911 matches
-
la fel ca supraomul. Mutarea paradisului din cer an viitor a fost frecvență, ca și scoaterea lui de sub jurisdicția lui Dumnezeu, de exemplu la Marx, dar și la Rimbaud și, mai tarziu, la Breton. Totodată, există an epoca două extreme - naturalismul și simbolismul - care se ăntălnesc. Supraomul e o idee naturalista spusă an limbaj simbolist. Supraomul e ridicol (cf. 810). Nu mi se pare exact Supraomul derivă din devierile posibile ale spiritului modern, ăn primul rând al lui Nietzsche ănsusi, care
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
necontenit la televizorul din cameră. "Dar de ce v-ați uitat la ele?", am întrebat contrariat. Evident că nu m-am uitat! Însă chiar în fracțiunea de secundă când treceam de la un canal la altul eram agresată cu imaginile de-un naturalism insuportabil!" Cum s-a ajuns aici? Prin ce vrăjitorie demonica s-a metamorfozat blândul, cumsecadele, omenosul nostru popor în haită dezlănțuita pe care o vezi nu numai pe stadioane (despre junglă care e societatea noastră vorbesc supranumele sinistre ale unor
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
se poate integra într-o societate ostilă? Întrebarea Dv. mă trimite cu gîndul la raportul dintre determinism și libertate. Nu mă refer la doctrinele deterministe cunoscute: marxismul (primatul condițiilor sociale și economice), darwinismul social (primatul biologic și al rasei) sau naturalismul cultural inspirat de Nietzche și Freud (voința de putere sau inconștientul). Determinismul care a marcat existența mea a fost spațial și temporal. M-am născut în spațiul carpato-dunărean și în timpul posterior celui de-al doilea război mondial. Nu a stat
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
sau cu formule oarecare servind ca ingrediente". Exegetul vîrstnic nu le rămîne dator nici optzeciștilor luați în grup, care-l vor fi amuzat neîndoios și asupra cărora se pronunță astfel, cu o jovialitate acrișoară: Descoperirea lor e, ca să zicem așa, naturalismul ludic, o contradicție în termeni pentru gravii și greoii naturaliști de odinioară, nu și pentru tinerii noștri cărora bogzianul "Jurnal de sex" le este un înaintaș depășit ca expresie și care fac să se rîdă din orice. "Hliziții" - i-am
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
atît. O liniaritate a stilului de esență rară, un acord stilistic cu personajul care amintește de sunetul sec și precis al lui Slavici fac din acestă poveste probabil cel mai realizat text al volumului. Cu toate exagerările inerente, cu tot naturalismul pe alocuri insuportabil, cu permanenta conștiință a faptului că nu e vorba despre literatură înaltă, ci despre literatură joasă, dar nu în sensul peiorativ al cuvîntului. Ar fi interesant de văzut, dacă s-ar putea face asemenea măsurători, care dintre
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
Antiretorismul său este o atitudine conștientă, deși o utilizează în celebra Două loturi. Dar nu folosește deloc portretul fizic și moral al personajului. Acestea au, desigur, o viață interioară. Dar se oprește la planul organic, apropiindu-se, prin aceasta, de naturalismul european, ceea ce e valabil și pentru O făclie de Paște, singura nuvelă în care dramaturgul a tratat un caz. Iar stilul indirect liber, pe care scriitorul l-a introdus la noi, este tot o trăsătură a naturalismului european. În autorul
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
prin aceasta, de naturalismul european, ceea ce e valabil și pentru O făclie de Paște, singura nuvelă în care dramaturgul a tratat un caz. Iar stilul indirect liber, pe care scriitorul l-a introdus la noi, este tot o trăsătură a naturalismului european. În autorul Momentelor Vianu identifică mijloacele de a-și vedea și auzi eroii. De aceea nu este un descriptiv, "viziunea omului este în proza lui efectul chipului în care omul vorbește și este ascultat", n-a acordat prea mare
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
montură lirică; sufletul se emoționează în fața lor, mâna care le atinge tremură, ochiul care le vede le pătrunde intimitatea. Dacă, de pildă, în baladele lui Ioanichie Olteanu consemnăm o ușoară undă de ironie, Dominic Stanca îngroașă această undă până la un naturalism care nu evită grotescul, redimensionarea realului în mod aproape expresionist. Aici, în acest expresionism trebuie căutată contribuția originală, de o strictă modernitate, a poetului Dominic Stanca. La el clasicismul și romantismul au fost depășite tocmai în direcția unei expresivități tranșante
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
același, chiar dacă tematica se înnobilează, așa cum s-a spus, chiar dacă încercăm să înțelegem rolul de dizidență moale al acestor prozatori "curajoși", subversivi, citiți cu emoții politice la vremea lor. Dar astăzi? E greu de citit, e greu de digerat acest naturalism, care nu e nici tradițional ca acela de secol nouăsprezece, care aduce vag cu naturalismul lui Sartre (numit "metafizic" de Gaëan Picon), un naturalism pe care l-am putea numi parabolic, pentru ca imediat să ne gîndim ce presupune alăturarea acestor
