101 matches
-
oceanul în fund pune Perla, iar că paiul sus îl ține, E spre marea sa rușine: Paiul pai e, perla-i perlă, orice-ai spune. (O. BÖHTLINGK, op. cit., n. 209, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 192.) 2) Neînțeleptul Neînțeleptul sau prostul sau nebunul (prostia și nebunia sînt puse pe același plan de indian) ne este prezentat (ironic) ca avînd opt avantaje: "Opt sînt avantajele prostului: nu are griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna el, doarme zi și noapte, nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în fund pune Perla, iar că paiul sus îl ține, E spre marea sa rușine: Paiul pai e, perla-i perlă, orice-ai spune. (O. BÖHTLINGK, op. cit., n. 209, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 192.) 2) Neînțeleptul Neînțeleptul sau prostul sau nebunul (prostia și nebunia sînt puse pe același plan de indian) ne este prezentat (ironic) ca avînd opt avantaje: "Opt sînt avantajele prostului: nu are griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna el, doarme zi și noapte, nu-și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și noapte, nu-și frămîntă creierul cu privire la ceea ce trebuie să facă sau nu, rămîne indiferent la laudă și la blam, se crede superior tuturora, trăiește viață lungă" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 120). Întocmai ca și omul rău, neînțeleptul constituie o primejdie pentru salvarea omului bun; de aceea, și de societatea acestuia trebuie să fugă: Să rătăcești, alături de jivine, Prin văgăuni de munți e mult mai bine -, Decît cu ne-nțelepții să trăiești (Pe veșnicie-avîndu-i lîngă tine) În splendide
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru salvarea omului bun; de aceea, și de societatea acestuia trebuie să fugă: Să rătăcești, alături de jivine, Prin văgăuni de munți e mult mai bine -, Decît cu ne-nțelepții să trăiești (Pe veșnicie-avîndu-i lîngă tine) În splendide palate-mpărătești. [21] Pentru neînțelepți este zadarnică orice învățătură, căci "învățătura servește la întărîtarea (mînierea) celor fără de minte, nu la liniștea lor" (328, 2). De altfel, neînțelepciunea este considerată ca o pedeapsă divină: "Zeii răpesc mintea aceluia, pe care doresc să-l piardă" (339, 3
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doresc să-l piardă" (339, 3). Și, atunci, se întreabă gînditorul indian: Cine-nțelepciune n-are Pentru ce să-nvețe carte? ... Orbului la ce bun, oare, De oglindă să-i faci parte? [26] 3) Prietenul În afară de omul rău și de neînțelept, care, cum s-a văzut, trebuie lăsați la o parte, se recomandă bunele raporturi cu toată lumea, mai ales cu cei înțelepți, cu rudele, cu cei sus-puși: Cu înțelepții fii iubit, Cu rudele să fii unit, Pe cei sus-puși nu-i
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
uneori multiplicat. Așa, bunăoară, "femeia este cauza dușmăniei dintre oameni" (330, 1), "femeie fără gelozie nu există" (328, 10); pentru omul bătrîn, femeia tînără nu e nici mai mult nici mai puțin decît "otravă" (328, 9); "femeile îndrăcite răpesc mintea neînțelepților" (328, 14); "femeia rea (frumoasă) ca o floare de lotus îmbobocită este un heleșteu plin cu flori de lotus, în care se ascunde un crocodil" (340, 13). Citez din Panciatantra, I, 61 (trad. cit.) cea mai semnificativă, după cît se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
XVIIIcol. 572 ș.u.; col. 548 ș.u. footnote>. Patriarhul Alexandru accentuează în-deosebi veșnicia Fiului, necreabilitatea, neschimbabilitatea și asemănarea în ființă cu Tatăl. Dacă Fiul n-ar fi veșnic, atunci ar exista un moment când Tatăl ar fi nerațional și neînțelept (așlogo" kaiV așsoqo"), ceea ce este de neconceput. Astfel Fiul trebuie cugetat caesențial ființei Tatălui<footnote Epistola enciclică, 4, PG, XVIII, col. 578 A-B. footnote>. N-a fost nici un moment când Fiul nu era(ouște h̀/n pote oște
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
energofag..., cu o valoare ad...ugat... sc...zut...; consumul gospod...resc este și el ineficient. Este adev...rât c... ne asigur...m din resursele proprii nu puțin din consumul de energie convențional..., dar am încheiat contracte de privatizare în mod neînțelept; aceasta face ca renta între prețul internațional și costul de extracție s... nu ajung... în cea mai mare parte - așa cum ar fi normal - în bugetul public. Energia este un produs strategic, iar piețele trebuie s... fie reglementate în consecinț.... Trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Sale este pentru că Domnul Își strigă și Își strânge laolaltă toți biruitorii. În curând, singura frântură de glorie ce va fi rămas înaintea judecății se va afla doar în inimile celor biruitori. Toți ceilalți vor fi abdicat de mult. Fecioarele neînțelepte nu vor mai avea ulei pentru candele și vor fi lăsate afară. Cu părere de rău vă pot spune că aici am descoperit păcate deosebit de grele pe care, din nefericire, conducătorii lor le trec cu vederea deoarece, de multe ori
