3,927 matches
-
Este un atentat la memoria culturală românească, al cărei martor, inclusiv în calitate de istoric, am fost. Marian, ca orice ființă umană, a fost supus greșelii și poate fi criticat, pentru unele aspecte punctuale ale activității și creației sale, dar nu pentru "neîncrederea" sa în literatura română sau pentru că "nu a făcut nimic pentru literatura română"! Cu atât mai mult cu cât unicul său vehement critic, atentând grav la memoria lui Marian Papahagi, negându-i orice contribuție în favoarea literaturii române, se plasează pe
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
pădurile țării noastre; în cântecele lui se zbate șsic!ț jalea și revolta maselor."; , Dar dacă în opera sa găsim revolta împotriva asupritorilor, solidaritatea cu cei asupriți ș...ț în ea se întâlnesc și idei confuze, teze greșite, semănând resemnarea, neîncrederea și resemnarea în fața răului."; ,Poezia lui Eminescu este puternică în ura și disprețul față de asupritori. Dar ea este slabă în găsirea soluțiilor." În același stil se ,sărbătorește", în 1952, împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui I. L. Caragiale. Dar
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
corpul pereche". După ce a luat locul preotului, psihologul este acum înlocuit de sexolog. Ducînd lucrurile și mai departe decît psihanaliza, sexologia a teoretizat imanența sexualității: corpul ca ,ultimă instanță a metafizicii", dar, incapabil de mărci identitate esențiale, un semnificant absolut. Neîncrederea în realitatea durabilă a sentimentelor a transformat sexualitatea în propriul ei semn, devenind un simulacru: procrearea a fost înlocuită cu ,obligația orgasmului": , Iubirea ia locul datoriei morale, iar plăcerea erotică ia locul iubirii." Iubirea este acum necesară, neapărat reciproc erotică
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
registre diferite, dar într-o aceeași diagramă a unei tristeți... iremediabile: "Și noi am călătorit cu Budila-Express,/ Și noi am văzut fețele stoarse, ca niște cîrpe ajunse/ La gradul zero al folosirii, ale junelor navetiste,/ Și noi am simțit fluidul neîncrederii oarbe/ Coborînd ca acidul sulfuric în oase, și noi am văzut/ Banchetele jumulite de vinilinul/ Din care aborigenii își fac portmonee, și noi/ Am descoperit cultul secret/ Al stomacului, sexului și capului aplecat, și noi/ Am pătruns în catacombele realității
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
dintre sentimentul real și sentimentul indus, e nefericită din cauză că acum trăiește prost, dar și din cauză că a ajuns să creadă că înainte trăia bine. Râzi, ți-e milă, dar nu ți-e niciodată silă. Gabriela Popescu - aroganță construită pe o teribilă neîncredere în forțele proprii - joacă aparența și esența reușind să evite stridențele primei ipostaze și substanța lacrimogenă a celei de a doua. Fetele Volkov - Delia Nartea și Irina Cornișteanu - pun în puținele lor vorbe și în dansul lor atât de energic
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
te arată la rândul lor cu degetul și Își șterg tălpile mânjite de haos pe bucățica de speranță din viața ta. Și din nou fugi și Încerci să-ți peticești speranța zdrențuită de incertitudinea lor, Încerci să nu te lași neîncrederea și viclenia lor să câștige. Nu le mai arăți răsăritul și nici cum se șlefuiesc diamantele În liniștea dimineții; ascunzi bisturiul adevărului și le spui doar ce vor ei să audă: " ...da, acela este un apus de soare, nu un
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
zicea Mr Muscle - treburile pe care le ura. De ce, oare, nu putea iubi scrisul? - se întrebă, luând din cui ștergarul, după ce vasele, rânduite pe grătarul de sârmă, se scurseseră de apă. Toate încercările de până acum sfârșiseră în lehamite, în neîncredere, în dezamăgire înainte de a pune punctul final. Toate începuturile erau anevoioase, primele fraze i se împotriveau cu dușmănie ca niște ființe răuvoitoare, ca niște fiare sălbatice pe care în zadar ar fi încercat să le îmblânzească. Scria, de bine de
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
-mi zici mie Lena. Au!" strigă nașa Lena. "Mi-o amorțit ceafa" și se așează. Verișoara Pulheria sare: "Masaj!" Da' lasă-mă, Pulheria, că n-am nevoie!" "Nuuu! Că am studiat!" "Ce-ai studiat, tu, fată?" întreabă nașa Lena cu neîncredere amestecată cu milă. "Am studiat. Cum să fac masaj. Hî! Hî! Tehnici" și-și înfige degetele în umerii nașei Lena. "Auu!" zbiară ea. "Ți-am zis normal să mă lași!" și se ferește. " Da' numa' un pic să vedeți ce
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
