71 matches
-
principii empirice. E drept, fericirea este semnificativă și dincolo de granițele empiricului, însă numai pentru că ea a căpătat drept de existență între ele (între aceste granițe). Ea ține subiectul în condiția unei ființări a cărei esență, paradoxal, se află în plină naturalitate. Subiectul apare ca un "fenomen" supus total legilor de constituire a acestuia, așadar, în strictă dependență empirică. De aici faptul că scopurile sale nu pot fi decât relative, condiționate prin facultatea inferioară de a râvni. Subiectul empiric relaționează cu obiectele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al cărturarilor ardeleni este reflectată în modul în care au tratat fapta lui Mihai Viteazul din 1600. Propedeutic, se poate afirma cu titlu de cvasi-legitate sociologică faptul că orice regim naționalist își va recicla interpretativ trecutul astfel încât să creeze "iluzia naturalității" statului-națiune, i.e., impresia că națiunea este un dat al naturii a cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict din trecut să fie interpretat în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că nu mai avem de-a face cu coerența naturală a unei unități a gustului, ci cu coerența unui sistem cultural de semne"346. Baudrillard utilizează aparatul semiotic în interpretarea structurii vieții cotidiene, care, privită drept sistem de semne pierde naturalitatea organizării pentru a trece într-o ordine ceva mai distantă și mai abstractă. În aceeași măsură, se observă cum componenta culturală a cotidianului este investită de către Baudrillard cu semnificație maximală; în această direcție, se poate întrevedea deja cum ceea ce va
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
toată puterea de seducție a modernității"347. Prin urmare, funcționalitatea modernă este atât o depășire, cât și un refuz al sistemului tradițional pe trei aliniamente principale: al funcției primare a obiectului, al nevoilor și pulsiunilor primare și al relațiilor simbolice. Naturalitatea este înlocuită de funcționalitate, și acest lucru este observabil și în ceea ce privește extensiile spațiului casnic, în simbolurile luate de automobil, sau în "aberația funcțională" desemnată de gadget 348. În analizele detaliate asupra seriilor, colecțiilor, roboților, Jean Baudrillard a subliniat și valoarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
celui etic: pentru Kierkegaard, faza estetică este aceea în care principiul plăcerii abolește realitatea, introducând seducția ca fiind singura suverană, precum și kairos-ul ca unica modalitate de a transgresa legile logice și cele morale. Pentru Baudrillard, etica nu reprezintă decât simplicitate, naturalitate, normă, ascultare, pe când estetica introduce artificiul, podoaba, jocul semnelor, seducția tare, diabolicul. Dacă există vreo strategie a seducției, aceasta este aceea a fragilizării, a slăbiciunilor, a iluziei: a seduce înseamnă a fragiliza, susține Baudrillard, care în acest context introduce sinonimia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cele trei întrebări sunt fondatoare pentru demers. Discursul trebuie să devină propriu-zis "tehnic" poziționat non-natural -, pentru că el vizează gâdirea, iar aceasta nu poate fi tematizată decât prin exploatarea reflexivității proprii (gândirii), adică prin deschiderea către sine, care scoate gândirea din naturalitatea sa aproape copleșitoare, îndreptând-o, totodată, către lucrurile însele, dar numai în măsura în care acestea nu mai sunt socotite în ele însele necondiționat "obiective", "evidente", "naturale" tocmai pe baza convențiilor instituite de gândirea autonomă. Desigur, acest fapt implică și gestul simplu al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și sofistic. Să nu uităm că regulile acestei ordini, care vizează în mod direct și exclusiv corectitudinea, sunt hotărâte de logica-organon (logos-ul de-naturat) și își au sursa într-o observare prin gândire a formei gândirii înseși; de aici presupusa "naturalitate" a logicii-organon, adică a regulilor, formelor, deciziilor sale. Această naturalitate este, în fond, expresia autoreferențialității (totuși, relative a) gândirii și a "părerii" că gândirea se raportează chiar la sine, neavând nevoie de vreun mijlocitor. Dar, de fapt, această raportare pare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vizează în mod direct și exclusiv corectitudinea, sunt hotărâte de logica-organon (logos-ul de-naturat) și își au sursa într-o observare prin gândire a formei gândirii înseși; de aici presupusa "naturalitate" a logicii-organon, adică a regulilor, formelor, deciziilor sale. Această naturalitate este, în fond, expresia autoreferențialității (totuși, relative a) gândirii și a "părerii" că gândirea se raportează chiar la sine, neavând nevoie de vreun mijlocitor. Dar, de fapt, această raportare pare doar reflexivă în mod absolut; ea este posibilă într-un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
