825 matches
-
în profesiile de tăbăcar, zidar, tipograf. Tot în această lucrare el combate șarlatanismul medical și exagerările hidroterapiei, așa cum era ea practicată la acea vreme și face propagandă pentru vaccinarea antivariolică. În 1843 a devenit membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, în 1847 membru al Societății literare din București, iar în 1871 membru al Academiei Române. a înființat revista de medicină "Higiena și școala", publicată inițial la Timișoara (1876-1877) apoi la Gherla (1878-1880). În această publicație, el aborda problemele de
Pavel Vasici-Ungureanu () [Corola-website/Science/306659_a_307988]
-
părinților n-au fost lipsite de temei, deoarece viața tânărului artist se schimbă rapid. Toulouse-Lautrec descoperă o lume complet necunoscută pentru el până acum, și acest lucru nu rămâne fără urmări nici asupra picturii sale. Pentru început, abordează temele preferate naturaliștilor, care vor predomina și în pictura sa ulterioară: distracțiile de bulevard, petrecerile dansante, circul, cabaretul, teatrele, precum și portretele oamenilor de la periferia societății (prostituate, alcoolici). Începând de la mijlocul anilor optzeci, Lautrec trăiește aproape în exclusivitate o viață de noapte. Este un
Henri de Toulouse-Lautrec () [Corola-website/Science/297972_a_299301]
-
zbârciogilor adevărați” (genul "Morchella"). Termenul "Ptychoverpa bohemica" este adesea folosit de către micologii europeni. Specia a fost descrisă pentru prima dată de către în literatura științifică de către fizicianul și micologistul ceh Julius Vincenz von Krombholz în 1828, sub denumirea de "Morchella bohemica". Naturalistul german Joseph Schröter a transferat specia genului "Verpa" în 1893. "Ptychoverpa bohemica" este un sinonim biologic publicat pentru prima oară de francezul Jean Louis Émile Boudier în tratatul său din anul 1907 despre Discomycetele din Europa; numele a fost folosit
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
des Osmanischen Reichs" a istoricului francez Baptistin Poujoulat și "Osmanografia" a lui Sámuel Decsy. Existența pe Dunăre a unei „insule a nimănui” care nu aparținea în anii 1860 în mod oficial nici Ungariei și nici Turciei a fost evidențiată de naturalistul maghiar Imre Frivaldszky. Această insulă se numea Ada Kaleh și era situată în apropiere de defileul acvatic de la Porțile de Fier, fiind trecută pe hărțile contemporane sub numele de Orșova Nouă. Ea constituie cu siguranță unul dintre modelele care au
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
care subliniază similarități cu alte femei, în timp ce textele populare și evangheliile contrazic aceste asocieri insistând pe diferențe. (...)Nuditatea în pictura religioasă creează o tensiune între atracția erotică și sensul religios(...) Pe de o parte deci, nuditatea trebuie pictată suficient de naturalist ca să provoace interesul erotic al privitorului; pe de altă parte, nu trebuie să fie atât de dominantă încât să situeze această atracție erotică într-un rol central; mesajul religios trebuie să domine, iar componenta erotică trebuie să fie subordonată și
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
(n. 12 septembrie 1777, Arques-la-Bataille, departamentul Seine-Maritime - d. 1 mai 1850, Paris) a fost un naturalist francez specializat în zoologie și anatomie. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Blainv.. Blainville a urmat școala militară din Beaumont-en-Auge (Calvados) la călugării benedictini. În timpul Revoluției franceze (1789-1799) școala militară a fost desființată, iar Blainville se reîntoarce acasă la
Henri Marie Ducrotay de Blainville () [Corola-website/Science/322736_a_324065]
-
noastră o ploaie călduță și totuși răcoritoare. Stând cinchit la marginea ostrovului, am observat deodată foirea formidabilă a bălții. Toate lighioanele ei de la adâncuri suiau în zigzaguri spre acele de fulger ale ploii. Erau mii de crustacee neclasate încă de naturaliști, de toate dimensiunile mici, de colorile și desenurile cele mai surprinzătoare. Coloane de alevini care abia atunci intrau în viața lacului, abia având forma speciei, cu punctul enorm al ochiului în mica lor transparență. Puzderie de alții mai mărișori evoluau
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Grimpen și află că telegrama nu a fost livrată efectiv în mâinile lui Barrymore, așa că nu mai este sigur că acesta a fost la castel și nu la Londra. Pe drumul de întoarcere, Watson îl întâlnește pe Jack Stapleton, un naturalist familiarizat cu mlaștina, chiar dacă se mutase în zonă doar de doi ani. Ei aud un geamăt lugubru pe care țăranii îl atribuiau cânelui fantomatic, dar Stapleton afirmă că era probabil strigătul unui buhai de baltă sau, eventual, al unui sunt
Câinele din Baskerville () [Corola-website/Science/321376_a_322705]
-
nume românești de plante, față de cele 5000 înregistrate anterior de botanistul Zaharia Panțu. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949. a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României. A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
