâi uneori, el nici nu clipește , seamănă cu mine la fire. Nu am bătut pe nimeni în viața mea. Eu am fost cel bătut, un maior, beat să fi fost, mi-a tras niște pumni în nas, în spinare. Nu-i curățasem arma, iar eu eram deja lt. major. Îmi spunea, băi soldat, l-am corectat și mi-a mai tras vreo două. Îmi venea să-l împușc. Nu știu cum am ajuns colonel. Fiind fiu de învățător nu
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
un profesor de muzică la liceu, Domnul să-l odihnească, fost boxeur de performanță. Ne scotea în fața clasei, cam zece-cincisprezece măgăruși cu vocea în schimbare și după ce ne punea să solfegiem ceva din corzile vocale, ne trăgea un pumn în nas. Fiecăruia după calitatea interpretării. Mi-am amintit de această metodă originală de a te apropia de muze, când un colega mai nervos, autoconsiderat poet, mi-a promis că-mi sparge dinții, ba mă dă și în judecată. Imaginea mea despre
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
-i jucăuș: - Mai mănâncă de acuș! Focul arde fâl, fâl, fâl, Apa curge gâl, gâl, gâl, Vântul suflă vâj, vâj, vâj, Mâța vine pâș, pâș, pâș. Dovleac mic și dolofan, Te-a pus buna pe divan, Ți-a făcut ochi, nas și gură Și-mi zâmbești ca o făptură. Uite iarna, vine, vine! Cu steluțe fine, fine, Iar de-o să ne fie frig Ne-ncălzim cu un covrig. Un ponei, dragii mei, E- un cal pentru prichindei Care-aleargă tropa-trop, Când la
FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Framantari_de_limba_adriana_neacsu_1392123120.html [Corola-blog/BlogPost/364110_a_365439]
-
dragii mei, E- un cal pentru prichindei Care-aleargă tropa-trop, Când la trap când la galop. Oachi este un brotac, Cleștișor este un rac, Oachi cânta oac, oac, oac Racul face clap, clap, clap. Mătușa Varvara Ascultă fanfara Și cântă pe nas Ca un contrabas. Am primit un dar Foarte special: Rochie cu șal De la moș Bizar. Referință Bibliografică: Frământări de limbă / Adriana Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1138, Anul IV, 11 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana
FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Framantari_de_limba_adriana_neacsu_1392123120.html [Corola-blog/BlogPost/364110_a_365439]
-
mă scotea. E-he!... pentru că-mi fătă iapa gradul de sergent, înghții șmotru, nu glumă: madam era alergică la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul Stinx când, un amărât de paianjen, de-ăla galben... care-l vedeți prin vița de vie, i s-a agățat de voaletă, iar dacă nu-l striveam între
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
E-he!... pentru că-mi fătă iapa gradul de sergent, înghții șmotru, nu glumă: madam era alergică la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul Stinx când, un amărât de paianjen, de-ăla galben... care-l vedeți prin vița de vie, i s-a agățat de voaletă, iar dacă nu-l striveam între degete, cred
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
boierule. Aveți nevoie de ceva? - Da, ne arde pipota... - Spuneți!... - Să ne cânți, fătuca tatii, îi zise Petre Bușoiu. - Eee... n-am mai cântat demult, iar Madam Mami... nu-i place să fac gălăgie-n prăvălie și-i râse în nas domnului "maior" care nu-i prea conveni, simțindu-se luat peste picior. - Păi cine ți-a zis să faci gălăgie, Didina? Domnul "maior" ți-a cerut să ne cânți. Cum brunețica învățase câte ceva pe unde slujise, veni în dreptul lui Bușoi
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
ar vrea, Parlamentul să le fie Adăpost de vreme rea. Referitor la recentele arestări de politicieni și oameni de afaceri. Un proverb mai vechi vorbește : -Ș-atunci când porcul este gras Să râme-l oprești firește, Doar băgându-i sârmă-n nas. Emil Șușnea Februarie 2015 Referință Bibliografică: Democrație / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V, 12 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DEMOCRAŢIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1431441369.html [Corola-blog/BlogPost/359829_a_361158]
-
bază, care ne considera ,,băieții lui”, ne amuzam, destul de gălăgios, ca să mai ascundem din emoțiile care ne stăpâneau. Pe o bancă singuratică, retrasă vreau să spun, colega noastră de la Oltea răsfoia de zor un caiet cu notițe. Cum stătea cu nasul în caiet, nu i-am putut desluși chipul și ca atare nu am zăbovit cu privirea. La un moment dat s-a rezemat de speteaza băncii și a rămas cu privirea ațintită spre cer. Am rămas cam blocat și fără
