101 matches
-
individul, niciodată de neînlocuit, uită de el însuși în focul acțiunii. Așa cum arăta Franșois Furet, comunismul, fascismul și nazismul au în comun faptul de a fi „regimuri inedite care și-au făcut din mobilizarea politică a foștilor soldați pârghia dominației neîmpărțite cu nimeni a unui singur partid”. Germania, mai ales, țara în care retorica războiului civil al comuniștilor atrage, în anii 1920, numeroși intelectuali care încă mai suferă de pe urma contaminării cu care s-au ales în atmosfera mistică a luptelor. „Intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al acestora, reprezentat de cunoașterea actuală a perfecțiunii. Analiza lui Benjamin asupra filozofiei transcendentale face auzite, în fundal, o serie de elemente mistice iudaice, mai precis ideea unei revelații „sparte“ în multiple fragmente care conțin, fiecare, scântei ale luminii divine neîmpărțite. La fel, conceptul de „experiență“ face ca ordinea mundană, finită, să poată fi privită din perspectiva Întregului metafizic care o cuprinde. Mai târziu, a vedea lucrul nu în statutul său de obiect al unui subiect, ci ca totalitate ontologică, devine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cugetul, iar ceea ce spune cuvântul să o simtă inima”<footnote Sf. Ambrozie, Despre Sfintele Taine, cap. IX, 54, traducere și note de Prof. David Popescu, în Col. PSB., vol.53, EIBMBOR, București, 1994, p. 23. footnote>, căci precum Hristos este neîmpărțit, așa să fim și noi și să ne arătăm având un singur mod de purtare și de viețuire adevărată<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Cartea Glafirelor la a doua Lege, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dr.
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
luminați, străini de Scripturi sau chiar „drept învățând cuvântul adevărului”. „Pe toți și pe toate” îi pomenim deci - de-am fi logofeți ori simpli cititori - în slujba de căpătâi a Bisericii. În această rugăciune se cuvinte să avem o inimă neîmpărțită. Nici în laudă, nici în mustrare, conștiința creștinilor nu trebuie să se teamă de adevăr. Numai adevărul ne va face liberi (Ioan 8, 35). Excurs: drumul către libertatetc "Excurs \: drumul către libertate" Eleutheria - un nume de stradă, promisiune, nostalgie și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ultimă a omului) și ținerea de mână a lui Dumnezeu, alături de prietenii lui Hristos. Călugărul este un bărbat îndrăgostit de frumusețea înțelepciunii divine. Existența monahală se distinge printr-o strălucire filocalică. În Hristos, unirea firii omenești cu firea dumnezeiască este „neîmpărțită, nedespărțită, neamestecată și neschimbată”. Monahii trăiesc cu darurile care cad din mâna lui Dumnezeu. Ce l-ar putea despărți pe Făcător de istoria plăsmuirilor sale? Privind creația în palma Creatorului, monahul vede veșmântul de lumină al începuturilor, când toată făptura
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Sfântului Grigore Palama (De cun. nat., cap. 74),Ființa prin prezență (lucrare) capătă expresie astfel: „Ființa și lucrarea dumnezeiască fiind pretutindeni de față în chip nedespărțit, lucrarea lui Dumnezeu începe în noi cei creați, fiindcă ea se și împarteîn chip neîmpărțit, cum zic cuvântătorii de Dumnezeu, firea dumnezeiască rămânând, după ei, cu totul neîmpărțită”<footnote Ibidem, p. 469. footnote>.În tâlcuirea Părintelui Stăniloae, acestea înseamnă: „Lucrarea dumnezeiască se împarte neîmpărțit, cum se împarte glasul celuice grăiește în cei ce ascultă pentru că
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
expresie astfel: „Ființa și lucrarea dumnezeiască fiind pretutindeni de față în chip nedespărțit, lucrarea lui Dumnezeu începe în noi cei creați, fiindcă ea se și împarteîn chip neîmpărțit, cum zic cuvântătorii de Dumnezeu, firea dumnezeiască rămânând, după ei, cu totul neîmpărțită”<footnote Ibidem, p. 469. footnote>.În tâlcuirea Părintelui Stăniloae, acestea înseamnă: „Lucrarea dumnezeiască se împarte neîmpărțit, cum se împarte glasul celuice grăiește în cei ce ascultă pentru că acela rămâne neîmpărțit, fiindprezent în fiecare din cei care ascultă prin glasul Său
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