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
ale aceleași realități. Dacă acceptăm să trăim în fiecare zi, atunci să lăsăm umbra să întunece lumina, căci a înlătura una înseamnă a o înlătura și pe cealaltă. Existența nu poate fi lipsită nici de suferință, dar nici de bucurie. Neînțeleptul va încerca să îndepărteze suferința fără să-și dea seama că o dată cu ea va îndepărta și bucuria care o însoțește. Binele și răul sunt înlănțuite ca vița de vie. Înțeleptul vede asta și nu va suferi. Din bezna răului va
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
am întors la masă. Citind ziarele, temerile îmi erau puternic alimentate. Noi sondaje ofereau statistici îngrozitoare despre absolute orice. Existau dovezi clare că nu ne descurcam prea bine. Cercetătorii cădeau sumbru de acord. Erau intervievați psihologii naturiști. Stricăciuni majore fuseseră „neînțelept“ comise. Aveam de-a face cu „neatenții de temut“. Aveam de-a face cu „erori de gândire“ vizând potențialul. Situațiile se „deterioraseră“. Cruzimea era în creștere și nimeni nu putea face nimic. Populației, deși descumpănită, nu-i păsa. Studii încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
gata să o facă în anul 1598 în lupta din „șesul Diiul” - Vidin) și atitudinea de la sfârșitul domniei (când Buzeștii nu-i mai stau alături). În finalul cronicii, Mihai este acuzat că și-a înălțat „sfatul și mintea de om neînțelept” și nu s-a plecat poruncilor împăratului Rudolf, dar nu se poate preciza cui îi aparține acest fragment, redactat, probabil, după moartea voievodului. În cuprinsul cronicii, admirația pentru Mihai, care acționează „cu atâta vitejie și cu atâta înțelepciune”, răzbate din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
caută să se întâlnească cu mine, înțelegând necesitatea pentru sine și pentru România (iar el, firește, era tentat să se identifice cu România) de a colabora cu Uniunea Sovietică, ca mare putere vecină, pe care nu numai că nu este neînțelept, dar este chiar periculos să nu o iei în considerare”. Fostul lider sovietic afirmă, de asemenea, că „noua noastră abordare față de țările care s-au proclamat socialiste, cu accentul acesteia pe egalitatea în drepturi, suveranitate, neamestec în treburile interne, deschidea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
bine îmbrăcat; închipuit; înțelegere; înțepat; jegos; juvină; lacom; lăudat; lemn; lene; lucru; lumii; lumină; lună; Michael; mistocar; moale; modern; modest; motan; moțat; nas mare; navei; neadecvat; neatent; de nebăgat în seamă; nebun; neclar; necomunicativ; nedrept; nefudul; negativ; neînsemnat; de neîntrecut; neînțelept; neinteresant; de neatins; nemulțumit; nepriceput; nerespectuos; nervozitate; nesătul; nou; nume; oală; oamenii; ocean; oltean; omul; onest; Ovidiu; paharului; parșiv; păcat; politic; post; preamărire; pretențios; prietenul; prost cu frînă; prostul; puternic; ranchinos; răsfățat; rece; romanul; românul; sat; sărac; sărman; sătul; semeț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); de-a binelea (2); dement (2); dezgust (2); dispus (2); nu există (2); făcut (2); inconștient (2); indispus (2); încet (2); înțelegere (2); jale (2); limitat (2); lucru (2); măgar (2); minciună (2); mîndru (2); nefericit (2); neintelectual (2); neînțelept (2); neînțeles (2); nepăsător (2); nepriceput (2); obicei (2); politician (2); retardat (2); rușine (2); tembel (2); toromac (2); de tot (2); tu (2); ușor (2); -; ajutor; alegere; Alin; amabil; Andrei; animal; asta e; baston; un băiat; bătaie de cap
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai bine de ce prietenul și confidentul său, vicarul John Brodie Innes (despre care Darwin spunea că este unul din acei rari muritori cu care „poți avea diferențe de păreri și să nu simți nici o umbră de animozitate“), a dezaprobat ca „neînțelepte și violente“ unele remarci critice ale teologilor la adresa teoriei lui Darwin. Refuzând cererea lui Edward Aveling, un popularizator al evoluționismului cu înclinații seculariste și antireligioase, de a-i dedica o carte de studii despre teoria sa, Darwin îi scria: „Deși
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
