456 matches
-
trecerii timpului vor marca, de acum înainte, întreaga creație poetică a autoarei, care, înțelegând ireversabilitatea timpului, încearcă o reconstrucție a prezentului prin prisma trecutului. Dincolo de protecție și de închidere, marcate de consoane sonore de tipul nazalei bilabiale m și a nazalei alveolare sau dentale n, ambele fără perechi surde, precedate de vocala mijlocie posterioară o, somnul presupune și o "descătușare a cuvântului", omul putându-se exprima liber numai în somn: "În somn,/ Mi se întâmplă să țip,/ Numai în somn,/ Și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
stilistic și, în acest fel, intonația interogativă, exclamativă sau neutră ascendentă sau egal distribuită se constituie în mărci stilistice, sugerând diverse trăiri afective"256. În acest sens, menționăm prezența frecventă a aliterației 257, în majoritatea textelor interzise, redată prin repetiția nazalei dentale n, care accentuează strigătul: "Un întreg popor/ Nenăscut încă/ Dar condamnat la naștere,/ Foetus lângă foetus,/ Un întreg popor/ Care n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate" (Cruciada
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
De care suntem ferite/ (Sau poate private)/ E fuga" (Delimitări). Tot aici, cu puternic efect stilistic sunt adverbele de negație nici, repetate asurzitor, dar și adjectivele cu valoare de superlativ absolut (întreg, totul), venite în completarea realității dureros-apocaliptice. În Delimitări, nazala dentală n este înlocuită cu oclusiva dentală sonoră dură d: "Eu cred că suntem un popor vegetal,/ De unde altfel liniștea/ În care așteptăm desfrunzirea?/ De unde curajul/ De-a ne da drumul pe toboganul somnului/ Până aproape de moarte,/ Cu siguranța/ Că
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
către pun-tea nasului...; 9B) pielea de pe porțiunea mediala a triunghiului infraorbital, până spre partea laterală a na-sului este ușor trasă medial și în sus spre puntea nasului; 9C) o evidență cel putin marcată a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului; 9D) o evidență cel putin severă a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului...; 9E) ridarea nasului, triunghiul infraorbital care ridică pielea spre pun-tea nazala și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și în sus spre puntea nasului; 9C) o evidență cel putin marcată a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului; 9D) o evidență cel putin severă a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului...; 9E) ridarea nasului, triunghiul infraorbital care ridică pielea spre pun-tea nazala și adâncește ridul infraorbital sunt la intensitate maximă; acest lucru determina depărtarea buzelor una de cealaltă. 10 a) ridică buza superioară. Centrul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului; 9D) o evidență cel putin severă a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului...; 9E) ridarea nasului, triunghiul infraorbital care ridică pielea spre pun-tea nazala și adâncește ridul infraorbital sunt la intensitate maximă; acest lucru determina depărtarea buzelor una de cealaltă. 10 a) ridică buza superioară. Centrul buzei superioare este ferm tras în sus, porțiunile exterioare ale bu-zei superioare sunt și ele trase în sus
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare sub numele de artera angulară și care se anastomozează cu A. nazală, ram din A. oftalmică (ram din A.C.I.). 2. A. faringiană ascendentă, care dă: 1-2 ramuri meningeale sub numele de arter(a)e meningee posterioar(ă)e care pătrund(e) în craniu prin gaura ruptă anterioară și-artera timpanică inferioară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
țesuturilor. Un exemplu evident al acestui efect sunt sărurile aromate: doar o inspirație din acest puternic agent aromat îl face imediat pe bolnav să-și revină din leșin, dând creierului un impuls puternic de bioenergie care este absorbită direct pe cale nazală. Așadar, începem să ne dăm seama de importanța nasului pentru respirația corectă și echilibrul energetic și de importanța aerului ca sursă de bioenergie vitală. Acum, să aruncăm o privire mai atentă la minunatul, dar și atât de criticatul aparat nazal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Kompina. Proveniența slavă veche a toponimului Cîmpina (< v. sl. kopina, „mărăciniș“, „loc acoperit de mărăcini“) este foarte cunoscută, fiind dată exemplu în sintezele și în manualele de istorie a limbii romîne (alături de Glîmboca, Dîmbova, Dîmbo vița) de evoluție a vechii nazale slave o nazal la în, îm, ci nu la un, um, ca în alte toponime slave, ceea ce dovedește că slavii au fost puțin numeroși în marea majoritate a teritoriului din nordul Dunării pînă în secolele al X-lea și al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
900 m). Prima atestare, în 1252, este sub forma Zonchel, deformată, bineînțeles, de textul oficial. Rostirea populară, sîmčel, su gerează proveniența toponimului din lat. *Sumcellus < summ(i)cellus, derivat diminutival din lat. summus, -a, -um, „ascuțit“ (cu u urmat de nazală > î, ca în aduncus, „adus“ > adînc). Denumiri create după un model similar nu sunt rare pe teritoriul romînesc: Ascuncelul, Delcel, Muncel, Muscel, Săcel etc. Vasile Frățilă, care a cercetat în amănunte toponimia zonei Tîrnavelor, în care se află localitatea Sîncel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de sedare lipsită de efecte pe termen lung. După terminarea procedurii, pacientul va simți doar o stare de prospețime, nefiindu-i afectată capacitatea de concentrare și de coordonare. Pentru a-și face efectul, gazul ilariant are nevoie de căi aeriene nazale libere (în stomatologie și în ORL). Cu alte cuvinte, metoda este ineficace la pacienții care respiră pe gură, fie din cauza unor infecții respiratorii acute (răceli care duc la înfundarea nasului), fie pe fondul polipilor sau amigdalelor voluminoase. Metoda este contraindicată
