264 matches
-
pe mine, dar atunci m-am gândit instantaneu la el, și-atunci. - De-asta ai început tu imediat să vorbești despre el! - Da. De-asta. - Mi s-a părut înduioșător. - Zău? - Zău. După ce Ellen ne-a povestit despre iubirea ei neîmpărtășită, Monika a zis: - O să vă spun și eu ceva. Iar i se ivise, în colțurile gurii, micul ei zâmbet, zâmbetul acela care pe alții îi scotea din sărite, dar pe care eu îl iubeam la fel de mult cum iubeam și nerușinarea
Karel G. van Loon - Fructul pasiunii by Andrei Anastasescu () [Corola-journal/Journalistic/6265_a_7590]
-
fi posibil, nu ar conduce la o ușurare. Realizăm prea bine că nimic de acest fel nu se va întâmpla și că moartea Irinei deschide un coșmar mai crud decât cel al unei crime rămase nepedepsite, cel al unei dragoste neîmpărtășite rămasă nespusă. Cealaltă Irina a știut să tacă așa cum Irina pe care o știe a știut să dispară.
Necunoscuta Irina by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6602_a_7927]
-
de temelie, oamenii care le pot ajuta în orice moment de criză. Astfel, bărbaților le-a fost impus într-un anumit fel această idee, nepermițându-și să fie vulnerabili. Care sunt consecințele? În ciuda faptului că acest lucru îi întărește, frustrările neîmpărtășite se adună si momentul când vor fi dezvăluite va deveni destul de neplăcut pentru toți cei din jur, în special pentru bărbați. Care este soluția? Este un lucru normal si demn de apreciat pentru ființa umană să aibă slăbiciuni și să
Bărbații care plâng sunt de apreciat () [Corola-journal/Journalistic/66256_a_67581]
-
forța comparației, care agravează situația, când mulți părinți și chiar copilul ajunge să o interiorizeze, să creadă în ea. Este vorba despre comparația pe care elevul o face între propriile performanțe și performanțele superioare ale unei alte persoane; - diferite afecte neîmpărtășite etc. Principiul încurajării, dificil de aplicat În consecință, o posibilă rezolvare trebuie să ia în calcul conceptul de presiune optimală, susține profesorul universitar Pânișoară, precizând că "dacă presiunea (provenită din partea familiei, cadrului didactic, colegilor, propriei persoane etc.) este inexistentă, elevul
Părinți de succes: Presiune optimală, bază pentru principiul încurajării by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/66321_a_67646]
-
de „extazul negru al Armaghedonului”, și Maria, mama cu „limbă de viperă”, care-și blestemă bărbatul și copiii, otrăvită de ură și răzbunătoare ca o tragică Medee. Războiul confesional și conjugal dintre morocănosul Agustin, ros de gelozie în dragostea lui neîmpărtășită, și trufașa și nefericita Maria, dezamăgită în așteptările ei de tinerețe, se prelungește într-un conflict tată-mezină, religios, dar, în fond, de viziune asupra lumii, apoi într-unul domestic între mamă și fiul Tinu („trădător” prin căsătorie), extins treptat și
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
ea trece, la noi, printr-un moment dificil, Centrul Național al Dansului nemaiavând un sediu unde să-și susțină spectacolele. Aceste considerente au fost exprimate de directoarea Forumului Cultural Austriac, Karin Cervenka, fapt care dovedește o solidaritate și o îngrijorare neîmpărtășite de autoritățile noastre culturale. Tristă situație, în care alții ne duc grija mai mult decât ne-o ducem noi înșine, prelungind o situație de nesiguranță, care tinde să se permanentizeze. Și acest fapt trebuie să pară de neînțeles unui factor
Zilele dansului austriac by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5083_a_6408]
-
se căsătorește în 1916. Se stinge din viață în 1935, în urma unei suferințe cardiace. Nu s-a bucurat, până în prezent, de niciun soi de receptare în cultura românească. O sentimentală irecuperabilă, Alice Dunbar-Nelson a scris mai ales despre iubire: iubirea neîmpărtășită, iubirea trădată, iubirea durere, iubirea chin, niciodată iubirea împărtășită care să își găseacă o confortabilă împlinire în căsătorie și viața maritală. Acesta este și cazul povestirii Odalie, episod din viața trepidantă a orașului New Orleans. Carnavalul, mlaștina tropicală din delta
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
figură de martir în drumul către casă, în timp ce el ascultă un cântec portughez în care se repetă la nesfârșit cuvîntul saudade, sugerându- i nu numai singurătate „ci nostalgie, ci absență, ci regret, ci spleen, tot atâtea lucruri intime și de neîmpărtășit”. Acasă, tensiunea nu scade, se ațâță în continuare, ea nu-l lasă să doarmă, vrea să citească, el sare din pat, conflictul reizbucnește, copiii se trezesc, trebuie liniștiți, iar când războiul pare să ia sfârșit, ca de atâtea ori, e
Nefericiți cei nefericiți by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3470_a_4795]
-