începe în noi cei creați, fiindcă ea se și împarteîn chip neîmpărțit, cum zic cuvântătorii de Dumnezeu, firea dumnezeiască rămânând, după ei, cu totul neîmpărțită”<footnote Ibidem, p. 469. footnote>.În tâlcuirea Părintelui Stăniloae, acestea înseamnă: „Lucrarea dumnezeiască se împarte neîmpărțit, cum se împarte glasul celuice grăiește în cei ce ascultă pentru că acela rămâne neîmpărțit, fiindprezent în fiecare din cei care ascultă prin glasul Său sau prin puterea Lui. Nu el se împarte, ci aceia, fiind mulți, îl primesc în calitatealor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cuvântătorii de Dumnezeu, firea dumnezeiască rămânând, după ei, cu totul neîmpărțită”<footnote Ibidem, p. 469. footnote>.În tâlcuirea Părintelui Stăniloae, acestea înseamnă: „Lucrarea dumnezeiască se împarte neîmpărțit, cum se împarte glasul celuice grăiește în cei ce ascultă pentru că acela rămâne neîmpărțit, fiindprezent în fiecare din cei care ascultă prin glasul Său sau prin puterea Lui. Nu el se împarte, ci aceia, fiind mulți, îl primesc în calitatealor de mulți”<footnote Ibidem, notă de subsol 106, p. 487. footnote>.În esență, așa cum
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că sunt doi luminători, ci cu dreptate,că soarele și lumina sunt doi; una însă lumina din soare care luminează toate. Și în acest mod este și divinitatea Fiului aceea a Tatălui,pentru care lucru de asemenea ea este de neîmpărțit, și în felulacesta este numai un singur Dumnezeu și nu este nici un altul înafară de El. Deci întrucât Ei sunt în acest mod una, același lucru cese spune despre Fiul se spune tot așa și despre Tatăl, numai că El
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
deal „în sus“ rezultă că sensul de bază, cel de „parte, latură, bucată“, a evoluat la cel de „coastă, pantă“: românescul delniță denumea în evul mediu partea din hotarul satului dată în stăpânirea unei familii de țărani; locul care rămânea neîmpărțit, dar destinat folosinței comune, se numea nedeie „loc neîmpărțit, totime, obște“. Comp. sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de „parte, latură, bucată“, a evoluat la cel de „coastă, pantă“: românescul delniță denumea în evul mediu partea din hotarul satului dată în stăpânirea unei familii de țărani; locul care rămânea neîmpărțit, dar destinat folosinței comune, se numea nedeie „loc neîmpărțit, totime, obște“. Comp. sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr. daio „a împărți, a distribui“ față de sl. delitĭ „a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
loturilor, s-a procedat la tragerea la sorți și intrarea membrilor Obștii în posesia loturilor care s-au tras de către fiecare membru în parte. Apoi s-a procedat la vinderea de către obște și cumpărarea de către membri ei a bunurilor rămase neîmpărțite, adică: conacul cu 2 corpuri de case, grădină cu diferiți pomi fructiferi și nefructiferi și alte acareturi care formau conacul boierescă ca hambare, magazii, grajduri, gardurile care împrejmuiau conacul și altele. Grădina conacului s-a împărțit în cinci loturi, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În urmă. Dar Își sili gândurile să revină la Inuchiyo. — Unde-ai fost până acum? Am așteptat momentul potrivit. — Când Seniorul Nobunaga te-a exilat, nu te-ai gândit să slujești un alt clan? — Nu, loialitatea mea a fost Întotdeauna neîmpărțită. Chiar și după plecarea În exil, am considerat că pedeapsa Seniorului Nobunaga m-a făcut mai uman și Îi sunt recunoscător pentru asta. Ochii lui Tokichiro se umplură de lacrimi. Inuchiyo știa că bătălia din acea zi urma să adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
universală, voința tuturor indivizilor singulari ca atare. Căci voința este în sine conștiința personalității, adică a fiecăruia; și ea trebuie să fie ca aceasta voința adevărată, reală, că esența conștientă-de-sine a tuturor și a fiecărei personalități, așa încât fiecare să facă, neîmpărțit, totul, și ceea ce se ivește că fapta a întregului să fie faptă nemijlocita și conștientă a fiecăruia"81. Note 1 G. W. F. Hegel, Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, pp. 576-578
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
viața lor, ei trebuie să fie asemănători lui. De aceea, este potrivit ca ei să rămână necăsătoriți - ca și Isus - pentru împărăția cerului. Prin aceasta dau mărturie, în fața oamenilor, că doresc să se dedice datoriei încredințate lor, cu un devotament neîmpărțit. Întrucât Isus Cristos a chemat numai bărbați în grupul apostolilor, și pentru că preoții reprezintă persoana omului Isus în comunitate, Biserica catolică nu vede nicio posibilitate pentru hirotonirea femeilor. Scopul vieții creștine este sfințenia. Această cale este deschisă tuturor credincioșilor - fie
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
