132 matches
-
Atât cele negative cât și cele pozitive, personajele sale sunt stilizate după modul misticii bizantine și prin aceasta, Dostoievski e în istoria culturii moderne reprezentantul cel mai de seamă al geniului ortodox. Ortodox nu, numai prin atitudinea sa de o neîndurată intransigență față de catolicism, de protestantism și de ateism, dar prin stilul și sensul integral al concepției sale despre om și lume. Dumnezeu e iubirea, iar rodul acestei iubiri e cosmosul paradisiac. A face parte integrantă din acest cosmos înseamnă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
evadarea finală, prin abandonul școlar. Există și cazuri în care evadarea finală coincide nu cu abandonul școlar, ci cu suicidul considerat evadarea supremă -, prin care individul se sustrage tuturor categoriilor de probleme care i-au provocat o suferință psihică de neîndurat.Atunci când elevii încep să lipsească sistematic și generalizat de la școală, această conduită reprezintă un semnal tardiv al existenței problemelor ; absenteismul constituie o formă de agresiune pasivă împotriva școlii, indicând că elevii fug de la școală chiar cu riscul de a fi
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca având legătură cu alte probleme de comportament ale elevilor, consider oportună Abordarea sa în acest context. Unii autori definesc suicidul ca pe o conduită evazionistă prin care individul scapă de o situație critică ce-i pricinuiește o suferință de neîndurat. Alti autori pun suicidul în relație cu agresivitatea, explicându-l ca pe o formă de agresivitate canalizată spre propria persoană. Principalele situații de risc suicidar la copii și adolescenți sunt: a) decesul unui părinte sau al unei persoane apropiate copilului
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
corporale, asist întru neputință la agonia lor care răbufnește precum talazurile unei mări de amar absintic, devenind basoreliefuri sculptate în piatra durerii. Și nu mai știu dacă le doresc viața în sfredelirea chinului sau moartea eliberatoare de icnetele torturilor de neîndurat, nu mai știu dacă nici pentru mine nu o fi mai bine să mor lăsând în urmă priveliștea calvarului celor dragi sau să trăiesc rămânând singur la marginea unui hău ce-mi zâmbește asupritor de deasupra chipurilor muribunde, așteptând să
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de acum Încolo să‑L lăudăm prin suferință 152”. Ideea laudei prin suferință este foarte interesantă. Trebuie făcută distincția față de lauda suferin‑ ței care poate fi doar retorică. Ei au luptat pentru adevăr cu putere, rezistând silniciei aprige și de neîndurat a diavolului cu atâta statornicie și cu atât curaj „ca și cum ar fi luptat În trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s‑ar fi schimbat Într‑o fire nepătimitoare și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
le-a fost dat". Moartea lui Ghiță sugerează că nimeni nu e mai presus de lege. Caracterizarea lui Lică Sămădăul Lică Sămădăul, personaj secundar negativ, este un spirit malefic care exercită fascinație asupra celorlalte: "...e mai ales om aspru și neîndurat care știe toate înfundăturile, cunoaște pe toți oamenii buni și mai ales pe cei răi". Lică e un fel de stăpân absolut, peste locurile de la Moara cu noroc: "Eu voiesc să știu totdeauna cine umblă pe drum, cine trece pe-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot mai sus spre văzduhul albastru și limpede al speculației precise, neîndurate și - nădăjduiesc - al marii creații. Condiția primordială: menținerea singurătății și zăgăzuirea, dând peste bot, la orice încercare de intimitate a oamenilor mediocri. Iubesc tot mai mult pomii, plantele și animalele. Munca și copiii sunt două coordonate arhisuficiente pentru viață.” Ieșit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ...”, lacrămile noastre ale tuturor șiroiau nu numai pentru venerabilul protopop care suferise atâtea, ci și la amintirea dureroasă a lui Ionel Moța și ale celorlalți camarazi căzuți întru credința legionară, frământând în suflet gândul neînduratei soarte, în pofida aceleiași balade a lui Coșbuc: „Nu cerceta aceste legi, [229] Căci ești nebun când le-nțelegi...” Într-o dimineață de Noiembrie profesorul Gamillscheg mi-a adus o invitație din partea Institutului german pentru participarea la Centenarul comemorărilor lui Winkelmann