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
dizidență moale al acestor prozatori "curajoși", subversivi, citiți cu emoții politice la vremea lor. Dar astăzi? E greu de citit, e greu de digerat acest naturalism, care nu e nici tradițional ca acela de secol nouăsprezece, care aduce vag cu naturalismul lui Sartre (numit "metafizic" de Gaëan Picon), un naturalism pe care l-am putea numi parabolic, pentru ca imediat să ne gîndim ce presupune alăturarea acestor termeni. Cu alte cuvinte pe de-o parte naturalism, cu tot cortegiul de orori, cu
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
emoții politice la vremea lor. Dar astăzi? E greu de citit, e greu de digerat acest naturalism, care nu e nici tradițional ca acela de secol nouăsprezece, care aduce vag cu naturalismul lui Sartre (numit "metafizic" de Gaëan Picon), un naturalism pe care l-am putea numi parabolic, pentru ca imediat să ne gîndim ce presupune alăturarea acestor termeni. Cu alte cuvinte pe de-o parte naturalism, cu tot cortegiul de orori, cu toți bătrînii muribunzi care îi povestesc lui Iustin pe
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
secol nouăsprezece, care aduce vag cu naturalismul lui Sartre (numit "metafizic" de Gaëan Picon), un naturalism pe care l-am putea numi parabolic, pentru ca imediat să ne gîndim ce presupune alăturarea acestor termeni. Cu alte cuvinte pe de-o parte naturalism, cu tot cortegiul de orori, cu toți bătrînii muribunzi care îi povestesc lui Iustin pe patul de moarte, cu ultimele suflări, descărnați și oribili, încă o bucățică din adevărul trecutului; cu un eros bolnăvicios și artificial (Iustin trăiește lîngă o
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
și pentru a cărui sinucidere e acuzat și dat afară din magistratură); cu muncitori la normă într-o fabrică de nasturi și cu pușcăriași inculpați pentru delict de opinie. Pe de altă parte parabola, ceea ce vrea să ne spună acest naturalism scuipat printre dinți în vremuri de teroare politică, după care a urmat exilul. Mesajul, didactica, subversivitatea atît de aplaudată. Curajul romanului politic (aproape!) total. Și nu unul, ci zeci de romane de acest tip, pentru a căror dreaptă recitire va
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
după care a urmat exilul. Mesajul, didactica, subversivitatea atît de aplaudată. Curajul romanului politic (aproape!) total. Și nu unul, ci zeci de romane de acest tip, pentru a căror dreaptă recitire va trebui probabil inventată o nouă teorie literară. Pentru că naturalism, parabolă, existențialism, dostoievskianism - găsim din plin, dar nu găsim totdeauna un lucru mult mai simplu: plăcerea lecturii. Bujor Nedelcovici, Somnul vameșului, 3 volume, Editura Allfa, București, 2001, 232+276+312p, 119000 lei.
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
tip constructivist ale lui Alexandru Țipoia din ultima sa perioadă, dar este solidar în mod direct și cu experiențele bidimensionalului de factură modernistă, în general, cu tendințele de opacizare a imaginii și cu dematerializarea acesteia ca alternativă la retorica nenumăratelor naturalisme. Însă Georges Tzipoia nu ajunge la aceste reprezentări prin retrospecție culturală, prin citat sau prin colaj de motive, ci printr-o decantare lentă a propriei sale gîndiri și printr-un proces continuu de negare a anecdoticului. II. Alexandru Trifu Fiul
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
capete de operă" ale celebrului romancier) determină solidarizarea cu poziția acestuia, care se produce în cîteva puncte de interferență: critica socială, simpatia pentru pionieratul artistic, simțămîntul de "revoluționar" dorința de-a întemeia o nouă școală literară. Dar nu semnifică oare naturalismul o continuare a uneia din laturile școlii romantice? Demistificarea, "colțul din natură" zugrăvit fără menajamente, predilecția pentru mediile insalubre, pentru, în genere, problemele umane dificile sînt certe ecouri postromantice în prozele lui Macedonski (Pe drum de poștă, Dramă banală, Nicu
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
scriitorilor naturaliști față de patetismul necontrolat și sentimentalismul melodramatic al unora dintre exponenții romantismului". De unde rezultă prezența unui (robust pînă la telurism) trunchi romantic, pe care s-au altoit diverse influențe, unele de natură a-l domoli (estetismul parnasian), altele acutizîndu-l (naturalismul). Fără a aduce o perspectivă subliniat nouă asupra lui Macedonski, scrierea lui Nicolae Oprea reia datele cunoscute într-un conspect inteligent și nuanțat, pe urmele, în primul rînd, ale lui Adrian Marino, dar și ale altor exegeți ai poetului. Tonul
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