din punctul de vedere al structurii și clasificării lor). În 1884, a fost membru fondator al "Société mycologique de France" (președinte 1891-1892, președinte de onoare 1902) împreună cu medicii Lucien Quélet, Jean-Baptiste Mougeot, farmacistul Émile Boudier și un grup de alți naturaliști, al căror jurnal "Bulletin Trimestriel de la Société Mycologique de France" a fost publicat pentru prima dată la 1 mai 1885 și în 1885 a fost premiat cu "Prix Montagne" al Academiei Franceze de Științe pentru lucrarea sa "Tabulae analyticae fungorum
Narcisse Théophile Patouillard () [Corola-website/Science/337548_a_338877]
-
A fost membru în colegiul de redacție al unor reviste medicale: ” Ocrotirea Sănătății în R.P.R”, ” Viața medicală”, revista internațională ”La Santé Publique” (rus. Zdravoohranenie), redactor responsabil ”Munca Sanitară”, organ al cadrelor sanitare medii. Membru al Societății de medici și naturaliști din Iași din 1926 (cea mai veche societate științifică din România, înființată în 1833); membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Societăților de Științe medicale din România (1955-1975); președintele Societății de Igienă și Sănătate Publică (1949-1975); primul președinte al nou-înființatei
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
nu trăiau numai în apă, spre deosebire de alte specii de reptile, contemporane lor, care erau acvatice: plesiozaurii și ichtiozaurii. Despre dinozauri se mai știe că erau acoperiți cu solzi, dar nu se poate preciza cu siguranță culoarea pielii lor. De obicei, naturaliștii îi reprezintă colorați asemănător reptilelor de azi, în nuanțe de verde, gălbui sau cenușiu. Este doar o presupunere, dar probabil nu vom ști niciodată care era adevărata culoare a dinozaurilor. Nu se cunoaște nici cauza dispariției dinozaurilor. Există câteva presupuse
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
Merkur" din Pesta. În anul 1906 a fost organizată o expozitie reprezentativă cu 318 opere ale sale la Salonul "Könyves Kálmán". Această expoziție i-a adus succesul total și recunoașterea unanimă. În anul 1908 a luat naștere "Cercul Impresioniștilor și Naturaliștilor Maghiari", grupul de artiști "MIÉNK". Liderii asociației sunt Pál Szinyei Merse, Károly Ferenczy și Rippl-Ronai. La prima lor expoziție de la ""Salonul Național" au fost prezentate curentele contemporane moderne. Începutul anilor 1910 i-a adus numai succese: în anul 1911 are
József Rippl-Rónai () [Corola-website/Science/328733_a_330062]
-
funcționat ca profesor de Stiințele Naturii la Liceul “Mihai Viteazul” din Turda. Cu competență și pasiune profesională, a organizat grădina botanică și muzeul de științele naturii a liceului, îmbogățit an de an cu sute de plante și mulaje. În “Cercul naturaliștilor” și prin excursiile de studii organizate, prof.H. Hristea și-a format discipoli ce s-au realizat prin publicarea unor lucrări științifice. A fructificat activitatea sa de cercetător prin lucrări publicate, cum ar fi: “Expoziția de Botanică de la Seminarul Pedagogic Universitar
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
an, chimistul scoțian Archibald Scott Couper (1831 - 1891) dezvoltă acest concept arătând că atomii de carbon se pot uni între ei formând catene care stau la baza unor molecule cu structură complexă. În 1861, Butlerov susține, la Congresul Medicilor și Naturaliștilor Germani din Speyer, că proprietățile unei substanțe nu depind numai compoziția sa chimică (adică de felul și numărul atomilor din moleculele substanței respective), ci și de formula structurală (adică de modul în care atomii din molecule sunt uniți între ei
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
este o clădire clasată monument istoric care adăpostește în prezent Muzeul de Istorie Naturală din Iași și Societatea de Medici și Naturaliști. Clădirea a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea, între anii 1801- 1811, pe locul unei case mai vechi care a aparținut un timp cronicarului Ion Neculce. Ion Neculce a vândut-o lui
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
Roset, o cumpără de la acesta în 1760 și o dă ca zestre fiicei sale, Agripina, cu ocazia căsătoriei acesteia la 10 noiembrie 1824 cu vornicului Costache Sturza. Aceasta o vinde, în 1844, cu 3000 de galbeni, Societății de Medici și Naturaliști care își instalează aici sediul și mută totodată și Cabinetul de Istorie Naturală, aflat anterior într-un spațiu exiguu din clădirea Universității. Clădirea este situată pe fosta uliță a Hagioaiei (în prezent Bulevardul Independenței) și, atunci când a fost cumparată de
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
sediul și mută totodată și Cabinetul de Istorie Naturală, aflat anterior într-un spațiu exiguu din clădirea Universității. Clădirea este situată pe fosta uliță a Hagioaiei (în prezent Bulevardul Independenței) și, atunci când a fost cumparată de Societatea de Medici și Naturaliști, se învecina la sud cu Școala de arte și meserii, azi Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie, la vest cu proprietatea postelnicului Vasile Alecsandri, tatăl poetului, iar la nord-vest cu proprietatea postelnicului Constantin Neculcea. Clădirea a fost construită în stil
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
o mică grădină botanică în care Dimitrie Brândză, conservatorul Muzeului, plantează mai mulți arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale Naturii în 1973. În prezent, clădirea adăpostește la parter sediul Societății de Medici și Naturaliști, biblioteca medicală și redacția "Revistei Medico-Chirurgicale" iar la etaj Muzeul de Istorie Naturală.