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
la răspunsuri la unele întrebări puse prompt, legate de diferitele probleme ale etniei evreiești migrate în Israel. Ex. „A fost bine, a fost rău că au plecat, dumneavoastră ce credeți?” În același timp, își expune părerea proprie: „Spiritul lor întreprinzător, nasul lor pentru oportunități și afaceri ar fi dăunat oare țării? Eu nu cred.” Năzbâtiile copilăriei sunt de pomină: zborul bondarilor legați cu ață, vânătoarea și luptele de păianjeni, pariurile pe nasturi de diferite valori, trocul cu nasturi.. Fiecare puști din
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
ne bunghim; am îmbulinat-o; stereotipii și ticuri verbale precum: bașca, vax, nexam, sanchi, ș.a dar și expresii de genul: mă simt nașpa; să pui mătura-n doliu, nici cât negru sub unghii; care se dădeau în stambă, dă-i nas lui Ivan, ajunge o măciucă la un car de oale, de când hăul și bârgăul, ca și interjecții uzuale: Iaca-așa, Zău așa! S-a șucărit; Ce pălăria mea?; să-mi bag picioarele; ce pușca mea ș.a. interpelări ale cititorului, din
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
Și fulgii cum zboară. Mare a fost surpriza mea Privind spre ogradă Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Referință Bibliografică: OMUL DE ZĂPADĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Omul_de_zapada.html [Corola-blog/BlogPost/358909_a_360238]
-
śakà/s, -des s.m. glumă > śakaʒis glumeț izenir (izendi) a râvni, a pofti izen- > izenʒis râvnitor, pofticios kïskanïr (kïskandï) a gelozi kïskan- > kïskanʒis gelos naśalla (naśaldas) a pierde naśal- > naśalʒis pierzător, perdant aśarla (aśardas) a laudă aśar- > aśarʒis lăudător mudarla (mudardas) a ucide, a omorî mudar- > mudarʒis ucigaș, omorâtor
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
̀/s, -des s.m. glumă > śakaʒis glumeț izenir (izendi) a râvni, a pofti izen- > izenʒis râvnitor, pofticios kïskanïr (kïskandï) a gelozi kïskan- > kïskanʒis gelos naśalla (naśaldas) a pierde naśal- > naśalʒis pierzător, perdant aśarla (aśardas) a laudă aśar- > aśarʒis lăudător mudarla (mudardas) a ucide, a omorî mudar- > mudarʒis ucigaș, omorâtor marla (mardas) a
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
śakaʒis glumeț izenir (izendi) a râvni, a pofti izen- > izenʒis râvnitor, pofticios kïskanïr (kïskandï) a gelozi kïskan- > kïskanʒis gelos naśalla (naśaldas) a pierde naśal- > naśalʒis pierzător, perdant aśarla (aśardas) a laudă aśar- > aśarʒis lăudător mudarla (mudardas) a ucide, a omorî mudar- > mudarʒis ucigaș, omorâtor marla (mardas) a bate măr- > marʒis bătăuș nas
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
glumeț izenir (izendi) a râvni, a pofti izen- > izenʒis râvnitor, pofticios kïskanïr (kïskandï) a gelozi kïskan- > kïskanʒis gelos naśalla (naśaldas) a pierde naśal- > naśalʒis pierzător, perdant aśarla (aśardas) a laudă aśar- > aśarʒis lăudător mudarla (mudardas) a ucide, a omorî mudar- > mudarʒis ucigaș, omorâtor marla (mardas) a bate măr- > marʒis bătăuș naśarla (nas
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
naśal- > naśalʒis pierzător, perdant aśarla (aśardas) a laudă aśar- > aśarʒis lăudător mudarla (mudardas) a ucide, a omorî mudar- > mudarʒis ucigaș, omorâtor marla (mardas) a bate măr- > marʒis bătăuș naśarla (naśardas) a alunga, a prigoni naśar- > naśarʒis alungător, prigonitor prasala (prasadas) a bârfi, a calomnia prașa- > prasaʒis bârfitor, calomniator pomàn/a, -es s.f. pomană > pomanaʒis pomanagiu gàjd/a
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
naśalʒis pierzător, perdant aśarla (aśardas) a laudă aśar- > aśarʒis lăudător mudarla (mudardas) a ucide, a omorî mudar- > mudarʒis ucigaș, omorâtor marla (mardas) a bate măr- > marʒis bătăuș naśarla (naśardas) a alunga, a prigoni naśar- > naśarʒis alungător, prigonitor prasala (prasadas) a bârfi, a calomnia prașa- > prasaʒis bârfitor, calomniator pomàn/a, -es s.f. pomană > pomanaʒis pomanagiu gàjd/a, -es s.f. cimpoi
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]