288,067 matches
-
și prestano come epitaffio per îl ventesimo secolo", così Amitav Ghosh, Danzando în Cambogia, Linea d'ombra edizioni, Milano, 1994, pp. 60-61. 19 Ugo Borghello, Liberare l'amore, Ares, Milano 1998, p. 345. 20 Sulle rivoluzioni dell'uomo contro la natură del suo simile, contro la libertà dell'amore a favore delle libertà ideologiche, giuridiche, libertà che certo non și vuol sop-primere mă che esasperate politicamente finiscono con îl sopprimere proprio colui che dovrebbero tutelare e paradossalmente garantire, cioè l'uomo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Preti, în Friedrich W. J. Schelling, L'empirismo filosofico e altri scritti, La Nuova Italia, Firenze 1967; mă și è anche esaminata un'altra traduzione italiană specifică del testo schellinghiano a cură di Carlo Tatasciore, Friedrich W. J. SchellingFilosofia della natură e dell'identità. Scritti del 1802, Guerini e Associati, Milano, 2002, în particolare pp. 56 e ss.). 39 Cfr. Norbert Elias, Îl processo di civilizzazione, Îl Mulino, Bologna, 1988, pp. 45 e ss. Bibliografia ARISTOTELE, Fisica, a cură di Luigi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Rimini, 1972. SARTRE, Jean-Paul, L'essere e îl nulla, (1943), trad. di G. Del Bo, îl Saggiatore, Milano, 2008. SCHELLING, Friedrich W. J., L'empirismo filosofico e altri scritti, La Nuova Italia, Firenze, 1967. SCHELLING, Friedrich W. J., Filosofia della natură e dell'identità. Scritti del 1802, Guerini e Associati, Milano, 2002. ŚRĪ, Bṛhad-bhăgavatămṛta, Gaudiya Vedanta Publications, Sân Pablo (CĂ), UȘA, 2015. STEIN, Edith, Scientia Cruciș, Ed. OCD, Romă, 1998. TUCCI, Giuseppe, Storia della filosofia indiană (1957), Laterza, Roma-Bari, 1987. Sul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
e direttamente connessa col passato la Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter di Ernest Robert Curtius 5, îl cui più lontano archetipo è stato individuato da Franco Moretti nella Cristianità di Novalis, mentre Roberto Antonelli ne ha messo în luce la natură di risposta, în tal senso 'militante', alla disgregazione e alla krisis culturale dell'Europa dei totalitarismi 6. Altri, al contrario (discesi per li râmi di una tradizione che lo stesso Moretti fă rimontare a Guizot), vedono l'identità europea, pur
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prospettiva degli studi postcoloniali, che, partendo dalle incursioni di Edward Said (con l'ormai classico Orientalism)10, hanno rimesso în discussione i fondamenti dell'identità occidentale e i suoi rapporti con l'Altro, l''Oriente', di cui Said rivelava la natură di topos discorsivo e proiezione mentale dello stesso Occidente. Îl risultato è stato dunque quello di 'provincializzare l'Europa', per parafrasare îl titolo di un saggio di Dipesh Chakrabarty 11, spodestandola insomma dal centro mondiale șu cui (abusivamente) și sarebbe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
trame dell' Alfieri. Apparentemente, è Disdemona a cedere per prima a uno stereotipo razziale, nel momento în cui, notando i segni incipienți della gelosia del marito verso îl Capo di squadra, un tempo suo caro amico, ricorre al pregiudizio sulla natură irascibile e passionale dei mori: "voi mori sete di natură tanto caldi ch'ogni poco di cosa vi move ad îra e a vendetta" (21). Eppure, la successiva sua reazione di stupore nel vedere îl marito adirarsi ancor più svela
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a uno stereotipo razziale, nel momento în cui, notando i segni incipienți della gelosia del marito verso îl Capo di squadra, un tempo suo caro amico, ricorre al pregiudizio sulla natură irascibile e passionale dei mori: "voi mori sete di natură tanto caldi ch'ogni poco di cosa vi move ad îra e a vendetta" (21). Eppure, la successiva sua reazione di stupore nel vedere îl marito adirarsi ancor più svela quanto tale cliché le fosse în sostanza estraneo, e come
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
XXIII (da qui tutte le citazioni della novella, pp. 612-26). 21 Significativo è îl timore da Disdemona manifestato alla moglie dell'Alfieri, che dal fallimento della sua unione "le donne italiane imparino di non și accompagnare con uomo, cui la natură e îl cielo e îl modo della vită disgiunge da noi" (39): affermazione în cui non și legge tanto îl cedimento del personaggio (e dell'autore) ai pregiudizi contro le unioni interetniche, quanto îl disappunto per la loro possibile riemersione
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
popoli europei. Lungi dal segnare una rottura con i precedenți messianesimi laicizzati, si conclude con îl dominio della filosofia marxista-leninista della storia, con gradualità molteplici e più o meno diverse. Certo, c'è stată una semplificazione del campo, mă la natură di questa filosofia è sempre la stessa: ormai l'orizzonte di una realizzazione rivoluzionaria dell'uomo sociale esiste a partire da un'unica origine, mă è più ossessionante che mai. La democrazia liberale, în materia d'interpretazione della guerra, nulla
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