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de prezența lui Dumnezeu, pe care Îl mărturisesc nu numai verbal, ci și prin însăși viața lor. Am constatat la toți o anumită nostalgie a perioadei de temniță. În pofida tuturor încercărilor dramatice prin care au trecut, în mod normal de neîndurat, ei privesc cu nostalgie către cele întâmplate, deoarece, în mod evident, în acele încercări grele și prezența Mântuitorului era foarte pregnantă. Putem înțelege cât de puternică a fost prezența lui Dumnezeu alături de ei, pentru că, pe de o parte, i-a
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
deținuților erau mai grele, cu atât harul trimis lor de Dumnezeu era mai mare, iar acest lucru s-a văzut din manifestările lor, din ușurința și seninătatea cu care au trecut prin momente de o dificultate neimaginabilă, prin chinuri de neîndurat, mai mult, având ulterior, peste ani, nostalgia acelor ani petrecuți în închisoare, în torturi, foame, frig și promiscuitate. Cel ce avea să devină peste ani un înalt prelat, Bartolomeu Anania, a reușit în temniță să compună, să corecteze și să
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Prof. Maria Hetco, după textul latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena 1897-1902, în PSB, vol. 52, Editura I.B.M.B.O.R., București, 2007, p. 293. footnote>”. Ei au luptat pentru adevăr cu putere, rezistând silniciei aprige și de neîndurat a diavolului cu atâta statornicie și cu atât curaj „ca și cum ar fi luptat în trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s-ar fi schimbat într-o fire nepătimitoare și
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
adevăratele sentimente naționaliste și patriotice, au hotărât editarea acestei reviste politice care va cuprinde pe lângă un program politic bine studiat, pe lângă chestiuni de actualitate, demascarea tuturor briganzilor și nulităților politice cocoțate la cârma și în fruntea instituțiilor publice. Arma noastră neîndurată față de păcătoșii zilelor de astăzi, va fi... Adevărurile”. Cele câteva articole din primele două numere ale revistei: Universitatea noastră, Școlile din Vama, Voința - o prezentare a gazetei școlare din Gura Humorului, adunarea fondurilor bisericești, comentarii politice cu titluri „Tempi passati
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Anul IV, numărul 1 venea cu vestea, pusă în prima pagină: REAPĂREM!. „Ne venea așa de greu să ne despărțim sau mai exact să ne împăcăm cu gândul dispariției acestei reviste, care fărâmițase atâta energie într-o luptă deznădăjduită cu neînduratele cerințe ale tiparului.” În aceste nevoi și a restrânselor mijloace ale celor de la Hiena, le-a „întins „o mână de ajutor” editându-le revista, cine? - cei de la Editura Ramuri, care își pun amprenta pe coperta editoriatei: LITO RAMURI, Craiova, dându
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de desen, pe care se răsfăța tot spectrul solar. Litere mari de-o șchioapă, frumos aduse din condei, înveseleau casa, vopsite în diverse culori, ce-ți luau ochii, ca un stol de păsări din Paradis... Ziua întreagă, cercetând lacom și neîndurat, chestiona pe docilul său pacient, care se complăcea acum în acest joc bizar pe care poate îl născocise fantezia sa de poet. Gruber uitase de toate, nu-și mai aducea aminte nici că e profesor de geografie, nici de teoriile
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Cosmosul viu, lumea în eternă unduire" sunt imagini ale viziunii dionysiace (cf. Dan Botta, Frumosul românesc, în op. cit., vol. IV, p. 73, sau în Unduire și Moarte). 8 Charmides, în op. cit., vol. IV, p. 20. 9 Ibidem, p. 18. "Conștiința neîndurată a ritmului", "acest dor de ideal, această sete de euritmie" (ibidem, p. 29). 10 Ibidem, pp. 24, 26. 11 Ibidem, pp. 11, 32. 12 Dan Botta, Virtutea cuvântului, în op. cit., vol. IV, p. 114. "Cuvântul participă simultan de la natura sublimă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1-a întărit (1: 9 sq.). Primele cuvântări ale lui Ieremia sunt dominate de un motiv excepțional de dramatic: catastrofa iminentă produsă de un "popor din țara de la miazănoapte": Ei "țin în mână arcul și sulița, și sunt cruzi și neîndurați." (6: 22-23). Ar fi în van să căutăm modelul istoric al acestor călăreți cruzi. "Poporul din țara de la miazănoapte" se încadreză printre imaginile distrugerii totale. Căci invazia va ruina definitiv țara. "Mă uit la pământ și iată: e dărăpănat și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
-Să trăiți, nu știu, dar vedem noi, îi belim, toarășu Gârmoci, tre să-i belim, plecăm după ei, băga-i-aș în pizda mamii lor de bandiți... În același timp, în orașul Serenite, Gabi Papadopol trecea prin niște chinuri de neîndurat. Imediat după trocul cu Stan, Gabi Papadopol fusese tare încântat de sine însuși: dându-i amicului său pistolul, contribuia și el la o treabă tare de tot, ca-n filme, periculoasă - Stan pleca la luptă și pleca înarmat cu pistolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
