10,006 matches
-
cu activitatea artistică, prezint din anul 2011 o parte dintre cele mai mari Baluri caritabile din județul Bacău, de la Balul Asociației „Lumina”, prezentat trei ani la rând, până la Balul Asociației „Sf. Spiridon”. Încercarea de vitalizare a vieții culturale din orașul natal Buhuși s-a materializat în organizarea unora dintre cele mai mari spectacole buhușene de după 1989. Spectacolul Doru Octavian Dumitru, cu o sală de peste șapte sute de spectatori, sau franciza „Christmas Show”, care a funcționat trei ani consecutiv, cu peste o sută
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
cele mai bune. Ce-ai făcut cu cealaltă trudă de studii și cercetare în știința geografiei? Ai absolvit facultatea de profil. Au rodit în vreun fel anii nu puțini, nici ușori de facultate? Am realizat o monografie a orașului meu natal, Buhuși, faptul considerându-l o mândrie și o aspirație care a prins contur încă din anul 2006 când am început lucrul la această lucrare amplă. Lansarea ei a avut loc la Buhuși, în februarie 2014. Monografia nu este prima încercare
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
istorie, distinsul Tudor Rățoi (...)afirmă că a fost alcătuită și tipărită la inițiativa și cu contribuția exclusivă și nu mai puțin generoasă a domnului Constantin Cerbulescu, fiu al satului(...). Lucrarea având că premiza mecenatul izvorât din dorința de memorarea locurilor natale, a moșilor, strămoșilor și legăturilor de neam planul acesteia se desfășoare în acest spirit, incepand cu descrierea mai întâi a cadrul natural al satului și arealului Rudina, consemnând o serie de topnime familiare azi poate numai vârstnicilor. Urmează prezentarea din
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
Emilia Comișel, Mădălina Manole, Nico...?! Născută în acest oraș prahovean, dacă nu devenea interpretă de muzică ușoară, Nico nici nu s-ar fi îndepărtat decât spre o altă ramură a artelor. Dar i-a fost sortit cântecul pornit de la pragul natal până la scena muzicii grele și fascinante, deși așa zisă muzică ușoară. E însăși o stare de lirism, poartă o voce emoționantă dinspre maxima potență a corzilor vocale spre ceea ce, aproape că numai violoncelul mai poate, și duhul poemului. Pe unde
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
le- am denumit noi / una se va întoarce la locul știut./ Ochii adânci ai femeii îmi vor șopti poemul,/ vor opri iubirea să locuiască în el, / cu surâsul ei maiestuos cu tot.” (Poem locuit). Dominante sunt, de asemenea, tema pământului natal, a iubirii de patrie, a laudei lui Dumnezeu, a vinului. Revin, însă, la un poem emblematic al volumului: „Semn”, unde găsim atât acea artă poetică discutată mai sus, cât și sentimentul că miracolul poate fi înțeles - și chiar drumul către
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Rusoaica “, născut pe meleaguri vâlcene. În acest sens, în data de 15 aprilie, un grup de scriitori clujeni, format din prof.Antonia Bodea, Titina Nica Țene, Voichița Pălăcean Vereș, Peter Vereș, si Al.Florin Țene, s-a deplasat în orașul natal al scriitorilor Gib I. Mihăescu, pentru a participa la o amplă manifestare din 16 aprilie, dedicată scriitorului omagiat.Pe parcursul călătoriei, în timp ce autoturismul înfășură distanțele pe roți, scriitorii au discutat despre evenimentele istorice ce au avut loc în localitățiile prin care
LA ANIVERSAREA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1460963433.html [Corola-blog/BlogPost/381960_a_383289]
-
Granada, Toledo, Malaga și Strâmtoarea Gibraltar) și Viena. Ajunsă la Balcic, un topos mitic în viziunea sa, Elena Buică se simte deja ca acasă. În România la Pietrița, ia „o gură de aerˮ, resimțindu-se cu totul revigorată. Evident, peisajul natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre vizitele făcute în țară, de fiecare dată mă încearcă dorința de a surprinde trăiri intense, îmbrățișarea dorului, freamătul codrilor, legănarea apelor, surâsul soarelui peste casa copilăriei mele, borangicul
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
fost prezentate de editorul și scriitorul, Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata timpului”, după cum sugerează și imaginea ceasului de pe copertă înscris într-un peisaj din Transilvania, are ca temă întoarcerea în timp a autoarei în satul natal, Rebra, din județul Bistrița-Năsăud, a cărui viață o prezintă, cu bucuriile și necazurile ei, cu oameni puternici, ambițioși, capabili să își impună voința și să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere a
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