origine di ogni comando eppure fuori dalla portata del nomos"9. Questo tipo di capitalismo, potremmo aggiungere, assume oggi la forma di un "imperativo naturale", al quale tutti debbono piegarsi, è - o meglio, si presenta come - una "cieca legge di natură" che non și può condizionare con mezzi ordinari (leggi, regolamenti, costituzioni, ecc.) e alla quale è vano resistere. Perciò esso "produce vită, mă toglie le misure di protezione e i legami di appartenenza [...]. Crea (o annulla) le condizioni di vită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
entità autonomă che come tale può darsi liberamente (ovvero senza subire condizionamenti esterni) un ordinamento, un nomos specifico, non può pensarsi che în relazione ad uno spazio chiuso, ad una specifică enclosure. Dunque la sovranità, benché originaria per sua stessa natură, deve sottostare a una precisă condizione - condizione necessaria e preliminare affinché possa sussistere: la delimitazione di uno spazio, la creazione di una enclosure. Non bisogna pensare però che la delimitazione dello spazio comporți necessariamente uno svantaggio, sotto îl profilo del
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
diritto e torțo. Îl meridiano di Pascal non è în realtà altro che îl meridiano delle linee d'amicizia della sua epoca, che ha effettivamente aperto un abisso tra la libertà, ovvero l'assenza del diritto tipică dello stato di natură, e l'ambito di uno stato "civile" ordinato." (C. Schmitt, Îl nomos della terra, cît., p. 95). 16 Almeno nella formă macroscopicamente evidente del colonialismo "classico". Riguardo ad altre forme di "colonizzazione" più sofisticate, îl discorso probabilmente è ancoră aperto
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii au participat la summit-ul organizat de președinția letona a Consiliului. În ciuda acestei mobilizări simbolice încurajatoare, deciziile luate la Riga, demersurile ulterioare și evoluțiile din vecinătatea orientala nu sunt de natură să risipească incertitudinile referitoare la profunzimea angajamentului Uniunii Europene în Europa de Est și la capacitatea Uniunii de a europeniza o regiune unde și-ar dori state bine guvernate, democrate, prospere și stabile în interesul propriei sale securități și stabilități. Rămîne de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
transcende istoria (războiul, riscurile epidemice etc.), dar și acestea își schimbă relevanță odată cu evoluția societății. Discursul și acțiunea comunității internaționale se adaptează în mod continuu noilor realități. Provocările nu se rezumă numai la conflictele militare dintre state, ci sunt de natură mult mai complexă. Una din cauzele schimbării paradigmei riscurilor este dată de apariția, alături de actorii statali, a actorilor nonstatali. Pe fondul acestor schimbări, observăm apariția unui concept nou în literatura de specialitate și în diversele strategii de securitate - riscul asimetric
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a următoarelor riscuri 3: Grupul I: Riscuri cărora trebuie să li se acorde cea mai ridicată prioritate de către sistemul de securitate, ținând cont de probabilitatea și impactul acestora: terorismul internațional care afectează Marea Britanie sau interesele acesteia, incluzând atacuri teroriste de natură nucleară, bacteriologica sau chimică, precum și posibilitatea creșterii nivelului acțiunilor teroriste în Irlanda de Nord; acțiuni ostile manifestate în cyberspațiu de către alte state sau grupări mari de criminalitate informațională, accidente industriale sau de mediu, majore care necesită răspuns la nivel național (de exemplu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mari de criminalitate informațională, accidente industriale sau de mediu, majore care necesită răspuns la nivel național (de exemplu inundații ale cel puțin două sau trei zone de coastă simultan, sau manifestarea unei pandemii la nivel național); o criză internațională de natură militară care atrage în conflict Marea Britanie sau aliații acesteia. Grupul ÎI: Riscuri cu prioritate ridicată, considerate în imediata apropiere a celor din Grupul 1, având în vedere impactul și probabilitatea acestora: un atac asupra Mării Britanii sau asupra teritoriilor acesteia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe impactul și probabilitatea riscurilor viitoare, reieșite din analiza evoluției factorilor de securitate la nivel global. Gruparea riscurilor vizează prioritizarea alocării resurselor în sistemul de securitate britanic și concretizarea politicilor de răspuns. În mod pragmatic, strategia de securitate britanică evidențiază natură neconvenționala, asimetrica a riscurilor viitoare, fără a neglijă prezenta factorilor de risc convenționali. Asimetria derivă atât din originalitatea mijloacelor folosite pentru concretizarea amenințărilor, cât și din diversitatea naturii riscurilor identificate de documentul programatic de securitate. Considerăm că sub aspectul posibilității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