aici, validând un critic nu doar cu opinii proprii, dar și cu un stil ușor recognoscibil. Mergând deseori împotriva curentului, D. încearcă să ofere o altă imagine decât cea cunoscută asupra scriitorilor comentați. Astfel, Ioan Alexandru a devenit un „imnograf neîndurat, ale cărui volume vor crește ca aluatul, până la proporțiile cărămizilor”; pe Dan Deșliu, având doar calitățile unui poet minor, „istoriile literare îl vor consemna, probabil, ca pe un Vlahuță al jumătății din urmă a acestui veac” etc. Tonul debutonat, dezinvolt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
oamenii supuși puterii sale. Mi-am dat seama că știam ce înseamnă umilirea omului, decăderea, supunerea obținută printr-o frică înjositoare. Trăisem toate astea, agresarea vicleană și permanentă a celor mărunți, reducerea permanentă la zero, această reîncepere kafkiană, faptul de neîndurat că tot timpul „vântul... iarăși se întoarce și începe din nou aceleași rotituri“*, ca să citez, ca și Vladimir Bukovski, acest verset din Ecleziast, despre supravegherea nevăzută și teama luată veșnic de la început. Trăisem asta și - în fundul sufletului meu - n-o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
brusc, cu o surpare iute și nedureroasă, ciudată, ni se interiorizează! „Ele” sau „ei”, cosmosul și universurile glaciale și aproape infinite ne devin viscere, iar Misterul, din depărtat, din neînțeles și inexistent, ne devine intim, ca o pulsiune gravă, aproape de neîndurat și din ființele cele mai umile și umilite ale cerurilor boltite deasupra conștiinței noastre devenim regi, zei, având obscura, persuasiva senzație - instinct, aproape! - a unei bruște Întronări! De parcă toată această imensitate globulară și sticloasă care ne Înconjoară În nopțile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cine știe ce plan, În timp ce noi stăm nepregătiți. În cele din urmă, Nobunaga se resemnă și dădu ordinul de atac pe toate fronturile. Dar, după ce luase hotărârea, se Întrebă dacă nu cumva sacrificase astfel viața lui Hideyoshi, iar regretul său fu aproape de neîndurat. Dintr-o dată, un samurai tânăr, Îmbrăcat Într-o armură cu fir negru, sosi În goană, atât de grăbit Încât fu cât pe ce să-l lovească pe Nobunaga cu lancea. — Stăpâne! gâfâi el. — În genunchi! ordonă un general. Lancea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cât teren am câștigat din teritoriul inamic. La Început, unchiul meu n-a vrut să-mi aprobe planul. Ar trebui să lase totul În seama mea și să privească de pe margine, o zi-două. Mâhnirea și nenorocirea lui Katsuie erau de neîndurat. El, mai mult decât oricine, cunoștea valoarea de general a lui Hideyoshi. Toate comentariile pe care le făcuse față de Genba și ceilalți vasali nu fuseseră niciodată nimic mai mult decât remarci strategice menite să le alunge teama de dușman. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
-se mai mult rizibilă decât umoristică. Este cea mai proastă glumă a Măscăriciului Vălătuc, care ne obișnuise cu măscări de gust ales. O condamnăm dintr-un sentiment estetic intransigent. O glumă bună, acidă, virulentă sau chiar benină în formă, dar neîndurată în fond, ucide la figurat. O palmă murdărește pe cel care o aplică, îl descalifică, îl trece din ordinul spadasin al cavalerilor condeiului, în breasla bătăușilor electorali sau administrativ. îl suprimă". Ion Călugăru n-a ripostat în presă ci s-
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
un adevărat gen literar apologetic, care prin numărul și varietatea reprezentanților săi, prin diversitatea chestiunilor pe care le ridică, prin metodele folo l la care erau duse discuțiile au pus bazele teologiei ca știință 68. Deși s-au arătat adversari neîndurați al păgânismului, Părinții au încercat totuși unele apropieri între doctrina creștină și cea elenică - întâi pentru că analogiile erau uneori izbitoare, în al doilea rând pentru motive de tactică misionară. Din contactul celor două culturi, reieșea limpede viitorul creștinismului. Dacă, to
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ars plicul, tăietura de ziar, a făcut o trecere în revistă a suspecților și și-a propus să-i spună Deliei tot ce are pe suflet, s-o salveze în sinea lui de balele care o umpleau, de prelingerea de neîndurat a acelor zvonuri. După cinci zile (nu vorbise cu Delia și nici cu părinții ei) a sosit a doua. Pe cartonașul albăstriu era mai întâi o steluță (nu se știe de ce) și apoi: „Eu în locul dumitale aș avea mare grijă
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]