prezintă, cu bucuriile și necazurile ei, cu oameni puternici, ambițioși, capabili să își impună voința și să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere a dificultăților, oscilând între chemarea mării și a satului natal. Cartea “Pe aripi de cântec și dor” prezintă povestea de viață a interpretei de muzică populară Elvira Lerințiu, fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc și de sacrificiu pe altarul artei. Au fost prezentate în continuare cele
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
la 80 de ani, știu că România este țara sufletului meu. Să ne ajute și binecuvinteze Dumnezeu pe fiecare dintre noi și neamul nostru românesc.” Mariana Popa, poetă, „într-o biografie romanțată țesută din fapte reale” împletește dragostea față de locurile natale, față de natură, părinți, bunici, cu cea față de Dumnezeu și față de patrie, cu plăcerea de a călători și de a comunica gânduri, sentimente și impresii în limbaj poetic. În perioada 2005-2014 a publicat opt volume de poezii, poezia devenind seismograful vieții
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
poezie. Este autorul a numeroase lucrări de pictură, xilogravură și de sculptură. Are expoziții în țară și în străinătate, în muzee, în mănâstiri și colecții particulare în Germania, SUA, Canada, Elveția, Anglia și în România. La Căminul Cultural din comuna natală, Vermeș, s-a inaugurat Muzeul „A. Gyuris”. A publicat până în prezent 12 cărți și este cuprins în peste 25 de antologii și dicționare românești și bilingve. Elena Trifan, profesor de limba română, în învățământul preuniversitar, doctor în filologie cu distincția
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
s-a adresat „ZORILOR BUCOVINEI”, cu câteva luni în urmă, în timp ce se afla la tratament la un spital din Cernăuți, cu rugămintea de a-l ajuta la alcătuirea unui model referitor la hotărârea de a implementa și în satul său natal, Cupca, Legea privind funcționarea limbilor în Ucraina. Și anume grație Domniei Sale, care a dus lucrul început la bun sfârșit, la sesiunea ordinară a Consiliului Sătesc Cupca, din 7 iunie curent, la propunerea și tot din inițiativa dlui Iancu POPESCU, care
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mărgăritare Idrija , soțului meu. Plouă cu flori. Picături ale sfinților, roua macilor,lacrimile sfinților , ale tuturor poeților. Plouă felin, zumzetul albinelor, al clopotului din satul natal le aud. Plouă,ploaie cu flori. Lacrimile poeților, sfinților stinși în morminte, necunoscuți încă... Brândușe,ghiocei,viorele, lacrimile mele. Lacrimile poeților, rămași singuri printre stele. Roua florilor,cununa poeților. Roua macilor,cununa sfinților. Mirosul florilor,freamătul sânzăienilor. Mirosul pădurilor,rășinoaselor
MĂRGĂRITARE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca_1455092627.html [Corola-blog/BlogPost/381641_a_382970]
-
personalitate complexă care s-a exprimat nu numai prin poezie ci și prin muzică. Am avut onoarea să-l cunosc personal în cadrul unei întâlniri cu medicii scriitori prilej cu care am stat mai mult de vorbă, evocând și locurile noastre natale ( localitatea Izvor Județul Argeș - unde s-a născut domnia sa, se află la cincisprezece Km de localitatea Tătărăștii de sus unde am văzut eu prima oară lumina soarelui) și am gândit că este cea mai indicată persoană pentru a fi invitată
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
Caterinei, văduva de război. Proza te cucerește și prin felul cum autoarea captează inefabilul, cum diseca un aspect până în adâncul firii omenești. Gândul mă trimite la descrierea grecilor strămutați în orășelul din Nordul țării, trăind cu patimă balcanică dorul țării natale, exprimat și prin dans, ca în filmul „Zorba Grecul”: „Toți, față în față, într-un cerc ucigaș; o rândunica să fi intrat între ei, rătăcita în zborul ei buimac, cădea secerata la pământ. O liniște mai grea că apa morții
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
Îți scriu misivă, moșule Crăciun, Un moș, și eu, plătindu-i vieții, rata, Cum faci minuni, și ești atât de bun, Adu-mi-l iar, de sărbători, pe tata - Pleca pe vremea asta după brad - Departe, hăt, în Orlea lui natală - Pe Dunăre, și Jiu, căta un vad Să îmi coboare îngerii, în poală - Venea cu sate-ntregi de fericiți La care dăruise-un loc de muncă, Și îl cinsteau și ei, prea multumiți, Cu vin, cu ouă, țuică, și cu
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mos_craciun_0.html [Corola-blog/BlogPost/351402_a_352731]
-
suspans, ca episodul când lui Ionel i se face rău în piața din Bologna, unde rămăsese singur să fotografieze câteva obiective și are câteva viziuni din copilărie. Și iarăși autorul taie în două acțiunea, sărind direct în trecut, în urbea natală, la sfârșitul lui august 1957 când se mută cu familia, de lângă Biserica Precista, pe strada Română. Cu acribia unui istoric, Ioan Gh. Tofan descrie străzile, casele și împrejurimile de pe malul stâng al Dunării, la Mila marină 80, unde și-a
