277 matches
-
cât și în anii 1945, 1946 unde Bucureștiul devine mai ceva decât Chicago-ul lui Dillinger și Capone, un loc geometric ideologic al confruntărilor dintre crapuloșii mafioți capitaliști și poliție sub arbitrajul tot mai ferm al membrilor P.C.R.. Cauza Durului Neîmblânzit, a Lupului Singuratic, a Cavalerului Dreptății devine pas cu pas cea a Partidului, apropierea se face lent, cu ocolișurile necesare captării unui rebel, unui neînregimentat precum comisarul Moldovan. În acest sens, o excelentă analiză oferă Ion Manolescu în eseul său
Gloanțele oarbe ale Comisarului Moldovan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4016_a_5341]
-
face meditații cu fiica unui mafiot local, în schimbul unor sume mari, se-nțelege. Nu te mai uiți că tatăl fetei într-o lume normală ar fi nefrecventabil, închizi ochii la aluziile colegilor și nu pui la suflet comportamentul de scorpie neîmblânzită al elevei. Nu te superi nici dacă doarme neîntoarsă în cele două ore cât durează lecția. Nici dacă singurele cuvinte pe care le scoate timp de două săptămâni de pregătire zilnică nu pot fi citate de față cu copiii. Zici
Îmblânzirea scorpiei din Praga by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4039_a_5364]
-
în abisuri, renașteri și emoții infinite, înalte zboruri pe aripi de fluturi, verde virgin din ramuri smerite, înmuguresc lăstarii de iubire, Primăvara zglobie ne robește, valsează luna de fericire și răsăritul înflorește. Câmpia de smarald se înveșmântă în verde crud, neîmblânzit, și îngerii de bucurie cântă că firul ierbii din nou a încolțit. De-atâta primăvară a înverzit ființa, o herghelie de fluturi pe suflet se așterne, în iederă am oblojit neputința și-am zăvorât-o în catedrala iubirii eterne. imagine
PRIMĂVARA FIINŢEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383194_a_384523]
-
și asta va trebui să-i înveți tu pe copiii tăi. Dacă el n-ar fi fost atât de sigur că deșertul nu-l va trăda niciodată, n-ar fi reușit să învingă toată armata trimisă în urmărirea lui. Spiritul neîmblânzitului inmouchar care veghea tot timpul asupra taberei familiei sale reușise să pătrundă în sufletele membrilor ei, și atât soția, cât și copiii lui se obișnuiseră de multă vreme cu ideea că fuseseră aleși să păstreze vii principiile etice și morale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cântat și au stropit totul cu apă din puțul Ajamuk. În zorii zilei următoare umplură un burduf cu apă, ca să ude mormântul celui ce-și dăduse viața în acea aventură. Acum, în sfârșit, după atâtea nenorociri, greutăți și amărăciuni, familia neîmblânzitului Gacel Sayah avea o casă. Casa lor erau nesfârșite întindere a deșertului, un masiv stâncos, trei palmieri și un puț. Pentru majoritatea oamenilor, era puțin. Pentru tuaregi, era mult. Au adus de la poalele munților cel mai bun pământ și, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
o tulbura într-un fel manieră atât de straniu. Înfățișarea lui era aspră, sălbatică și neîngrijită. Era o detașare în ochii lui și o senzualitate care i se citea pe buze. Era mare și puternic. Îți dădea impresia unei pasiuni neîmblânzite. Și poate că ea mai simțea la el și elementul sinistru care mă făcuse să-mi amintesc de ființele acelea sălbatice din istoria timpurie a lumii când materia, păstrându-și primele legături cu pământul, părea să mai posede încă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de mână, râde de mine și mi-o lasă, ca și cum n-ar face parte din trupul ei. De cum pun mâna pe o mână, o deconectează de ce mai au. — Încruntă-te, l-a sfătuit Amory. Dă-le de Înțeles că ești neîmblânzit și fă-le să te domesticească - pleacă acasă furios - Întoarce-te după o jumătate de oră - sperie-le. Kerry a clătinat din cap. — Nici o șansă. Anul trecut i-am scris unei fătuțe de la St. Timothy un bilețel de amor cu-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dintre ei. Băiețelul merge deja la școală? Cum te cheamă? Pupați‑mă‑n cur. Afară, Opel‑uri și Volkswagen‑uri apar ca rechinii din aburul toamnei și își trimit apoi cu repeziciune trupurile puternice înapoi în ceață, categoric ascultătoare, deși neîmblânzite, urmărindu‑și mereu țelul. În timp ce tramvaiul 43 se apropie greoi, huruind și străduindu‑se din răsputeri. Anna zace în suc propriu, mânjită toată, iar mămica se sfătuiește cu alte mame ce‑i de făcut cu o fetiță care se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
