84 matches
-
că nu mai avem de-a face cu coerența naturală a unei unități a gustului, ci cu coerența unui sistem cultural de semne"346. Baudrillard utilizează aparatul semiotic în interpretarea structurii vieții cotidiene, care, privită drept sistem de semne pierde naturalitatea organizării pentru a trece într-o ordine ceva mai distantă și mai abstractă. În aceeași măsură, se observă cum componenta culturală a cotidianului este investită de către Baudrillard cu semnificație maximală; în această direcție, se poate întrevedea deja cum ceea ce va
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
toată puterea de seducție a modernității"347. Prin urmare, funcționalitatea modernă este atât o depășire, cât și un refuz al sistemului tradițional pe trei aliniamente principale: al funcției primare a obiectului, al nevoilor și pulsiunilor primare și al relațiilor simbolice. Naturalitatea este înlocuită de funcționalitate, și acest lucru este observabil și în ceea ce privește extensiile spațiului casnic, în simbolurile luate de automobil, sau în "aberația funcțională" desemnată de gadget 348. În analizele detaliate asupra seriilor, colecțiilor, roboților, Jean Baudrillard a subliniat și valoarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
celui etic: pentru Kierkegaard, faza estetică este aceea în care principiul plăcerii abolește realitatea, introducând seducția ca fiind singura suverană, precum și kairos-ul ca unica modalitate de a transgresa legile logice și cele morale. Pentru Baudrillard, etica nu reprezintă decât simplicitate, naturalitate, normă, ascultare, pe când estetica introduce artificiul, podoaba, jocul semnelor, seducția tare, diabolicul. Dacă există vreo strategie a seducției, aceasta este aceea a fragilizării, a slăbiciunilor, a iluziei: a seduce înseamnă a fragiliza, susține Baudrillard, care în acest context introduce sinonimia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un fel de "antropologie filozofică" sau de reconstrucție rațională a traseului prin care omul, în virtutea constituirii sale temporale care îl face capabil de praxis, așadar de faptul de a se proiecta în viitor și de a acționa, se desprinde de naturalitatea animalului și produce istorie, realizându-se pe sine însuși ca posibilitate în existența temporală concretă. Procesul formării omului nu este cu toate acestea un traseu liniar și pașnic, ci este marcat în mod esențial de lupta pe care individul o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să-i călăuzească acțiunile și comportamentul. Consecința este că el trăiește situațiile vieții ca problemă, iar într-o asemenea experiență se regăsește expus libertății de a trebui să inventeze lumea posibilităților sale, care se deschide între două extreme la fel de înșelătoare: naturalitatea înspăimântătoare a pulsiunilor sale și lipsa de limite a gândirii sale. Tehnica vine așadar în întâmpinarea caracterului deficient al omului natural, rezolvând problemele pe care trebuie să le înfrunte pentru a se orienta cu succes în viață. Acest lucru îl
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Ne va mișca numai ceea ce e în genere umană. Scenaria este romantică. Cuprinsul: pasiunea, mișcările vieței 410 {EminescuOpXV 411} sunt în Sh[akespeare]. Byron. // Înlăturarea superstițiunii. Trebuie poetul ca să fie servitorul credințelor populare? Goethe (: Faust, P. II). Originalitate și originalitate. Naturalitate potențată și veridică. 10/1 [1873] Înnobilarea neamului omenesc. Consolidarea formelor artei prin obicei în oameni. Legătură d. ex. cu darwinismul. Diferențele ce le naște cultura. Omul în felul său de a reagia asupra altuia - apoi omul cult[ivat] deja
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să ațintească fără preget rădăcina de gîndire abstract geometrică din care Mediterana știuse a extrage forțe pentru cele mai invidiabile îndrăzneli contemplative. Săpat în stîncă, drumul spre misterele ultime ale cugetului alia acolo, la cumpăna expunerii, strictețea neîntrecută și o naturalitate dezarmînd orgoliile. Cum îl înfățișa imaginea izvodită de compatriotul nostru - culoar inițiatic, triumfător smuls negrului compact, - în tăcerea lui, 25 de veacuri păstraseră fascinant chemarea Sibyllei de la Cumae. O restituție ca aceasta, întreprinsă cu o angajare gravă, la adăpost de
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