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
împlinească și să înțeleagă ”comportamentul omului religios” al lui Mircea Eliade. În sprijinul părintelui trudit, la îndemnul lui Constantin Vuiescu, D. Theodorescu și I. Popescu-Pasărea, Nichifor Crainic devine unul din litografii seminarului, ducând la bun sfârșit și monografia satului său natal, ori petrecea vacanțele de vară ca agent fiscal, încercând din răsputeri să-și învingă soarta de om sărac și să ușureze povara de pe umerii tatălui său. După terminarea seminarului în 1912, cu media generală 8.0015, se înscrie la Facultatea
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
întoarcere, stârnind invidia copiilor de clasă, de joacă. Da, copilăria mea fericită rămâne ca cea mai sublimă parte a parcursului meu prin viață. Și toate acestea s-au prăbușit ca la cutremur, cutremurul unui rapt politic, al alungării de pe pământurile natale, cu un bunic, nea Ștefan - Nemțeanul, fără mormânt, zăcând undeva pe drumul pohodului, pe pământ străin, fără cruce, cu un glonț în ceafă. Emilia Țuțuianu: Ai publicat și poezie. ,,Du hast mir wie mit himmlischem Gefieder / Am heissen Tag die
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
și limba poporului care o va adopta, româna. Se considera fiica Rinului, fluviu cu legende fermecătoare, dar și fiica fascinantei păduri Monrepos. Pseudonimul de Carmen Sylva(în latină:carmen - cântec, poezie; silva-pădure) este expresia trăirilor poetice de dragoste față de locurile natale. ,,Carmen este viersul, Sylva e pădurea,/ Viersul de la sine e menit să sune,/ Și de-aș fi născută și creșteam aiurea/ Cântecele mele n-ar avea ce spune./ Le-am furat în treacăt de la păsărele,/ Freamătul pădurii mi-a vorbit
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
furat în treacăt de la păsărele,/ Freamătul pădurii mi-a vorbit de ele,/ Inima-mi pe urmă ritmul le-a adaos,/ Viersul și pădurea sunt al meu repaos.(Traducere de St.O.Iosif) În 1869,domnitorul Carol I pleacă în patria natală să-și caute mireasă. În acest voiaj are loc logodna și căsătoria prințului Carol I cu prințesa Elisabeta, după demersurile puse la cale de către rudele nobiliare. Ceremonia are loc la Castelul Monrepos, iar balul la Neuwied. În data de 18
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
iată! face să se clatine orice putere sau imperiu omenesc și ceea ce credeai imposibil devine posibil, pentru că la Dumnezeu «toate sunt cu putință». Lecțiile de istorie antică predate de profesoarele mele de istorie (Ludmila Doncescu la Școala Generală din localitatea natală Tătăraști de Sus și ulterior Cleopatra Rodinciuc la liceul din Pitești) mă purtau în Mesopotamia și Persia, vedeam cu ochii minții aproape aievea canalele de irigații ale unei agriculturi bine organizate, dar și războaiele necruțătoare de jaf și cotropire purtate
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
poet, sau om de literatură, să spunem la general ? Mihai LEONTE; După ce m-am căsătorit în anul 1967 soția mea mi-a devenit o permanentă muză, care era un fel de îndrumător al meu, ea fusese bibliotecară în comuna sa natală. Familia în general m-a sprijinit ori de câte ori a fost necesar. Viorel DARIE; De ce ați abordat cu predilecție poezia, parcă mai mult decât scrierile în proză ? Mihai LEONTE; Cu poezia am debutat și am considerat că aceasta îmi este vocația, dar
LA ANIVERSARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_mihai_l_viorel_darie_1390076405.html [Corola-blog/BlogPost/347521_a_348850]
-
volum au fost prezenți 7 (șapte) autori, plus alți NET-iști. Cu această ocazie a fost lansat și volumul meu AGATE MAGICE, tipărit la aceeași editură. În anul 2011 am fost invitat la Festivalul FLORI DE PE ȘOMUZ din comuna mea natală Bunești, județul Suceava, unde am avut ocazia să întâlnesc pe lângă factorii locali și colaboratori mai vechi și mai noi de pe NET. Astfel am întâlnit pe; Elena ANDRIEȘ poeta de la Rădășeni, Felicia Niculina LĂMĂȘANU născută în satul Petia, cât și doi
LA ANIVERSARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_mihai_l_viorel_darie_1390076405.html [Corola-blog/BlogPost/347521_a_348850]
-
onorată direcțiune i-a dat certificat cu Vorzug, adică bine, clasificandu-l al 5-lea printre 82 de școlari. Încă de acum școală nu i-a prea priit micului Mihai, pentru că a fugit la Ipotești. În dorul lui după satul natal, după vecini și ulița copilăriei, dar mai ales după perele din părul lui Isăcescu, vecin cu gardul lui, toate acestea și mai ales dorul de mama l-au făcut să plece pe jos atâta drum până acasă. L-au adus
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]