s-a stabilit în Ierusalim în 1934 și astfel a supraviețuit genocidului nazist. Dar tot timpul le-a lipsit Europa. Erau și supărați pe ea, și suferinzi de dorul ei. Ce simțeau ei pentru Europa se poate numi iubire dezamăgită, neîmpărtășită. Când eram un băiețel, părinții îmi spuneau mereu: „Cândva, nu în timpul vieții noastre, dar poate în timpul vieții tale, Ierusalimul nostru o să crească și o să ajungă un oraș adevărat.” Nu știam despre ce vorbesc: pentru mine, când eram mic, Ierusalimul era
Discursul lui Amos Oz la primirea Premiului Kafka 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3101_a_4426]
-
pe care i-a pierdut (din avanposturi sau după lungi tergiversări): un aviator cu înclinații pedofile deschide șirul. Printre numeroșii parteneri ocazionali, Țeus (pronunție germanofonă a mitologicului cuceritor Zeus) și un anume Sever Caprini (față de care tânărul trăiește frustrarea iubirii neîmpărtășite) reprezintă, cel puțin discursiv, constantele. Mai cu seamă cel din urmă aduce un plus categoric romanului. Nu pentru că avusese cândva o aventură decisivă cu mama lui Cezar (amănunt psihanalizabil, dar, în datele romanului, inutil), nu pentru că, deși etalează gesturi provocatoare
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]
-
severitate, scrupulos respectate. Cîteva încercări, rapid și decis reprimate, de a aborda unele teme tradiționale (fie și în variante intens personalizate), se mai găsesc doar în volumul de debut - tablouri medievale stilizate (Pastorală), natură bucolică (Pastel), aluzii la o iubire neîmpărtășită (Lied). Odată cu volumul următor, se va restrînge la tematica sa de elecție, la obsesia condiției umane, construindu-și meditațiile filozofice într-un limbaj epurat, esențial, de un dramatism în continuă creștere. Philippide devine poet excepțional cîștigînd un pariu dificil: acela
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
renunțe dezamăgită la prea puternicile lumini ale rampei. începe să facă gazetărie la ,Rampa", ,Vremea", ,Adevărul literar și artistic". Acum, îl cunoaște pe regizorul (și scriitorul) G. M. Zamfirescu (Gemi) de care s-a îndrăgostit din prima clipă, o dragoste neîmpărtășită și de el. Această istorie sentimentală, notează memorialista, a descris-o voalat în primul ei roman, Tinerețe. în 1934, Lucia Demetrius reușește să plece la Paris, nu cu bursa promisă de I. G. Duca, între timp, asasinat de legionari, ci
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
în poezia lui Ion Alexandru. Ion Andreiță - poet, publicist, prozator și traducător. A excelat mai ales ca autor de reportaj literar. Dar și în cadrul poeziei românești contemporane, Ion Andreiță rămâne o prezență considerabilă. Bucuria dragostei împărtășite, dar și dorul celei neîmpărtășite, armonia cu natura, dragostea pentru ceea ce-i modest și sincer (deschis la inimă !) un rar caracteristic al țării Oltului, umor și o invitație anacreontică, în răstimpuri, la serbările bucuriei, ca antidot împotriva stresul zilnic, sunt doar câteva din harismele ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
renunțe dezamăgită la prea puternicile lumini ale rampei. începe să facă gazetărie la "Rampa", "Vremea", "Adevărul literar și artistic". Acum, îl cunoaște pe regizorul (și scriitorul) G. M. Zamfirescu (Gemi) de care s-a îndrăgostit din prima clipă, o dragoste neîmpărtășită și de el. Această istorie sentimentală, notează memorialista, a descris-o voalat în primul ei roman, Tinerețe. în 1934, Lucia Demetrius reușește să plece la Paris, nu cu bursa promisă de I. G. Duca, între timp, asasinat de legionari, ci
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
în cele din urmă un străin cu care nu ai nimic, nici în clin nici în mânecă - anume ca să-ți arate încă o dată, cu toate că a avut prilejul să-ți demonstreze același lucru și alte dăți (să ne amintim doar iubirile neîmpărtășite ale ofițerului nostru!) cât de singuri și nepereche suntem de fapt, cu toate înșelătoriile și capcanele ce ni se pregătesc uneori! Așa gândea eroul nostru, privindu-și âperechea> în oglindă: un ins asemenea lui și totuși un străin, mult mai
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
siguranță voi simți că nimic nu va fi șters durerea și plăcerea, gustul sau mirosul, sunetul sau imaginea, intensitatea neînchipuită a dragostei și exaltarea aceea de nedescris în cuvinte, a fericirii când iubești și te simți iubit. Atunci, regretul pasiunilor neîmpărtășite sau neexperimentate, ori nerezolvate și bucuria momentelor unice cu sentimentul că viața este atât de lungă, și că poți face atât de multe și n-ai făcut la timpul lor, toate îți vor arăta disconfortul care sălășluiește în sufletul tău
VISUL UNEI NOPŢI ... TÂRZII! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349197_a_350526]
-