al cărturarilor ardeleni este reflectată în modul în care au tratat fapta lui Mihai Viteazul din 1600. Propedeutic, se poate afirma cu titlu de cvasi-legitate sociologică faptul că orice regim naționalist își va recicla interpretativ trecutul astfel încât să creeze "iluzia naturalității" statului-națiune, i.e., impresia că națiunea este un dat al naturii a cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict din trecut să fie interpretat în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al cărturarilor ardeleni este reflectată în modul în care au tratat fapta lui Mihai Viteazul din 1600. Propedeutic, se poate afirma cu titlu de cvasi-legitate sociologică faptul că orice regim naționalist își va recicla interpretativ trecutul astfel încât să creeze "iluzia naturalității" statului-națiune, i.e., impresia că națiunea este un dat al naturii a cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict din trecut să fie interpretat în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cele trei întrebări sunt fondatoare pentru demers. Discursul trebuie să devină propriu-zis "tehnic" poziționat non-natural -, pentru că el vizează gâdirea, iar aceasta nu poate fi tematizată decât prin exploatarea reflexivității proprii (gândirii), adică prin deschiderea către sine, care scoate gândirea din naturalitatea sa aproape copleșitoare, îndreptând-o, totodată, către lucrurile însele, dar numai în măsura în care acestea nu mai sunt socotite în ele însele necondiționat "obiective", "evidente", "naturale" tocmai pe baza convențiilor instituite de gândirea autonomă. Desigur, acest fapt implică și gestul simplu al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și sofistic. Să nu uităm că regulile acestei ordini, care vizează în mod direct și exclusiv corectitudinea, sunt hotărâte de logica-organon (logos-ul de-naturat) și își au sursa într-o observare prin gândire a formei gândirii înseși; de aici presupusa "naturalitate" a logicii-organon, adică a regulilor, formelor, deciziilor sale. Această naturalitate este, în fond, expresia autoreferențialității (totuși, relative a) gândirii și a "părerii" că gândirea se raportează chiar la sine, neavând nevoie de vreun mijlocitor. Dar, de fapt, această raportare pare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vizează în mod direct și exclusiv corectitudinea, sunt hotărâte de logica-organon (logos-ul de-naturat) și își au sursa într-o observare prin gândire a formei gândirii înseși; de aici presupusa "naturalitate" a logicii-organon, adică a regulilor, formelor, deciziilor sale. Această naturalitate este, în fond, expresia autoreferențialității (totuși, relative a) gândirii și a "părerii" că gândirea se raportează chiar la sine, neavând nevoie de vreun mijlocitor. Dar, de fapt, această raportare pare doar reflexivă în mod absolut; ea este posibilă într-un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
legată de dictatura judicativului, pentru că ea reprezintă, în privința temeiurilor de diferite adâncimi ale analiticii și dialecticii, însăși dictatura judicativului în ceea-ce-este ea, în modul în care ea însăși s-a arătat pe sine unei conștiințe care, trecând ea însăși dincolo de naturalitatea proprie, a sesizat-o și a dat mărturie pentru aceasta. Ea este liberă și față de celelalte fapte logice scoase la iveală în demersul nostru, anume față de diferența dintre raționamentul corect și cel sofistic, apoi, într-un anumit fel, de diferența
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de fapte mai "elevate", legate de evoluția gândirii, rostirii și făptuirii, care nu pot face abstracție de timp și tocmai de aceea îl scot în evidență, întărindu-i sensurile peste măsură. Nu stranietatea acestea ne interesează însă aici; mai degrabă "naturalitatea" sa este tema demersului. Dar are el o natură? Adică este el, cumva, pre-condiționat, așa cum ar trebui, dacă ar avea naturalitate? Din cele câteva sensuri scoase la iveală de reducția judicativă, el, evenimentul retragerii timpului, nu pare a fi firesc
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceea îl scot în evidență, întărindu-i sensurile peste măsură. Nu stranietatea acestea ne interesează însă aici; mai degrabă "naturalitatea" sa este tema demersului. Dar are el o natură? Adică este el, cumva, pre-condiționat, așa cum ar trebui, dacă ar avea naturalitate? Din cele câteva sensuri scoase la iveală de reducția judicativă, el, evenimentul retragerii timpului, nu pare a fi firesc; el nu apare decât ca un fapt "ieșit din comun". Cumva, această constatare îi este benefică proiectării evenimentului: el este ceva
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
națională. Pe urmă va dobîndi o altă semnificație, în forme de plural, naționalități, pentru a desemna aspirația la unitate sau la independență a popoarelor fără organizare de stat; forma de singular desemna apartenența legală a unei persoane față de țară; cuvîntul "naturalitate" va deveni învechit către 1835 (în sensul de "naturalul" unei națiuni, conservat în vocabula "naturalizare")240. Cît despre termenul de naționalism, relativ nou, apărut aproximativ în jurul lui 1798, la început are conotația de spirit revoluționar, pentru francezi; mai tîrziu, pe la
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de scriitorii români în propria lor țară. Că au ales exilul sau că s-au întors din exil, că au decis să locuiască acasă deși sunt oameni ai lumii, ei scriu despre țara lor, paradoxală tocmai datorită fermenților exotici ai naturalității care abia de ating zveltețea civilizației. Scriu cu durere sau cu umor, tăios sau dimpotrivă, cu duioșie. Ceea ce rămâne despre țara lor din scrierilor a lor este asemeni unei chirurgii: se arată tumorile, chisturile, excrescențele, anomaliile tocmai pentru a elibera