legată de dictatura judicativului, pentru că ea reprezintă, în privința temeiurilor de diferite adâncimi ale analiticii și dialecticii, însăși dictatura judicativului în ceea-ce-este ea, în modul în care ea însăși s-a arătat pe sine unei conștiințe care, trecând ea însăși dincolo de naturalitatea proprie, a sesizat-o și a dat mărturie pentru aceasta. Ea este liberă și față de celelalte fapte logice scoase la iveală în demersul nostru, anume față de diferența dintre raționamentul corect și cel sofistic, apoi, într-un anumit fel, de diferența
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de fapte mai "elevate", legate de evoluția gândirii, rostirii și făptuirii, care nu pot face abstracție de timp și tocmai de aceea îl scot în evidență, întărindu-i sensurile peste măsură. Nu stranietatea acestea ne interesează însă aici; mai degrabă "naturalitatea" sa este tema demersului. Dar are el o natură? Adică este el, cumva, pre-condiționat, așa cum ar trebui, dacă ar avea naturalitate? Din cele câteva sensuri scoase la iveală de reducția judicativă, el, evenimentul retragerii timpului, nu pare a fi firesc
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceea îl scot în evidență, întărindu-i sensurile peste măsură. Nu stranietatea acestea ne interesează însă aici; mai degrabă "naturalitatea" sa este tema demersului. Dar are el o natură? Adică este el, cumva, pre-condiționat, așa cum ar trebui, dacă ar avea naturalitate? Din cele câteva sensuri scoase la iveală de reducția judicativă, el, evenimentul retragerii timpului, nu pare a fi firesc; el nu apare decât ca un fapt "ieșit din comun". Cumva, această constatare îi este benefică proiectării evenimentului: el este ceva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
națională. Pe urmă va dobîndi o altă semnificație, în forme de plural, naționalități, pentru a desemna aspirația la unitate sau la independență a popoarelor fără organizare de stat; forma de singular desemna apartenența legală a unei persoane față de țară; cuvîntul "naturalitate" va deveni învechit către 1835 (în sensul de "naturalul" unei națiuni, conservat în vocabula "naturalizare")240. Cît despre termenul de naționalism, relativ nou, apărut aproximativ în jurul lui 1798, la început are conotația de spirit revoluționar, pentru francezi; mai tîrziu, pe la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al cărturarilor ardeleni este reflectată în modul în care au tratat fapta lui Mihai Viteazul din 1600. Propedeutic, se poate afirma cu titlu de cvasi-legitate sociologică faptul că orice regim naționalist își va recicla interpretativ trecutul astfel încât să creeze "iluzia naturalității" statului-națiune, i.e., impresia că națiunea este un dat al naturii a cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict din trecut să fie interpretat în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ministrul mediului și pădurilor, Rovana Plumb București, 10 septembrie 2012. Nr. 3.397. Anexă CRITERII ȘI INDICATORI de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România *Font 9* ���───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐ │ Păduri virgine │ Păduri cvasivirgine Definiție: Pădurea virgină este acea Definiție: Criteriul 1: Naturalitatea Criteriul 1: Indicatori: 1.1. Compoziție și distribuție naturală│ 1.1. Compoziție și distribuție naturală │ │ a speciilor componente. │ a speciilor componente. │ │ 1.2. Prezența unor structuri complexe 1.4. Lipsa intervențiilor silvicul- 1.4. Lipsa intervențiilor silviculturale │ │ turale și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245063_a_246392]
-
trup de pădure*1) 1.2. Proprietar*2) 1.3. Administrator*3) 1.4. Localizare 1.4.1. Localitatea cea mai apropiată, județ 1.4.2. Element geografic din vecinătate*4) 1.5. Data finalizării evaluărilor pe teren Capitolul II Naturalitate și mărime*5) *5) Îndeplinirea fiecărui criteriu din cele de mai sus va fi punctată cu un "X", urmând ca la pct. 2 să fie menționată decizia finală (tot cu un "X"). 2.1. Evidența aplicării amenajamentului*6) *6) Lucrările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273687_a_275016]