elementele culturii persiflate. E o rebeliune paradoxal civilizată, protocolară: "Nu-i a bine, o, nu,/ bătrîn nenorocit, vai de tine,/ ca un Demostene cu piatra uitată-n gură,/ ai ajuns, iată, să scuipi/ nisip și sînge.// Și vîntul, zburdalnicul și neînțeleptul,/ începînd să vorbească, de la o vreme,/ numai în aforisme.// Ce de marmură, ce de ceramică,/ ce de bronz!" (Ca Demostene). Patetismului îi este preferată ironia, nu o dată livrescă, într-o arborescență caracteristică: "Corespondența dintre semnificant/ și semnificat e, așadar,/ de
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
dacă vor cădea puține cărămizi de la acoperământ și se vor trece cu vederea, curând se va dărâma întreaga casă”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia VIII, p. 86. footnote>. Și acele fecioare neînțelepte de care pomenește Scriptura (Matei 25, 1-12), „au fost scoase afară din cămara de nuntă, fiindcă după ce supusese deja pe dușmanul cel mare, la urmă s-au lăsat a fi scoase afară de cel slab și de nimic”<footnote Sf. Ioan
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de geometrie? Poate, vai, că nu are. Ca Demostene Nu-i a bine, o, nu, bătrîn nenorocit, vai de tine, ca un Demostene, cu piatra uitată-n gură, ai ajuns, iată, să scuipi nisip și sînge. Și vîntul, zburdalnicul și neînțeleptul, începînd să vorbească, de la o vreme, numai în aforisme. Ce de marmură, ce de ceramică, ce de bronz! Și ochii tăi căutîndu-l cu disperare pe Înger și tu alergînd, dînd din mîini, ori îngenunchind, umilindu-te - Fă ceva cu mine
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
de lei pe lună. Mă pedepsesc din nou, spre seară, ascultând pe Iorga la Radio, lăudând fără măsură priceperea românilor și brațul lor de fier. El și Stere, unul la Văleni, altul la Bucov, niște încrâncenați. La urma urmei, niște neînțelepți: să privești istoria cu lejeritate, să te joci cu ea, numai asta înseamnă înțelepciune. La cât de grosolan se înfăptuiește, istoria nu merită alt tratament. Iar în ce-i privește pe români - care pricepere, care braț de fier? Uitați-vă
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Că poți să nu-ți încalci în nici o împrejurare principiile și să iei decizii capitale, uneori dramatice, cum ar fi dezmembrarea unui stat, fără a vărsa o picătură de sânge, ținând mereu și mereu cont de voința, fie ea și neînțeleaptă, și de sentimentele, uneori lipsite de clarviziune, ale celor mulți, într-un cuvânt, de puterea celor fără de putere. Că poți traversa rămânând intact din punct de vedere uman, proba la care aproape nimeni nu rezistă: proba puterii. Pe scurt, vă
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
nici una din miliardele de alte ființe vii, această transmitere a vieții știința o constată dar n-o poate explica. Avem de-a face din acest punct de vedere cu o serie de minuni față de care ne comportăm ca niște orbi neînțelepți. Tot astfel este și minunea Crăciunului, nașterea lui Iisus Hristos, față de care ar trebui să-și deschidă mintea și inima chiar și cei mai îndoielnici, ca să nu spunem cei mai pretențioși oameni de știință. Iubiți frați și surori în Hristos
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
care nu știe nimic despre acesti autori și-ar putea închipui foarte bine că tot ceea ce au scris ei este crasă literatură pornografică, pe care trebuie s-o ții cât mai departe de copii. E ceva întristător-îngust și cu totul neînțelept în felul în care Bloom înțelege să se apropie de alte culturi. Eu unul pur și simplu nu pot pricepe cum un om de eminența lui Bloom, cu învățătura lui și cu al lui esprit de finesse, poate identifica, senin
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
susținători ai țării noastre, a avertizat că acest comportament ar putea fi sancționat, întrucât aderarea celor două țări la U.E. ar putea fi blocată în cazul unui referendum. În replică, președintele Ion Iliescu a declarat că România consideră cu totul neînțeleaptă, neadecvată și nepotrivită separarea țărilor europene în state pro-americane ori antiamericane. Ulterior, la întâlnirea cu membrii Troicii U.E. , nu s-au formulat critici la adresa candidaților și nici nu s-a abordat problema diferențelor de opinii.
Agenda2003-8-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280709_a_282038]
-
frumoasa Mirianida sau pentru alte "zeițe" e tot o formă a cunoașterii; irosirea, o experiență existențială. Aici, mirajul cugetării orientale își spune cuvântul: "Ce a pierdut Ulise, câștigă Scribul" e o parafrază a definiției sufi : Ce a pierdut înțeleptul câștigă neînțeleptul". Aventura e însăși creația. Permanenta schimbare, neatingerea fericirii, salvarea căutată în scris (de tip romantic) sunt teme recurente. Gheorghe Izbășescu are o lume inconfundabilă, prin care trec puținii care au urcat Scările de marmură: "Dacă într-o noapte mai existăm
Din familia înalt-țintitorilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7497_a_8822]