i se întâmple nimic, vrem doar să știm cine a fost. Când văd că așa nu merge, urlă ca taurii întărâtați. Rainer Witkowski scrie o compunere surprinzător de cuminte despre Străinul de Camus, dar ceea ce gândește el este liber și neîmblânzit, așa cum sunt întotdeauna gândurile. Părinții își pălmuiesc fetele pentru că ele nu vor să poarte decât pantofi cu toc, ca aceia care au fost distruși, și nu vor să audă de pantofii cu tocul jos, buni pentru excursiile în Pădurea vieneză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
recenzie la volumul de poeme, «Mulțumesc lui Newton», de Marian Barbu; «De iubire cu înfrunzire în focul-oglindă», recenzie la volumul de poeme, «Înfricoșata iubire sau statuile iubirii», de Marian Barbu; «Cuvinte-căprioare îmblânzite în cleștar», recenzie la volumul de poeme, «Cuvântul - neîmblânzitul cleștar», de Marian Barbu; «La cules de fructe din livadă onirica» - recenzie la volumul de poeme, «Aproximări soresciene», de Marian Barbu; «Lecții de balet la templul cu „tigrișori-semnificanți“», recenzie la volumul de versuri «Bietul Templu», de Marcel Turcu; «Lirism și
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
dimineață / e dimineață /rostește numele ei / chiar și un izvor plăpând își făcuse obicei /să îmi spună susurând / e soare / e soare / rostește numele ei / l-am rostit (Martie) Metaforele esențializate imprimă poeziei rafinament, vitalitate și modulații armonioase. Imaginația debordantă, neîmblânzită, o conștiință lirică dedată introspecției ne introduce într-un univers poetic care capătă semnificații simbolice nebănuite. “Strângând nisipul în pumn, cunoști legile după care clepsidra devine necruțătoare”( O.Paler). Să fi traversat poetul acest deșert al întrupării, încercând să se
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
și nu urăște pe tatăl său și pe mama sa, și pe femeia sa și pe copiii săi, și pe frații și surorile sale, ba încă și viața sa, nu poate să fie ucenicul meu (Luca 14, 2). Cu acest neîmblânzit comentariu: Cine va vrea să-și mântuiască (cruțe) sufletul său, îl va pierde. Iar cine își va pierde sufletul său pentru Mine, și-l va mântui (Luca 9, 24). Omenește vorbind, însingurarea, în aceste condiții, pare ceva de neînchipuit, de
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Sirul). Iar awa Agaton zice: Aș fi voit să aflu pe un bubos și să iau trupul lui și să-i dau lui trupul meu (Pateric). Dragostea adevărată, respect, milă gingașă față de făptură, pe de o parte, refuzul lumii, ura neîmblânzită față de lume, pe de alta. Este, după cât se vede, antinomia clară, crucea vie din care trăiesc marii însingurați. Și, într-un fel, o adevărată enigmă, omenește de nedezlegat. Dar, în însingurarea aceasta, nu suntem lăsați numai la puterile noastre. Și
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
în creația sa, nu însă ca pe o vorbire stilată, ci doar ca intercalare de nevoi. Descrierea în romanul superrealist este de multe ori una a luxului, pe care cei nevoiași îl tânjesc, scoțând la iveală noul tip de mascul neîmblânzit perturbat de o femeie scorpie. Sensurile sunt multiple iar personajul masculin este dedat împlinirilor sale nelimitate, dacă tipul este unul foarte bogat abundă în alienații da care duc întotdeauna la cursul următor unei vieți normale. În fapt, scriitorul superrealist prezintă
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului e libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care nu poate fi înșelată, proba constă în starea de fericire. Virtuosul neîmblânzit nu știe și nu poate rosti “dulce Iisuse”, toată sfera “dulcelui” îi este străină, inaccesibilă și uită că jugul Domnului e blând și povara lui ușoară. Poate că din Evanghelia după Matei, la Predica de pe munte, s-au pierdut unele
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise tu scuturi, în fața ta înfloresc grădini de stele-luceferi, ești leagăn păgân de neîmblânzite păcate , pângărită de ochi nevăzuți și de vânturi spurcate, ești vis, ești minune despicând ramuri de dor, meduză ce stai pe țărm bântuită de algele coapte, ești marmora scoasă din ape făcută din carne și lapte, zăpezi ai pe tine
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
mi-e inima fântână părăsită, fără izvoare, fără stele azvârlite de mâna ta... iubite... Să nu strivești lumina cuibărită într-un bob de fericire... eu sunt firul de iarbă ivit sub razele de lună, ca o promisiune într-o flacără neîmblânzită... ... mi-e sufletul o peșteră uitată, sunt umbre lungi, sunt șoapte - suicidară noapte - și ușa-i ferecată de mâna ta iubite... de mâna ta... 15 aprilie 2012 Referință Bibliografică: Suicidară noapte / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585
SUICIDARĂ NOAPTE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365572_a_366901]
