102 matches
-
diversionist, iar textul care îl face posibil aparține, de aceea, aceluiași spațiu criptic, ca și The Cask of Amontillado/ Butoiul de Amontillado, The Black Cat/ Pisica neagră ori The Fall of the House of Usher/Prăbușirea Casei Usher. Fișa clinică naturalistă prezentată ipocrit de eroul din The Tell-Tale Heart, va fi înlocuită, în The Black Cat, de o întreagă dezbatere, psihanalitică avant la lettre, în jurul naturii umane și, mai ales, a predispoziției sale către obscur și chiar malefic. Acest impuls inefabil
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de particule ș.a., lumea poate înclina spre obsesiile analizelor și fragmentărilor perpetue ale activităților omenești. Necesarele sinteze rămân mereu incomplete pentru multe fapte și detalii care nu pot fi încorporate de premisele de la care se pleacă. Căci unele premise sunt "naturaliste", altele sunt "evoluționiste", iar altele sunt "antimetafizice", așa cum se pot vedea și în pozitivismul comteean și în neopozitivism ori în intuiționismul bergsonian și în alte concepții apropiate. Autorul găsește ca alt factor răspunzător pentru devieri individualismul îmbinat cu utilitarismul. Ele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care-i despart de naturalism pe o serie de pictori precum francezul Charles Maurin, elvețianul Félix Vallotton și olandezul Georges de Feure, ilustrativi pentru scenele de viață contemporană. Criticul sesizează la Maurin și Vallotton încercarea de a depăși faza "transcripției" naturaliste prin excesul de observație al unui "realism extrem" așa cum la de Feure înregistrează abaterea prin excedent al unei ornamentici vegetale, cât și prin tematica amorului safic și a descrierii unei "usure de la chair". Toate cele trei trăsături deschid pictura lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
etapelor", scenelor de repaos din marșurile epuizante ale insurgenților mișcărilor naționale deportați în Siberia. Inspirat de poemul Moartea lui Ellenai al lui Słowacki pe tema deportărilor în Siberia, Malczewski decupează episodul tragic al morții lui Ellenai într-o dublă tratare, naturalistă în Moartea lui Ellenai (1907) și simbolistă în Eloe cu Ellenai (1907-1909) din care răzbate un sens redempționist, mesianic, al suferinței care transcende scena mizerabilistă a decupajului istoric. Dacă prima pictură întreține un simbolism difuz recuperabil din haloul unei suferințe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romanul lui Johann Wilhelm Meinhold, Sidonia vrăjitoarea. O caracteristică pentru pictura simbolistă de factură decorativă a lui Burne-Jones o constituie tendința de a omogeniza tabloul prin utilizarea unei game cromatice restrânse. Astfel, afirmă Rapetti, opoziția între opțiunea simbolistă și cea naturalistă se bazează nu numai pe criteriul selecției temelor, ci și a tehnicilor menite să potențeze o dimensiune în detrimentul alteia. Cel care duce mai departe experiența prerafaeliților este George Frederic Watts, care formulează într-un articol din 1872, "The Present Conditions
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amintite, era aceea a menținerii libertății prin găsirea unor frîne eficiente pentru cei aflați la putere, prin împărțirea și controlul ei, prin asigurarea folosirii acesteia cu responsabilitate. Democrația și societatea civilă și Societatea civilă și statul nu au adoptat imagistica naturalistă a puterii, ca fiară, dar în încercarea de a salva și de a reabilita sensibilitatea modernă timpurie față de putere, cele două volume au încercat să sugereze că o teorie revizuită a democrației ar putea răspunde tendinței dominante din gîndirea politică
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
1978. ROUQUETTE Michel-Louis, Sur la connaissance des masses. Essai de psychologie politique, Grenoble, PUG, 1994. SASSIER Philippe, Du bon usage du pauvre. Histoire d'un thème politique : XVIe XXe siècle, Paris, Fayard, 1990. SPERBER Dan, La Contagion des idées. Théorie naturaliste de la culture, Paris, Odile Jacob, 1996. Reprezentările sociale și componentele lor AEBISCHER Verena, DECONCHY Jean-Pierre et LIPIANSKY Edmond Marc (coord..), Idéologies et représentations sociales, Cousset, DelVal, 1991. BEAUVOIS Jean-Léon, JOULÉ Robert-Vincent și MONTEIL Jean-Marc, Perspectives cognitives et conduites sociales. Représentations
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
biblice, precum și prin apropierea debordantă de aspectele și personajele lumii reale, în realizarea unor lucrări de inspirație religioasă precum Chemarea Sfântului Matei (1599-1602), Sfântul Toma necredinciosul (1602-1603), Îngroparea lui Hristos (1602-1604) sau Moartea Fecioarei (1605-1606), a căror abordare neobișnuit de "naturalistă" pentru acea vreme era menită să implice pe spectator în exercițiul spiritual al credinței, așa cum făcuse deja stilul iezuit al Contrareformei. 427 Numele artistului se leagă în pictura secolului al XVII-lea și de exploatarea temelor religioase, așa cum reiese și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Michelet. Chestiunea de mecanică teatrală este secundară aici. Teatrul va fi ceea ce-l vom face noi." Zola citează exemplul lui Flaubert care, cu Salammbô, a reușit de minune în materie de roman istoric. El visează la crearea unei drame istorice naturaliste care ar trata despre istoria contemporană. "Pentru ca drama istorică să abordeze istoria noastră contemporană, ar trebui să-și reînnoiască formula, să-și caute efectele în cadrul adevărului, să găsească mijlocul de a aduce pe scenă personajele reale exact în mediile lor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
