834 matches
-
gospodăria și o reprezintă în fața autorităților, fiind recunoscută ca atare de ceilalți membri ai gospodăriei. În continuare se înscriu membrii gospodăriei în următoarea ordine: soție/soț, fiu/fiica, alte rude (mama/tata, ginere/nora, nepot/nepoata, sora/frate etc.), persoane neînrudite. În coloana 3 se va înscrie codul numeric personal (CNP) de pe buletinul sau cartea de identitate, care cuprinde 13 caractere numerice. În coloana 4 se va înscrie sexul prin menționarea codului "1" pentru bărbați și "2" pentru femei. În coloana
NORME TEHNICE din 23 aprilie 2001 privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134706_a_136035]
-
6 "Cod legătură rudenie" se va înscrie codul corespunzător legăturii de rudenie față de capul gospodăriei, "2" pentru soție/soț, "3" pentru fiu/fiica, "4" pentru alte rude, respectiv mama/tata, ginere/nora, nepot/nepoata, sora/frate etc., "5" pentru persoane neînrudite. Dacă o gospodărie are mai mulți membri decât rândurile prevăzute în Registrul agricol, se va folosi o alonja. Capitolul 2 Terenuri în proprietate Se completează pentru toate categoriile de proprietari. Se vor înregistra suprafețele în proprietate pe categorii de folosință
NORME TEHNICE din 23 aprilie 2001 privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134706_a_136035]
-
gospodăria și o reprezintă în fața autorităților, fiind recunoscută ca atare de ceilalți membri ai gospodăriei. În continuare se înscriu membrii gospodăriei în următoarea ordine: soție/soț, fiu/fiica, alte rude (mama/tata, ginere/nora, nepot/nepoata, sora/frate etc.), persoane neînrudite. În coloana 3 se va înscrie codul numeric personal (CNP) de pe buletinul sau cartea de identitate, care cuprinde 13 caractere numerice. În coloana 4 se va înscrie sexul prin menționarea codului "1" pentru bărbați și "2" pentru femei. În coloana
NORME TEHNICE din 27 aprilie 2001 privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134709_a_136038]
-
6 "Cod legătură rudenie" se va înscrie codul corespunzător legăturii de rudenie față de capul gospodăriei, "2" pentru soție/soț, "3" pentru fiu/fiica, "4" pentru alte rude, respectiv mama/tata, ginere/nora, nepot/nepoata, sora/frate etc., "5" pentru persoane neînrudite. Dacă o gospodărie are mai mulți membri decât rândurile prevăzute în Registrul agricol, se va folosi o alonja. Capitolul 2 Terenuri în proprietate Se completează pentru toate categoriile de proprietari. Se vor înregistra suprafețele în proprietate pe categorii de folosință
NORME TEHNICE din 27 aprilie 2001 privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134709_a_136038]
-
zonă, sugerând descendența. 2. În straturile geologice pot fi observate schimbări progresive ale caracteristicelor aceleași specii pe măsură ce straturile sunt mai recente. 3. Zonele cu aceeași climă cum ar fi Australia, Africa de Sud, California și Chile sunt populate de animale și plante neînrudite, indicând faptul că diferențele de mediu nu creează în mod direct diversitatea. 4. Plantele și animalele fiecărui continent sunt diferite deși nu ar exista nici-un motiv pentru care creatorul ar fi trebuit să inventeze această asociere. Ca exemplu, afirmă că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
invertazice bacteriene care realizează inversarea segmentelor specifice din ADN, prin reacții de recombinare specifice. De fapt, proteinele RAG pot inserționa un ADN donor ale cărui capete libere constau din secvențe semnal potrivite (heptamer - 12/23 - nonamer) într-un ADN țintă neînrudit, în cadrul unei reacții de transpoziție in vitro. De aici, s-a dedus că recombinarea somatică a segmentelor genice imunoglobulinice a derivat dintr-un mecanism ancestral de transpoziție în care a fost implicat transpozonul. Totodată, se poate deduce că proteinele RAG
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
țesut sau organ de la un individ uman la altul și, în acest caz, reacția de respingere a alotransplantului de către organismul receptor a fost cunoscută încă de la primele încercări de practicare a acestui artificiu medico-chirurgical, grefele de piele între doi indivizi neînrudiți fiind aproape întotdeauna respinse. Pe de altă parte, încă din anul 1927, K.H. Bauer a constatat că dacă sunt îndeplinite condițiile tehnico-metodologice și de asepsie, transplantul de piele între gemenii monozigotici (identici genetic) reușește întotdeauna. Ca și în cazul autotransplantului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pe suprafața celulelor organismului, funcționând ca niște antigene puternice, de o diversitate enormă, constituindu-se în markeri de identificare a indivizilor umani. Așa se explică de ce fiecare individ uman are propria sa „etichetă CMH”, diferită de a altor indivizi umani, neînrudiți. Rezultă că moleculele CMH se caracterizează printr-un polimorfism excepțional și astfel se