-
îndeplinesc condițiile de suprafață nu se includ în următoarea etapă de identificare. ... Etapa 2. Analiza preliminară a) În această etapă se urmărește identificarea, prin metode specifice de birou, a suprafețelor afectate de intervenții antropice și care nu îndeplinesc criteriile de naturalitate și în consecință excluderea documentată a acestora din etapa următoare. Trupurile constituite în etapa 1 se analizează utilizând imagini satelitare sau ortofotoplanuri puse la dispoziție de către executantul studiului. (e.g. Google Maps, Bing Maps etc.). ... b) Pentru evaluarea indicatorilor 1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273687_a_275016]
-
vigoare și a amenajamentelor precedente (în funcție de datele disponibile). ... c) În aplicarea indicatorului 1.4, numărul arborilor recoltați se raportează la suprafața parcursă efectiv cu lucrări, incluzându-se și părți de unități amenajistice. ... d) Suprafețele care nu au îndeplinit condițiile de naturalitate (criteriul 1) din cauza activităților antropice se exclud din următoarea etapă de identificare cu luarea în considerare a condițiilor prevăzute în indicatorul 2.4. ... e) Pentru indicatorul 2.4, evaluarea se va realiza luând în considerare suprafețele efectiv afectate de activități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273687_a_275016]
-
lemnoasă); 4. degradare avansată, lemn moale (cuțitul pătrunde ușor 1 cm, chiar și atunci când este înfipt perpendicular cu fibra lemnoasă); 5. putregăios (tot lemnul este foarte moale). e) Unitățile amenajistice/părțile de unități amenajistice care nu au îndeplinit criteriul 1 (naturalitatea) vor fi excluse din trup. ... f) Evaluarea criteriilor și indicatorilor va conține inclusiv o documentație foto care să susțină deciziile; ... g) Se vor indica, după caz, elementele de biodiversitate excepționale, precum prezența unor habitate rare, specii rare amenințate periclitate sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273687_a_275016]
-
mențiuni (dacă este cazul): ..................................................................... ..................................................................... ..................................................................... 2. Suprafețele parcurse cu ocazia culegerii datelor de teren, sondajele efectuate și procentele realizate pentru constatarea calității lucrărilor, precum și numele celor ce au cules datele de teren sunt prevăzute în anexă. 3. Lucrările de descriere a naturalității și mărimii suprafeței studiate, realizările și elementele de verificare sunt defalcate pe proprietar și unități de producție - în anexă. 4. Se constată că lucrările de descriere a naturalității și mărimii suprafeței studiate corespund din punct de vedere calitativ și sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273687_a_275016]
-
datele de teren sunt prevăzute în anexă. 3. Lucrările de descriere a naturalității și mărimii suprafeței studiate, realizările și elementele de verificare sunt defalcate pe proprietar și unități de producție - în anexă. 4. Se constată că lucrările de descriere a naturalității și mărimii suprafeței studiate corespund din punct de vedere calitativ și sunt executate potrivit Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3.397/2012 privind stabilirea criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România și Ordinului ministrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273687_a_275016]
-
Ministrul mediului și pădurilor, Rovana Plumb București, 10 septembrie 2012. Nr. 3.397. Anexă CRITERII ȘI INDICATORI de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România *Font 9* ┌───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐ │ Păduri virgine │ Păduri cvasivirgine Definiție: Pădurea virgină este acea Definiție: Criteriul 1: Naturalitatea Criteriul 1: Indicatori: 1.1. Compoziție și distribuție naturală│ 1.1. Compoziție și distribuție naturală │ │ a speciilor componente. │ a speciilor componente. │ │ 1.2. Prezența unor structuri complexe 1.4. Lipsa intervențiilor silvicul- 1.4. Lipsa intervențiilor silviculturale │ │ turale și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273725_a_275054]