către realism apare timid la sfârșitul clasicismului, ce culminează cu drama, de la Diderot la Zola, moment de răscruce în istoria teatrului occidental, care marchează o cotitură hotărâtoare. Chiar din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, mișcarea se inversează. Estetica naturalistă decepționând artiști și spectatori, se afirmă o dorință de stilizare, mult mai marcată decât în Antichitate. Toți, în secolul al XX-lea, autori dramatici, regizori și actori, încearcă să distrugă iluzia care fundamenta teatrul de la originile sale, fie pentru a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
terre amoureux d'une étoile." (Râmă înamorată de o stea). 94 Zola, în Naturalismul în teatru, consacră un întreg capitol decorurilor și accesoriilor, un altul costumului, un altul comedianților, un altul pantomimei. 95 Acest lucru îi va fi reproșat esteticii naturaliste de Simboliști. 96 Antoine este critic dramatic, director de teatru, actor la Teatrul Liber mai întâi, apoi la Teatrul Antoine. Mai târziu va fi cineast. 97 Chiar dacă repertoriul său nu este în exclusivitate naturalist. 98 Electricitatea, care înlocuiește gazul, este
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
refuz fundalul micuței pânze. Artificialul ansamblului, În primul rând prin comparație cu propriile schițe ale lui Pisanello care au supraviețuit, având ca subiect animale și păsări individuale, este aproape total. Schițele și desenele sunt pe de-a-ntregul și izbitor de naturaliste: și totuși, În tablou, subiectele lor devin la fel de heraldice și simbolice, la fel de nefiresc alăturate, ca animalele Într-o tapiserie. Nu cunosc o altă pictură care să demonstreze mai convingător și mai emoționant această stranie orbire culturală; și este cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
nici o concluzie moral] nu poate derivă din premise amorale, dup] cum valorile nu pot derivă din fapte. Aceast] idee este confundat] adesea cu aceea potrivit c]reia cuvintele morale nu au același înțeles precum cuvintele amorale; c] le lipsesc sinonimele „naturaliste”. Astfel, problema este mai degrab] legat] de deducție decât de reducție, despre ce poate fi extras] o concluzie și din ce anume. Oricum, se presupune adesea c] dac] judec]țile morale pot derivă din afirmații amorale, naturalismul este adev]rât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fratelui. 3.Transcrie un epitet adjectival și unul adverbial. 4.Precizează două moduri de expunere prezente în fragmente. 5.Încadrează fragmentele în momentele subiectului. 6.Evidențiază legătura dintre cadrul natural și trăirile personajelor. 7.Ilustrează două trăsături ale prozei realiste/ naturaliste. 8.Interpretează titlul nuvelei, în relație cu textul literar. 9.Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, o opinie, pornind de la proverbul: Nu zgârcitul stăpânește banii, ci banii stăpânesc pe zgârcit. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
oricum sistematică, iar observația în care cercetătorul nu este implicat în activitatea studiată este naturală. Pe de altă parte, chiar cele patru tipuri de observație menționate în literatura de specialitate sînt ușor de confundat: obser vația sistematică poate fi și naturalistă, și de laborator, după cum observația naturală poate fi și spontană, și sistematică. Observația naturalistă constă în explorarea unui fenomen, a unei activități, a unor subiecți într-un cadru natural și descrierea detaliată a acestora (Evans, 1985. Elmes, Kantowitz și Roediger
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și asemănarea lui Dumnezeu. Omul este nemuritor, dar, ca urmare a păcatului originar, el a căzut sub influența morții. Toate aceste consecințe au fost anulate prin Învierea lui Hristos. Apologeții ruși prezintă caracteristicile care diferențiază concepția antropologică creștină de cea naturalistă. • Nemurirea sufletului. Respingând ipotezele raționaliste cu privire la suflet, apologeții demonstrează că acesta este o substanță spirituală deosebită, principiul independent al fenomenelor spirituale. Conștiința este factorul care subliniază adevărul nemuririi sufletului. Dacă sufletul nu este rezultatul organismului, ci este o substanță spirituală
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