-
îngerului și a mireanului uimit de trosnetul firavelor lemne prinse în focul de tabără din jurul lui, devine pe rând ramură, flacără slabă, flacără vie. la final devine scânteie sau la închiderea prea rapidă a pleoapelor, cenușa imperiului mort al gândurilor neîmblânzite. lupi ai încercării mușcă bărbia viitorului, împingându-i fruntea între pilonii, cât o idee curbați, ai podului de cuvinte. alfabetul adună zdrențele sensurilor unor simboluri nematerializate în planul fecund al geometriei valorilor. autentice linii și puncte aruncă traiectoria între aer
SALUT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351983_a_353312]
-
o șoaptă secretă. Izbucnirea lui m-a surprins total nepregătită, mă așteptam la orice... reacția era mai mult decât surprinzatoare..merita filmată. Un râs dezlănțuit, limpede, de bărbat puternic eliberat de orice reținere..ca galopul unui armăsar ce aleargă nestingherit ... neîmblânzit. Era altceva...inexplicabil..greu de exprimat în cuvinte..aș fi vorbit ore întregi spunând verzi și uscate numai pentru acea manifestare a sa. -Esti o mică obrăznicătură! Tremura de ras...era perfect... -Nu pot crede..ce iți trece prin minte
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
de râsul fructelor din grădina fructelor tale ... de-atâtea umbre ciobite se strânge ceru-n sicrie cu încă o stea căzătoare n-am cheie nici lacăt și clopotul turnului bocește a clopot ... de nu mai știu că pot vedea surâsul neîmblânzit al dansului cailor prin creația inelelor lunii din visele tale ... și nu mai știu de ce pionii tăi au uitat un mâine istoric din spirala lui ieri în care mă lași să câștig partida de șah începută prea brusc întreruptă cu
PARTIDĂ DE ŞAH ÎNTRERUPTĂ ... (BUNICULUI MEU DECEDAT ÎN 18 MARTIE 2013) de DORU CIUTACU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352079_a_353408]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CRÂȘMA ÎNARIPAȚILOR Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului te acoperi cu aripa rămasă nespălată și taci albastrul cu încăpățânarea unui cal de frunze neîmblânzitul roi de fluturi îți sprijină podeaua când te războiești cu galbenul uitat în cer stiu o crâșmă unde s-au aciuat câțiva îngeri păzitori au dat afară oamenii din ei și au început să-și bea neputința zburatului crâșmărița a
CRÂŞMA ÎNARIPAŢILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355920_a_357249]
-
necuprinsului murmur greierescsuntem atât de singuriîn noi arde pleoapa ascuțitul... XXXIII. CRÂȘMA ÎNARIPAȚILOR, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011. te acoperi cu aripa rămasă nespălată și taci albastrul cu încăpățânarea unui cal de frunze neîmblânzitul roi de fluturi îți sprijină podeaua când te războiești cu galbenul uitat în cer stiu o crâșmă unde s-au aciuat câțiva îngeri păzitori au dat afară oamenii din ei și au început să-și bea neputința zburatului crâșmărița a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
și ștergând cu nădejde, alungând „murdăria” din spațiul nostru civilizat, deși știm prea bine că zadarnică ne e zbaterea. Cu greu își stabilește prin forțe plăpânde firava Românie aseptică câte o insuliță minusculă în oceanul gâlgâind la cheremul naturii, lighioană neîmblânzită, matrice glorioasă din cernoziom plebeu, statornic. De te-ntrebi, față cu efortul cvasi-supranatural, cum Doamne iartă-mă pot ține curat alții, dar noi nu? Doar la hărnicie nu ne-ntrece nimeni, la răstimpuri, când ne hotărâm să punem osul la
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
adâncuri. Cu fiecare carte cobor din viață în moarte. Din acest imens Nimic, iată, sunt și eu părticică. De poezie, de poezie o să mor în curând, vulpea ascunsă sub haină, cea care-n taină îmi cere o halca. Scorpia mea neîmblânzita, scorpia care ma îmblânzește singură Singurătate peste care mă simt ca o regină. Că o regină în zdrențe cerșind pe la uși un coltuc de încredere, un coltuc de suflet... Scorpia cu care o să vă plesnesc peste ochi cum plesnea cu
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
Gură de Aur, venerat cu titlul de „doctor al Bisericii”, mai spunea: „Iubirea [aprigă] pentru slavă este cumplită, groaznică și plină de o mulțime de rele; e un ghimpe ce nu poate fi scos decât foarte greu și o fiară neîmblânzită și cu multe capete, care se pregătește să înceapă războiul împotriva celui ce o hrănește. Așa cum viermele roade lemnul din care se naște, și rugina, fierul, stricând locul de unde provine, iar molia - țesăturile, la fel și vanitatea nimicește sufletul care
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]