magic sud-american: amestecul indisolubil de mărturisit și ocultat, spațiile goale pe care e chemat să le umple cititorul, o oarecare doză de fatalism ce conduce spre un final previzibil, dar inevitabil, acel tip de fatalism înrudit în același timp cu naturalismul unui Zola și viziunea mitizantă a prea-binecunoscutului Márquez. Ca să nu mai vorbim despre o foarte interesantă coincidență (este evident că doar de o coincidență e vorba) în privința destinelor celor doi fii nelegitimi, din Oglinda spartă și, respectiv, Casa spiritelor, implicați
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
au așternut înainte/ Cadavrele florei și faunei naționale/ Preparate savant. Noi trebuia să fim veseli,/ Trebuia să spunem cuvinte/ Care să nu poată fi uitate ușor" (Planetă de sulf). Însă nevoia de poezie ideală revine intempestiv, chiar în miezul acestui naturalism sufocant. Disfuncționalitățile realului tind a se compensa prin funcționalitatea poeziei ca inefabil, ca intangibil ce se transmite concretului: "E ora Păstorului, cînd mă trezesc,/ Îngrozit, lîngă tine.// Doar aerul înghețat mă împiedică/ Să mă descompun./ Să-mbib cearceaful, să mă
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
în sec. al XVIII-lea, apoi în Germania și Italia, Franța, lovitura romantismului s-a afișat fără tăgadă, vizibil zgomotos). Realismul, care a interferat cu multe valențe ale clasicismului, n-a acceptat restricțiile, rigorile, dogmele, canoanele duse până la absurd. După cum naturalismul, teoretizat și el după "inovațiile" lui Zola, n-a rezistat în fața psihologismului, deoarece, lângă Dostoievski a venit S. Freud. Și tot așa, cel puțin în Europa, privind doar proza, resuscitarea unor teme, dacă nu eterne (sau universale), a unor subsecvențe
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
de pildă, chiar în Baladele usturoiului din Paradis, în scenele cu urinatul și băutul urinei, apoi în scena despăducheatului și mestecatul păduchilor, sau în scena în care tăiatul vacii moarte și pregătirea trupului tatălui pentru înmormîntare se desfășoară în paralel. Naturalismul unor astfel de scene, uneori, poate, supralicitate, îndreptățesc și eticheta de realism crud, aplicată de critici. Romanele lui Mo Yan construiesc, într-adevăr, o realitate halucinantă, centrată pe lupta pentru supraviețuire, pe instincte, pe porniri naturale esențiale, ca foamea și
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
care realul egalează prin exorbitanță imaginarul și cele două planuri sunt greu de despărțit, se amestecă laolaltă povești de dragoste emoționante, apologuri și alegorii de tipul vechii proze filozofice, legende, deraieri onirice, scene de un umor coroziv sau de un naturalism șocant. Romanul are în centru personalitatea deopotrivă fascinantă și înfricoșătoare a mătușii, talentata doctoriță Wan-Inimă. Narațiunea se ramifică într-o serie de întâmplări adiacente care alcătuiesc istoria familiilor din ținutul Gaomi, urmărind consecințele tragice ale acestei politici dure și degringolada
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
Prin barbarul „subterană”, am coborât până în lumea hrubelor romane, apoi a inchiziției, urcând către secolul al XIX-lea, la tavernele din literatura misterelor, a literaturii decadenților. În paralel, în cea de a doua jumătate a aceluiași secol, se afirmă freudismul, naturalismul ș.c.l. Avântului romantic de „ieri”, sub semnul realismului, îi iau loc căderile spre bolgiile sociale ori spre cele păstrate în ființa umană. Așa se explică titlul cărții lui Ion Caraion despre G. Bacovia - Sfârșitul continuu. Aș spune că
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
compătimitoare sau aprecierea calitativă’’ (R. C. Priddy 1. Mintea, în condiții normale, percepe doar ce este ,,dat” ibidem). Pe scurt, înțelegerea autentică nu exclude niciodată obiectiv de la altceva, decât ea însăși. (Adesea numit astfel de elemente non-cognitive ca identificarea personală, naturalism sau ,,realism naiv”). etică și respectul pentru ceilalți. Diversele forme de activitate 2. Mintea percepe ceea ce este dat obiectiv, dar mereu și mentală - gândire, memorie, analogie, interpretare, rațiune, numai cu ajutorul formelor ,,subiective” sau ,,proiecții” proprii, intuiție, precum și alte operații sau
Obiectiv - subiectiv relaţie duală în cadrul înţelegerii sau formă speculativă de ameţit omenirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea, și-o revendică o serie de tendințe, de grupări, de creații - în general diverse, succedându-se nu fără o anumita atitudine polemică - care au la bază un protest împotriva academismului și naturalismului, îndepărtând din imaginea plastică elementele lumii vizibile, redate până atunci de așa zisă artă figurativa, si așezând în locul lor un sistem de semne, linii, pete, volume, ce ar trebui să exprime, în formă pură, acțiunea raționalității și sensibilității umane. Galeria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92719_a_94011]