construct este definit relațional și inseparabil unul de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea lor din 1984, Lazarus și Folkman fac o trecere în revistă a diferitelor tipuri de abordări ale stresului (ipsative vs. normative; naturaliste vs. experimentaliste), abordând totodată și problema operaționalizării și măsurării celor trei concepte-cheie (stres, evaluare cognitivă, coping) (vezi Lazarus, Folkman, 1984, pp. 299-327). Problema critică de ordin metodologic sesizată chiar de autori este cea a subiectivității autoraportărilor, ca sursă primară a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cercetarea din lucrarea de față. Dictatura judicativului impune reguli discursului (termen care acoperă sensurile de gândire, rostire și făptuire 9), ceea ce înseamnă că acesta nu mai are o legătură altminteri, firească cu "lucrurile însele". Totuși, discursul are pretenții "obiectiviste", "realiste", "naturaliste", adică aceia care îl croiesc au pretenția adecvării sale la "realitate", la "obiect". Dar poate că tocmai această idee de "adecvare la lucruri" este un element al dictaturii judicativului, care pune în ordine serii întregi de fapte, devenind astfel și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cade sunt posibile pe temeiul identității orizonturilor tematice ale celor două serii de fapte. Lucrul și "obiectul" aparțin orizontului ontic; cuvântul și conceptul, celui lingvistic. Nu avem aici nici o dificultate de justificare, dată fiind, pe de o parte, formula "realistă" "naturalistă", mai bine zis a ontologiei fregeene, iar pe de altă parte, modelul de filosofie a limbajului pe care îl propune Frege, corespunzător unui veritabil "eveniment" cunoscut sub numele de "turnură lingvistică", eveniment încă cercetat, dată fiind importanța sa logică și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu mimări...). Or, datorită discursului indirect liber, cititorul poate auzi doi "enunțători" în vorbirea populară: vocea naratorului, care stăpânește citatul, și "poporul", care imprimă propria lui alteritate de limbaj în instituția romanescă. Doamna Bovary și Gervaise, două opere consacrate ca "naturaliste", nu exploatează DIL în acest sens. În Gervaise, el este folosit în scop sociolingvistic, după cum o arată și faptul că servește mai ales la redarea conversațiilor. Pe când în romanul lui Flaubert, DIL apare atât la limita dintre conștiința personajului și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
comme si l'histoire racontée survenait à l'intérieur d'un espace déjà construit et indépendant d'elle ; en fait, c'est en se développant que l'énonciation légitime progressivement son propre dispositif de parole"287. Le texte réaliste ou naturaliste se construit sur trois axes: l'axe diégétique ou dramatique (qui implique des scènes d'affrontement entre les personnages déterminés du point de vue socio-historique, l'axe descriptif et l'axe des idées. Le récit progressif évalue dans une alternance
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
6500; câinele la Stan Carr în Anglia, către ~ 750011. Rezultatele imediate ale cultivării gramineelor se vădesc în expansiunea populației și dezvoltarea comerțului, fenomene care caracterizează deja civilizația natufiană. Spre deosebire de schematismul geometric specific desenelor și picturilor mezoliticului european, arta natufienilor este naturalistă: s-au scos la lumina zilei mici sculpturi de animale și figurine umane, adesea în postură erotică 12. Simbolismul sexual al pilonilor sculptați în formă de falus este atât de "evident" că nu poți să te îndoiești de semnificația lor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Așa cum amintește în biografia lui, Cahan "făcea neîncetat propagandă printre noi pentru programul marxist și pentru realismul rus" (314). Mai mult, printr-o intuiție care anticipează aceste conexiuni biografice - în această postură nu numai de la scriitoarea realistă timpurie la cea naturalistă de mai târziu, și de jurnalistă literară narativă, dar și de la mamă la fiu - Rebecca Harding Davis, al cărei fiu, Richard, a devenit corespondent, jurnalist literar narativ și autor de romane istorice, a fost autoarea unui manifest timpuriu al realismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la baza mitizării și demitizării. Degajarea structurii mitice a unor române moderne se face prin demonstrarea supraviețuirii literare a marelor teme și personaje mitologice. Dacă mitul are proprietatea de a amplifica imaginea Parizienei, viața însă și respectiv reprezentarea realistă și naturalista care o transpune este mai prozaica și mai banală. Factorii de ordin socio-istoric care declanșează procesul de demitizare al Parisului acționează în același sens și asupra imaginii Parizienei. Urmând logică fenomenului, accesele de mitizare se succed cu cele de demitizare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui ipostaze și manifestări. Că tip, Pariziana a fost instituită de Balzac: diversă, dar oferind în toate personajele care o incarnează aceeași finețe, aceeași inteligență și formele cele mai rafinate ale distincției. Va urma Pariziana lui Zola, bestiala, senzuala, avida, naturalista. Vor urma și altele, dar toate prezentând, în ciuda sau din cauza diversității lor, singularitatea care le diseminează în lumea întreagă cu o certitudine atât de evidentă, încât arheologul Evans, descoperind pe o frescă din Cretă un profil insolit și un ochi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]