concretizarea politicilor de răspuns. În mod pragmatic, strategia de securitate britanică evidențiază natură neconvenționala, asimetrica a riscurilor viitoare, fără a neglijă prezenta factorilor de risc convenționali. Asimetria derivă atât din originalitatea mijloacelor folosite pentru concretizarea amenințărilor, cât și din diversitatea naturii riscurilor identificate de documentul programatic de securitate. Considerăm că sub aspectul posibilității combinării mai multor categorii de riscuri și manifestării acestora în același timp, sistemul de securitate britanic poate întâmpină dificultăți în abordarea riscurilor. Pentru a preîntâmpina această, sistemul de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
biosferei. Un aspect important în dezvoltarea strategiei naționale de securitate franceză considerăm a fi cel legat de abordarea cuprinzătoare, mult diferită de documentul anterior, prin analiza diversificata a unei game largi de riscuri, fără a se limită la cele de natură militară. Strategia națională de securitate este definită, conform documentului, pentru a răspunde tuturor amenințărilor și riscurilor care pot amenință viața națiunii. Strategia de securitate franceză include cinci funcțiuni strategice care trebuie îndeplinite de către sistemul de securitate și apărare: cunoaștere și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că la nivelul documentului programatic de securitate există o abordare echivoca la nivel conceptual, una din aceste confuzii fiind dată de includerea riscurilor în domeniul vulnerabilităților. Din analiza documentului constatăm o determinare interesantă referitoare la interconectarea riscurilor și amenințărilor de natură diferită, interconectare și intercondiționare care poate duce la o serie de crize în cascadă, foarte dificil de prevăzut și de gestionat 8. Aceste intercondiționări sunt prezentate sub denumirea de parametrii de securitate. Documentul face o analiză atentă, geografică, din punct
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Asiei de Sud - Est; zonele de criză, vag determinate între Atlantic și Oceanul Indian. Riscurile asimetrice nu sunt prezentate în documentul analizat. În urmă analizei, constatăm că termenul de amenințare neconvenționala a fost folosit doar pentru a desemna - în mod insuficient - riscurile de natură CBRN, sau și mai puțin relevant, pentru a desemna mijloace noi folosite de grupurile teroriste. Astfel, deși nu sunt direct explicitate, putem deduce că aceasta tipologie de riscuri este introdusă discret în documentul programatic de securitate, desi rămâne suficient spațiu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate, în accepțiunea olandeză reprezintă situații de risc care pot duce la materializarea unor amenințări directe sau indirecte. Documentul nu face referire explicită la riscuri neconvenționale sau asimetrice, amenințările clasice fiind o categorie largă, ce cuprind problematică de altă natură decât cea economică sau ecologică. Putem observa o preocupare atentă pentru analiză și gestionarea riscurilor socio-economice, precum și celor determinate de condiția geografică a țarii. Similar școlii de securitate franceze, strategia de securitate olandeză nu face o distincție clar între amenințări
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
extremiste interne sau acțiuni ale suporterilor unor echipe de fotbal), - amenințări pe termen lung, cu consecințe potențial devastatoare, având ca surse alte state sau actori non - statali (proliferarea armamentului de nimicire în masă), - riscuri ce pot acționa asupra proprietății (de natură informațional, asupra resurselor statului sau individuale, interferente economice, spionaj, atacuri asupra sistemelor informatice). Principalul risc aflat în atenția serviciilor secrete italiene îl reprezintă criminalitatea organizată cu posibile ingerințe în zona economică. În afara lipsei abordării unitare a problematicii securității, sistemul de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
state membre 24, criminalitate informatică etc. O ultima categorie de riscuri menționată în strategia de securitate națională a Poloniei este cea corespondență dimensiunii ecologice a securității, ca o consecință directă a folosirii eronate a progresului tehnologic și deteriorarea echilibrului om - natură. În domeniul securității interne, scopul strategiei de securitate națională îl reprezintă protecția cetățenilor, legii și a proprietății naționale împotriva consecințelor dezastrelor naturale și accidentelor tehnologice 25. Strategia acorda egală importantă următoarelor domenii cheie: securitate civilă, socială (politici sociale și de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
progresul tehnologic și al comunicațiilor. Riscul menționat se concretizează în potențator amplificator al unor vulnerabilități sau altor riscuri specifice (corupție, respectiv economie ilegală). Spectrul riscurilor ecologice cuprinde dezastre naturale, accidente și catastrofe care pot influența semnificativ sistemul social slovac din cauza naturii impredictibile și a consecințelor distrugătoare. Strategia de securitate slovaca identifica nu doar riscurile ecologice directe, ci și pe cele indirecte, latențe, globale, care pot determina schimbări ale paradigmei securității naționale: schimbările climaterice, poluarea aerului, lipsa apei potabile și distrugerea ecosistemelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]