cele trei ipostase cunoaștem că Dumnezeirea este necompusă și neamestecată; iar prin faptul că ipostasele sunt de aceeași ființă, sunt unele în altele și sunt identice în ceea ce privește voința, activitatea, puterea, stăpânirea și mișcarea, cunoaștem, ca să spunem așa, că Dumnezeirea este neîmpărțită și că este un singur Dumnezeu. Căci cu adevărat există un singur Dumnezeu: Dumnezeu și Cuvântul și Duhul Lui.” Formulările care apar în aceste fragmente sunt semne ale stadiului în care se găsea înțelegerea raportului între Unu și Trei în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cu totul alt fel, de pe la finele mileniului al doilea. Atâta doar că, în loc de eroarea comună, se credea că binele comun face dreptul, odată cu desființarea claselor și cu întocmirea unei societăți gregare, indivizibile, unice, aceasta asigurând dreptatea pe întinsul unei lumi neîmpărțite în interese adverse... Ideea bărbosului, a patriarhului Marx, preluată și adăugită de ceilalți ideologi, șapte-opt secole după ceilalți patru doctori din veacurile XII-XIII pe nume Bulgarus, Martinus, Hugo, Jacobus. Glosatorii venerabili, urmați în secolele XIV-XV, de comentatorii scolastici sub numele
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
când în primării era scris <>, când s-au desființat toate școlile ungurești. România nu este stat național nu doar pentru că are vreo 20 de minorități naționale, ci pentru că nu se comportă instituțional ca un stat național. Ce suveranitate puternică, singură, neîmpărțită, are România, când deficitul bugetar al României se hotărăște la Bruxelles, nu la București? Ce suveranitate are România când deciziile instanțelor românești sunt contestate și anulate la Strasbourg? România se comporta ca un stat național puternic atunci când are de-a
România nu este stat național, afirmă Frunda by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39998_a_41323]
-
o rugăciune la Maica Domnului Căte puțin despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere în grădina de lîngă gară. Cît jarul din poiană după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și corabia albă, albă a unui schit înfruntînd iernile dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în pacea serii de la Cina cea de taină. Cerul ănvierii o poetă îmi scrie că a moșit
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
tot ce se înmulțește să piară. Stau neclintit în unimea necoruptă de nici un adaos, nemișcat de număr și în miezul tăcerii în afara sinelui și dincolo de orice câtime - față de mine nu se poate duce nici măcar o singură paralelă. Stau neclintit și neîmpărțit de nici o mișcare. DOAMNE MILUIEȘTE! Nesfârșit e cuvântul ce sapă tunele în suflet - străine de mine chemările la care răspund. Și octombrie din arșița rece a minții ce mână herghelia tristeții spre Sud și țipătul clipei lărgind depărtările și liniștea
() [Corola-journal/Imaginative/5978_a_7303]
-
forma ei cea mai perfectă, aceea în care sforțarea lucrătorului ajunge să se odihnească în plenitudinea lucrului încheiat și armonios. Arta este astfel ținta oricărei munci, atinsă parțial și, din cînd în cînd, de orice lucrător destoinic, dar cu plenitudine neîmpărțită abia de marii artiști”. Adevărul este că afirmația lui Vianu din Prefața... din 1939, după care ideea artei ca formă perfectă a muncii reprezintă expresia principală a filozofiei artei din Estetica, că această idee se află în centrul tratatului, nu
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
-i cu praf de aur. Cîte puțin despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere în grădina de lîngă gară. Cît jarul din poiană după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și corabia albă, albă a unui schit înfruntînd iernile dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în pacea serii de la Cina cea de taină.
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
locul în care au așezat piatra Eben-Ezer să-l alunge ca stăpîn al domeniului teamă n-aveau domeniul era bine știut doar neliniștea că dacă totuși vor fi ele cele alungate în cele din urmă domeniul să rămînă fără fisură neîmpărțit iar tot ce au agonisit pînă aici risipit să nu fie drept mărturie să stea zidirii lor în poem la urechile lui ajunseseră însă toate acestea astfel că atunci hotărî printr-un semn știut și văzut doar de cele în
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
Prin El cunoaștem tot ce știm noi mai adânc despre ființa cea ascunsă a lui Dumnezeu<footnote Arhim. Benedict Ghiuș, Dumnezeu, ce este, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 10-12, p. 654. footnote>. Ființa dumnezeiască este cu totul neîmpărțită dar lucrările sunt multiple, necreate și împărțite nedivizat în fiecare din noi. Dar dacă ființa lui Dumnezeu este cu neputință de înțeles, de ce să mai vorbim de ea? Oare pentru că nu pot să beau tot fluviul să nu iau cu
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]