ecranului, Emil Botta, i-a oferit o pildă de sensibilitate umană, de o rară încărcătură emoțională. Actorul și poetul, marele prinț al sublimelor tăceri și frământări totodată, i-a spus că „Faptele luminii sunt culorile devenirii și ale suferinței noastre neîmpărtășite”. Maria Goian n-a uitat vorbele de duh. A avut privilegiul de a cunoaște, peste ani, o pleiadă de discipoli ai Thaliei și ai penelului, dintre care mulți și-au lăsat amprenta spirituală în creația ei. Avea să-i imortalizeze
Agenda2005-21-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283727_a_285056]
-
Acasa > Poezie > Credinta > LA MASA TIMPULUI Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, Cu ochii minții pătrund infinitul albastru... Bucuria mă umple, simt pacea zămislită În rugi fierbinți și dorinți neîmpărtășite, Simt focul iubirii, Mistuind ce a mai rămas neatins, De Cuvintele-Ți sfinte... Mă înfior de atât de multă iubire și... În propria-mi tăcere, aud răspunsuri La întrebările-mi nerostite... Ecouri, cuvinte, silabe, Își așteaptă rândul cuminți, Să fie
LA MASA TIMPULUI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384385_a_385714]
-
făpturi. Simțea că, în trecut, coapsele ei strânseseră astfel de trup și simțiseră căldura sufletului lor minunat, în galopul sălbatic pe cărări de munte. Sentimentul plutirii, fuga nebună cu fața scăldată de palmele ploii, contopindu-se cu lacrimile unei iubiri neîmpărtășite... O clipă suspendată în timp și spațiu, rămasă în munți, retrăită la secole distanță... Acum, după experiența unei vacanțe binefăcătoare, se puteau reîntoarce la cotidian. Referință Bibliografică: CONTOPIRE - 22 - MUNTELE / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
mânca cu poftă, timpul se dilata nepermis de mult, nu trăia decât pentru a se întâlni cu ea. Era suficient să o vadă, deși erau în același an, era într-o clasă paralelă cu a lui. A trăit cu iubirea neîmpărtășită până la prima seară dansantă când i-a fost prezentată de un coleg. Au stat toată seara împreună, au dansat, apoi a condus-o acasă . Din acel moment au fost nedespărțiți, trei ani mai târziu s-au căsătorit, el trăia doar
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383871_a_385200]
-
și-al intimității singularizate. Retras (din proprie voință) în propriul turn de fildeș sau ivoriu (dar cu o conotație ceva mai specială), negreșit, el auzea vocea propriei conștiințe, care-i șoptea, adeseori: „Singurătate, ochiul tău privește înghețat în ochiul gândului neîmpărtășit”. Foarte posibil, precum un Publius Ovidius Naso, exilat în propriul turn-cuib, își va fi șoptit, doar pentru sine (n-avem a ști vreodată, dar mă-nclin - a crede): „Ipse mihi - quid enim faciam? - scriboque legoque...”/ „Scriu și-mi citesc mie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92512_a_93804]
-
vi se umflă și dinspre sex, unde puful foșnește ca un mănunchi de iarbă proaspătă, vă năpădește o boare metafizică. Aici În fața mea e un coș plin cu gogoșari scofîlciți. Am intrat În octombrie, părinții vecinilor mor la azil nespovediți, neîmpărtășiți și fără lumînare. Copiii bat mingea. Inima mea tremură, mîinile mele tremură. Nu mai vreau să mă Întîlnesc cu nimeni. Vreau să rămîn aici, privind În neștire o muscă ce-și freacă picioarele dinapoi; ochii ei mici, roșii ca gămălia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
c-acu vine ăl mic și să te ții, coană Aneto, spală-1, piaptănă-1, dăi să mănînce, plimbă-1, culcă-1, șterge-l la fund. Asta-i viața, morții cu morții, viii cu viii. Mă duc. Leon a murit acum paisprezece ani nespovedit, neîmpărtășit și fără lumînare. L-au găsit vecinii căzut deasupra ligheanului În care urina noaptea. Se pare că schizofrenia nu este ereditară, În schimb vocația eșecului i s-a transmis prompt primului urmaș odată cu onestitatea, cu discreția, cu intransigența, cu fuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nepotul șefului securității din orașul Ț., decorul se modifică, și primele note mefistofelice se fac simțite. Mircea se remarcă prin dorința de a parveni cu orice preț, materializata în colaborarea cu securitatea, Mihai prin frustrarea generată de conștientizarea unei iubiri neîmpărtășite (despre el ni se spune că este îndrăgostit de Lia, aleasă Miss Boboc cu un an în urmă, în prezent prietena lui Florin și marea absența de la bal, din cauza credinței în Hristos). Asistăm la trasarea în nuanțe de gri închis
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ai plecat Pentru Lina Acuma ai plecat definitiv Și cioburi am să strâng din clipe ne-mplinite Te plămădesc din vis retroactiv Și din chemări rămase neîmpărtășite Iluzia-i doar o cană spartă Din piept căzând scobi lung și-adânc o rană grea Visam că m-aștepți mereu la poartă Să vin să îmi iau lumină din făptura ta Prea crud, nu știam să trec de vamă
AI PLECAT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368440_a_369769]