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
par a fi generate de cauza mai mult psihologică decât familiară, ce pot în timp influența caracteristicile intelectuale, comportamentale și sociale (6,13,14,18,20). Prezentarea caz Pacientul T. Gh. În vârstă de 19 ani, a prezentat tulburări ventilatorii nazale, cu obstrucția intermitentă a foselor nazale, hipoacuzie progresivă și modificări de vorbire. Videofibroscopia evidențiază deviația septului nazal cu rinită cronică hipertrofică, la nivelul cavumului vegetații adenoide și un val palatin flasc. Examenul CT scanner confirmă existența unor sechele după rezolvarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
fizic și chestionarului de somnolență Epworth trebuie confirmată prin polisomnografie sau, în absența acesteia, prin poligrafie respiratorie. Indicațiile polisomnografiei în pneumologie sunt: •diagnosticul pozitiv al tulburărilor respiratorii din timpul somnului, •diagnosticul diferențial al apneii de somn, •titrarea presiunii pozitive continue nazale, •evaluarea rezultatelor terapeutice. Comparativ cu hipnograma unei persoane sănătoase, la bolnavul cu SAOS se remarcă o netă modificare a structurii somnului care nu mai respectă trecerea progresivă prin toate stadiile somnului lent (1-4) până la somnul REM. La astfel de pacienți
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în sindromul de apnee/hipopnee în somn. Obiectivul său este normalizarea somnului, dispariția apneelor și a simptomelor SAOS. Metoda este deosebit de eficientă încă din prima noapte de utilizare și este în prezent goldstandardul tratamentului SAOS moderat și sever. Aplicarea pe cale nazală a unui flux de aer cu presiune pozitivă continuă realizează o atelă pneumatică a faringelui care se opune colapsului pereților acestuia. Studii endoscopice și prin rezonanță magnetică nucleară au demonstrat că aplicarea presiunii pozitive nazale (CPAP) crește volumul și suprafața
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
caz în parte se află prin măsurarea distanței între tragus și comisura labială. Ea se individualizează cu mare atenție.(fig 30) Sonda nazo - faringiană (Wendl) are același rol de a împiedica obstrucția căilor aeriene prin limbă, dar se introduce pe cale nazală (indicație în caz de trismus). Atât pipele oro-faringiene cât și sondele nazofaringiene (Guedel și WendI) se pot introduce numai la pacienții inconștienți, fără reflexe. În starea de păstrare a conștientului, contactul pipelor cu zonele reflexogene faringo- laringiene va declanșa reflexe
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
standard economic scăzut. Pentru evitarea agenților sensibilizanți ce determină apariția rinitelor ocupaționale se impune de multe ori scoaterea din mediu și reorientarea profesională. Terapia farmacologică a rinitei alergice Tratamentul medicamentos al rinitei alergice include: o antihistaminice antireceptor H1; o decongestive nazale; o glucocorticosteroizi; o cromone; o anticolinergice; o antileucotriene. Antihistaminicele H1 (AH1) blochează receptorii H1 ai histaminei fiind astfel eficiente pentru strănut, rinoree, prurit sau simptome oculare. De actualitate sunt AH1 de generația a doua, nesedative, lipsite de efecte anticolinergice nedorite
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
Teldane), fexofenadina (Telfast), iar pentru administrare topică: azelastina, levocabastina, emedastina, mequitazina. Pentru că la astemizol și terfenadină s-au înregistrat tulburări grave ale ritmului cardiac de tip torsada vârfurilor, în SUA și Franța aceste preparate au fost scoase din uz. Decongestivele nazale ameliorează obstrucția nazală prin acțiunea lor pe receptorii alfa-vasculari de vasoconstricție eficientă. Aparțin mai multor clase, după cum urmează: alfa1agoniști adrenergici (fenilefrina), alfa2 agoniști adrenergici (oximetazolina, nafazolina), eliberatori de noradrenalină (efedrina, pseudoefedrina), medicamente ce previn recaptarea noradrenalinei (antidepresive triciclice, fenilpropanolamina). Există
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
Aparțin mai multor clase, după cum urmează: alfa1agoniști adrenergici (fenilefrina), alfa2 agoniști adrenergici (oximetazolina, nafazolina), eliberatori de noradrenalină (efedrina, pseudoefedrina), medicamente ce previn recaptarea noradrenalinei (antidepresive triciclice, fenilpropanolamina). Există preparate orale ce conțin atât AH1 cât și vasoconstrictoare (Clarinase, Aerinaze). Decongestivele nazale nu se recomandă a fi utilizate mai mult de 10 zile datorită riscului apariției rinitei medicamentoase. De asemenea, trebuie evitate în cazul vârstelor extreme (sub 1 an și peste 60 de ani), la gravide și hipertensivi, la pacienți cu glaucom
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
minimum 3 luni (în cazul rinitei alergice perene) sau pe durata sezonului cu polen (în cazul rinitei alergice sezoniere). Dacă acuzele persistă mai mult de 4 săptămâni se asociază o cură scurtă de glucocorticosteroizi orali pentru 1-2 săptămâni și decongestive nazale. Ulterior se continuă terapia topică. Menținerea acuzelor și după această terapie agresivă impune reevaluarea cazului. 4. ABILITĂȚI PENTRU EXAMENUL FIZIC ÎN RINITA ALERGICĂ * Inspecția și palparea piramidei nazale * Narinoscopia * Rinoscopia anterioară * Rinoscopia posterioară * Endoscopia rino-sinuzală * Imagini endoscopice din patologia rino-sinuzală
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]