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de fosile, râurile, cascadele, stalactitele și stalagmitele, ghețarii, dunele și alte planete din cosmos, indiferent dacă toate acestea găzduiesc forme de viață sau nu. Baza extinderii moralității o reprezintă faptul că aceste entități sunt naturale, altfel spus, se caracterizează prin naturalitate sau naturalețe. Evident că astfel se ajunge la o ecologie profundă sau o etică radicală. Critici ale diverselor extinderi ale sferei moralității vin și din partea eticienilor mediului, nu doar din partea eticii tradiționale 26. O primă critică pornește de la asumarea holismului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Anastasia (PD), pp. 119, 288. 32 * * * (PD), p. 234. Deoarece "natura nu este în sine decât o scriere de care se slujește revelația dumnezeiască" (Nikolai M. Tarabukin, Sensul icoanei, Editura Sophia, București, 2008, p. 56), ea trebuie de-scrisă de naturalitatea ei pentru ca sensul supranaturalului să se poată revela. 33 Zid (E); Vina (E); Împărăteasă, iubirea (E), pp. 138, 133, 176. 34 Pe munte (E), p. 193. 35 Mai ascuns decât viața (PD), p. 310. 36 "Căci chipul acestei lumi trece
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban și disfuncționalitățile specifice. B. Geografia umană 1. Populația. Vechimea și continuitatea populației autohtone în spațiul carpato-danubian-pontic. Mișcarea migratorie și naturală a populației. Repartiția și densitatea populației. Structurile populației. 2. Așezările omenești. 2.1
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban și disfuncționalitățile specifice. B. Geografia umană 1. Populația. Vechimea și continuitatea populației autohtone în spațiul carpato-danubian-pontic. Mișcarea migratorie și naturală a populației. Repartiția și densitatea populației. Structurile populației. 2. Așezările omenești. 2.1
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
Ministrul mediului și pădurilor, Rovana Plumb București, 10 septembrie 2012. Nr. 3.397. Anexă CRITERII ȘI INDICATORI de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România *Font 9* ���───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐ │ Păduri virgine │ Păduri cvasivirgine Definiție: Pădurea virgină este acea Definiție: Criteriul 1: Naturalitatea Criteriul 1: Indicatori: 1.1. Compoziție și distribuție naturală│ 1.1. Compoziție și distribuție naturală │ │ a speciilor componente. │ a speciilor componente. │ │ 1.2. Prezența unor structuri complexe 1.4. Lipsa intervențiilor silvicul- 1.4. Lipsa intervențiilor silviculturale │ │ turale și a
ORDIN nr. 3.397 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245063_a_246392]
-
trupului de pădure*1) 1.2. Proprietarul 1.3. Administratorul 1.4. Localizare 1.4.1. Localizare administrativă (denumirea unității administrativ-teritoriale, județul) 1.4.2. Identificarea amenajistică (ocolul silvic, UP, ua) 1.5. Data finalizării evaluărilor pe teren Capitolul 2 Naturalitate și mărime 2.1. Evidența aplicării amenajamentului *Font 8* Unitatea Capitolul 3 Hartă și elemente cartografice Capitolul 4 Alte caracteristici ale trupurilor de pădure 4.1. Elemente deosebite observate/cunoscute*4) 4.2. Documentație foto*5) Imaginea 1 - titlul 1
ORDIN nr. 2.525 din 30 decembrie 2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279375_a_280704]
-
îndeplinesc condițiile de suprafață nu se includ în următoarea etapă de identificare. ... Etapa 2. Analiza preliminară a) În această etapă se urmărește identificarea, prin metode specifice de birou, a suprafețelor afectate de intervenții antropice și care nu îndeplinesc criteriile de naturalitate și, în consecință, excluderea documentată a acestora din etapa următoare. Trupurile constituite în etapa 1 se analizează utilizând imagini satelitare sau ortofotoplanuri puse la dispoziție de către executantul studiului de fundamentare (e.g. Google Maps, Bing Maps etc.). ... b) Pentru evaluarea indicatorilor
ORDIN nr. 2.525 din 30 decembrie 2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279375_a_280704]
-
în vigoare și a amenajamentelor precedente (în funcție de datele disponibile). ... c) În aplicarea indicatorului 1.4, numărul arborilor recoltați se raportează la suprafața parcursă efectiv cu lucrări, incluzânduse și părți de unități amenajistice. ... d) Suprafețele care nu au îndeplinit condițiile de naturalitate (criteriul 1) din cauza activităților antropice se exclud din următoarea etapă de identificare cu luarea în considerare a condițiilor prevăzute în indicatorul 2.4. ... e) Pentru indicatorul 2.4, evaluarea se va realiza luând în considerare suprafețele efectiv afectate de activități
ORDIN nr. 2.525 din 30 decembrie 2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279375_a_280704]