eleganța și Franța! Mersul lor presupune o încredere fantastică; pasul e exact acela care trebuia făcut. Aerul din jur e același! Sînt înconjurați de ceva imposibil de descris, dar teribil de evident. Cred că nu mă înșel. Sînteți în legitimă neîncredere să mă întrebați. Ce l-o fi pocnit, dom^le, pe Brumaru afecțiunea, de-mi scrie zilnic și indescifrabil?" Ei bine, pur și simplu, vă scriu! Lucrurile, într-un anumit fel, s-au întîmplat așa. După cele două vizite făcute
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
Așa că alegem de cele mai multe ori să construim relații din spatele unor ziduri bine întărite și ale unor porți închise cu lacăte, în așteptarea că celălalt să înțeleagă că nu-i vrem râul și să facă primul pas către noi. Din păcate, neîncrederii i se răspunde cu neîncredere și, în cele din urmă, cu agresivitate, si e neîntâmplător că oamenii cel mai puțin dispuși să fie vulnerabili sunt cei care se bucură cel mai puțin de oamenii din jurul lor. Încrederea suscita la rândul
A fi vulnerabil by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82347_a_83672]
-
să construim relații din spatele unor ziduri bine întărite și ale unor porți închise cu lacăte, în așteptarea că celălalt să înțeleagă că nu-i vrem râul și să facă primul pas către noi. Din păcate, neîncrederii i se răspunde cu neîncredere și, în cele din urmă, cu agresivitate, si e neîntâmplător că oamenii cel mai puțin dispuși să fie vulnerabili sunt cei care se bucură cel mai puțin de oamenii din jurul lor. Încrederea suscita la rândul ei încredere și, în cele
A fi vulnerabil by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82347_a_83672]
-
am reusit sa intersectez privirea, chiar dacă la aceste discuții caut insistent să-i privesc, să-i implic, să-i provoc. La final am inițiat câteva discuții individuale, si am constatat încă o dată, ca în spatele capetelor plecate se ascund drame, frustrări, neîncredere în forțele proprii, teama de eșec. Toată moștenirea, tot lestul cu care ne-am maturizat,regulile impuse( pt. că așa trebuie) de mici, ne împiedică să ne “ridicăm”, să gândim cu creierul nostru, ca fim creativi, liberi. Păcat! Și totuși
Privitul în ochi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82623_a_83948]
-
atât de senin și de-aproape - încât Îl văd pe Dumnezeu la Sfânta-i Fereastră - cu coatele sprijinite de privazul razelor: „ce mai faci?” - mă întreabă El zâmbind enigmatic... - „scriu - Preasfinte...” - răspund eu - cam posac și cu oarece amărăciune și neîncredere-n glas „despre ce și despre cine?” - o face El pe niznaiul... „despre Tine - Doamne - cum Te pregătești să ne părăsești - și cum atât de mult îți convine să pleci din mine...” - nu mă putui eu abține... Dumnezeu îmi făcu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
adesea amintind de un destin neîndurător. “Iubirea noastră s-a pierdut cândva/ Tot colindând limanuri neumblate,/ I-aud bătaia ca o apă grea/ În turnul gros cu ziduri de cetate” (Ramuri risipite) Ne vom așterne, pete de lumină,/ Pe tina neîncrederii în noi,/ Vom sta la masă singuri amândoi - / Căni de pământ cu flacăra divină” (Căni de lut). “Prea multe ierni/ Pentru o singură vară,/ Prea multe minciuni/ Pentru o singură seară,/ Prea des intrăm în iubire/ Mai mult singuri și
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
același lucru cu a te încăpățâna să crezi în identitatea dintre curaj, temeritate și spirit de aventură. După cum timiditatea nu e sinonimă cu modestia, iar îndrăzneala nu trebuie confundată cu aroganța căci, de multe ori, timiditatea se datorează, se știe, neîncrederii în forțele proprii, modestia împlinindu-se grație abdicării orgoliului, în timp ce îndrăzneala se fundamentează, evident, pe spiritul de curiozitate, iar aroganța se întemeiază pe suficiență și uneori pe sastisie. Orice meloman vine în lumea sunetelor cu un anume teren psihic și
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
este secret, netransparent fata de părțile vătămate, fata de victime, Minister Public În care cei chemați să apere drepturile omului și interesul general manifesta un dispreț nemaiîntâlnit În Uniunea Europeana, fata de drepturile și libertățile omului, un dezinteres cras generator de neîncrederea publicului În instituția judiciară. Cu aceasta ocazie, s-a putut observa disprețul agenților Statului Român fata de drepturile procesuale, fata de sănătatea și viața unui om aflat În greva foamei, Teodor Mărieș. Agresiunile Parchetului prin agenții săi, contra acestui om
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
24 aprilie 2004 (pentru cine nu știe, la vremea respectivă Ion Iliescu era președintele României, iar Adrian Năstase, prim-ministru), politologul pledează pentru cunoașterea trecutului comunist. Falsificarea realității, începută în perioada comunistă și niciodată clarificată în anii tranziției, a produs neîncredere în societate și confuzie la nivelul acțiunii politice. Cu siguranță tranziția ar fi fost mult mai scurtă dacă, de la bun început, s-ar fi făcut lumină asupra a ceea ce s-a petrecut în perioada comunistă la noi și în țările