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
a început activitatea literară la Iași. Stamati a devenit funcționar și interpret al administrației țariste din Basarabia. Activitatea lui a fost răsplatită de împărat cu medalia "Sfânta Ana", în grad de cavaler. A fost membru al "Societății de Medici și Naturaliști" din Basarabia, precum și al "Societății Imperiale de Istorie și Antichități" din Odesa. Era un bun cunoscător de franceză, rusă și greacă și a deținut mai multe funcții publice în Basarabia. Spre sfârșitul vieții, se retrage la conacul său din satul
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
nevoit să crezi că sunt zâne în spatele ei?" Adams a fost și activist ecologic, susținând protejarea a numeorase specii aflate pe cale de dispariție. Această activitate a inclus producerea seriei radiofonce de non-ficțiune "Last Chance to See", în care el și naturalistul Mark Carwardine au vizitat specii rare cum ar fi papagalul Kakapo și delfinul chinezesc Baiji, precum și publicarea unei cărți cu același titlu. În 1992, s-a realizat un CD care combină cartea audio cu o carte electronică și un slide-show
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
inițiat în francmasonerie, în loja marinei «"Acordul perfect"», înaintea călătoriei din 1766. "Louis Antoine de Bougainville" a făcut o călătorie celebră, între anii 1766 - 1769, pe care a descris-o în lucrarea sa ""Voyage autour du monde"" Însoțit de un naturalist, de un desenator și de un astronom, Bougainville a plecat de la Brest, la 15 decembrie 1766, într-o călătorie în jurul lumii, la bordul fregatei "La Boudeuse". O a doua navă, "L'Étoile", care a plecat de la Rochefort, la 1 februarie
Louis Antoine de Bougainville () [Corola-website/Science/312248_a_313577]
-
alții chimiști și fizicieni au început să conecteze lumea animată și neanimată prin chimie și fizică. Naturalist-exploratorii au cercetat interacțiunile între organismele și ambianța și metode prin care aceste legături depind de geografie — fondând discipline precum biogeografie, ecologie și etologie. Naturaliștii au început să nu mai sprijine esențialismul și să ia în considerare importanța extincției și caracterul schimbător al speciilor. Teoria celulară a dat o nouă perspectivă asupra bazelor fundamentale ale vieții. Aceste dezvoltări, precum și rezultatele cercetărilor embriologiei și paleontologiei, au
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
criticii săi nu a mai avansat din 1974, anul publicării unui simpozion despre "Word and Object"!) Poate cea mai mare influență însă a avut-o Quine în promovarea naturalismului filosofic. Deși mulți filosofi americani de la începutul secolului trecut se declarau naturaliști, Quine a dat un suflu nou mișcării prin concentrarea pe o concepție metodologică (filosofia și științele—de la matematică și fizică până la istorie și economie—sunt continue în spectrul activităților omenești), iar nu metafizică (naturalismul era înțeles de John Dewey, Ernest
Willard Van Orman Quine () [Corola-website/Science/304613_a_305942]
-
cercetările ontologice mai curând decât categoriile lui Aristotel). Deși versiunea quineană de naturalism este foarte radicală și are destul de puțini susținători astăzi, filosofi extrem de diverși ca Dennett, Jerry Fodor, Alvin Goldman, David Armstrong, Philip Kitcher sau David Chalmers se declară naturaliști, pentru că pretind propriilor concepții armonizarea (cel puțin) cu descoperirile științifice relevante. În paranteză sunt trecute edițiile revizuite. În limba română Quine a fost tradus foarte puțin; timp de mai bine de 30 de ani, traducerea din "Două dogme ale empirismului
Willard Van Orman Quine () [Corola-website/Science/304613_a_305942]