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
atâta îndemânare încât aceasta să poată fi învinsă ori măcar "îmblânzită" de propria-i imagine, astfel cum Perseu și-a șlefuit scutul pentru a deveni oglindă în lupta cu Gorgona, situația s-a schimbat sub egida modernității: "Acum, când singurătatea, neîncrederea și războaiele au dovedit că știu să sluțească și să ucidă mai bine decât bietul cap al Gorgonei, poetul s-a văzut și el nevoit să-și schimbe armele. Sfidării și nepăsării, el le-a răspuns prin coșmare de fabricație
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
și despre literatură. Literatură pe marginea literaturii. Operația, reușită deseori în plan estetic-literar, mi se pare totuși, hermeneutic vorbind, tautologică, de ordinul parafrazei. Criticul spune exact același lucru ca și scriitorul. Mai bine sau, adesea, mai prost...". Remarcăm de îndată neîncrederea reputatului teoretician în critică, derivată din suspiciunea sa față de factorii "literari" ce ar putea-o "infesta". Comentariul estetic i se înfățișează în principiu superfluu, "tautologic". Năzuința sa merge exclusiv către "înclinația teoretică" ce "depășește sensibilitatea literară" (atenție: nu consună cu
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
intrase nici în calculele agențiilor de pariuri specializate din țară. Nici măcar un singur critic român n-a îndrăznit să riște pronosticul că filmul lui Puiu are șanse să ia marele premiu al secțiunii în care a concurat. Prejudecată ocultei internaționale? Neîncrederea că un roman ar putea lua acest premiu, chiar dacă nu era marele premiu? După experiență de la Cannes și după numeroase premii la alte festivaluri internaționale de film, Criști Puiu e acuzat de cunoscători, mai exact de unii dintre ei, că
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
Semiotica lui Louis H. Kauffman: "Trăim într-o societate cam analfabetă în materie de chestiuni algebrice și simbolice. Există prejudecata destul de generală după care, dacă cineva folosește matematica, atunci în mod inevitabil el trebuie să facă niște calcule. Există o neîncredere în ideea că matematica ar putea fi utilizată ca un limbaj metaforic sau simbolic, pentru a facilita gîndirea. Dar matematica tocmai aceasta face, în primul rînd." (p. 83) Să încercăm să spunem în alt fel ceea ce fragmentul spune deja: matematicianul
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică - tema esențială a trans-romanului Desperado - că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) - viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel.
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
ei. Eul autoficționar nu relatează o poveste căreia i-ar fi fost martor, ci se povestește pe sine, este eroul propriilor fapte puse în cuvinte și enunțătorul cuvintelor care le reprezintă. Felul în care criticii români întrebuințează termenul, ca și neîncrederea nominalistă cu care este întîmpinată noțiunea, dă seamă mai întîi de perspectiva strict literară din care este ea interpretată. Atunci cînd concede autoficțiunii dreptul la existență, criticul român o instrumentează exclusiv ca gen literar, cu toate că practica autoficțiunii nu relevă atît
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
ar fi: anxietate și nesiguranță, care se manifestă prin tendința de suicid și consum de droguri; teama de a intra în relație cu părinții și mai târziu cu societatea; suspiciune (consecință a lipsei de încredere în iubirea părinților); sentimente de neîncredere în sine, care îi fac să devină vulnerabili și influențabili<footnote Ibidem, pp. 120-121. footnote>. Pentru a înțelege mai bine consecințele avortului provocat, redăm confesiunea unei femei afectată de avortul provocat: Deși relația noastră a început și era ca multe
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în care mai pot fi recunoscute caracterele generice a ceea ce, prin convenție, poate fi identificat și legitimat drept concepție stilistică. Sunt importante două observații: (1) doar situarea în postmodernitate și asumarea opțiunilor acesteia pentru fragmentarism și relativizare, ca semn al neîncrederii în adevărurile „monolite” cu caracter universal, permite înțelegerea și evaluarea obiective a perioadelor istorice anterioare. Asumarea unei alterități radicale permite, prin opoziție și comparație, o conștientizare clară în virtutea detașării și, implicit, a distanței temporale ce permite o mai bună „vizualizare
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]