explică marile diferențe dintre indivizii umani în ceea ce privește reacțiile lor de răspuns la infecții virale, bacteriene, fungice sau de altă natură, la transplant de țesuturi sau de organe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a haplotipului (h), deviere exprimată prin formula ∆ = h - p1p2. Frecvența genică și frecvența haplotipului pot fi estimate prin studii familiale și populaționale. În cele mai multe cazuri, în cadrul studiilor familiale, haplotipurile părinților pot fi deduse din stabilirea haplotipurilor copiilor. Prin analiza părinților neînrudiți, se poate deduce frecvența alelelor singulare și prin aceasta se poate calcula valoarea ∆. Genele CMH purtate de unul sau de cel de al doilea dintre cei doi cromozomi omologi ai perechii 6, din garnitura diploidă de cromozomi umani, constituie haplotipul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a receptorilor celulelor T, pentru care într-un singur individ poate fi produs un spectru enorm și divers de receptori de antigene, prin recombinarea segmentelor genice și prin mutație somatică. Deoarece, în populația generală există multe alele HLA, cele mai multe persoane neînrudite poartă două alele diferite într-un anumit locus genic și sunt heterozigote. Indivizii care poartă două alele identice într-un același locus genic din ambii cromozomi omologi sunt homozigoți pentru acel locus genic. Această situație este întâlnită doar la gemenii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ca locii non- HLA, care ar putea afecta transplantul și care nu sunt încă bine definiți, precum sunt locii minori de histocompatibilitate să fie mai potriviți receptorului. Cum însă și o asemenea posibilitate este adeseori exclusă, donorii fiind adesea persoane neînrudite, se apelează la identificarea unui donor potrivit, trecut în Registrul Național al Donorilor de Măduvă Osoasă pe care îl au multe țări. Într-un asemenea registru din SUA sunt trecute peste 1,6 milioane de persoane. Din momentul în care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
procesului de comutare) apar simultan activ, într-o singură celulă, mai mulți decât un singur asemenea loci. Transcrierea poate fi inițiată la 60 kb în amonte de gena VSG, dar distanța este variabilă. Transcriptul primar lung conține regiuni codificatoare multiple, neînrudite, alături de regiunea codificatoare pentru VSG, în apropierea capătului său 3’. Formarea ARNm funcțional pentru VSG implică joncțiunea med-RNA cu regiunea transcriptului primar ce conține mesajul pentru VSG. Cele două tipuri de ARN sunt unite printr-un transsplicing, care reunește direct
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
100 nucleotide sub acțiunea unei enzime de clivare, existentă în celula umană și acest lucru este dedus după forma de „Y” pe care o capătă produsul format în cursul transsplicing-ului. Pe aceeași cale se formează ARNm funcțional pentru secvențele codificatoare neînrudite, aflate în amonte de gena VSG și transcrise în transcriptul primar. Mecanismul intim al activării și inactivării genelor VSG nu este totuși înțeles. Se sugerează implicarea ARN polimerazei I (pentru sinteza ARNr) și realizarea transcrierii active la nivelul regiunii organizator
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un asemenea element de lungime aproape integrală dintr-o linie celulară de teratocarcinom. Kazazian și colaboratorii (1988) au descoperit inserții ale retrotranspozonilor L1 în exonul 14 al secvenței genei factorului VIII de coagulare la doi dintre cei 240 de pacienți neînrudiți, afectați de hemofilie A. Aceste inserturi au fost de 3,8 kb și, respectiv 2,3 kb și au avut sectoare 3’ ale secvenței L1, incluzând traiecte poli(A), creind situsuri țintă pentru duplicații de cel puțin 12 și 13
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tezei fuziunii totale sau parțiale a două structuri diferite, ca "Izomorfismul poate uni diferite stări ale unei aceleiași limbi sau două stări (simultane sau separate în timp) ale două limbi diferite, fie că acestea sînt învecinate sau îndepărtate, înrudite sau neînrudite"100. 4.2. Conceptul de tip lingvistic la Eugeniu Coșeriu În privința structurii limbii, limba funcțională e alcătuită la Coșeriu dintr-o tehnică virtuală (ce cuprinde tipul, sistemul și normă) și o tehnică realizată (vorbirea). Nivelurile tehnicii lingvistice sînt, în concepția
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
3. Permite îmbinarea, în metodologia cercetărilor lingvistice, a punctului de vedere genealogic cu cel tipologic (considerate de unii autori că incompatibile). 4. Explică așa-zisele convergente lingvistice 126, adică inovațiile paralele, observate adesea în evoluția mai multor limbi, înrudite sau neînrudite. 5. Din punct de vedere filozofic, reduce pluralitatea la unitate, dezvăluie, sub diversitatea exterioară a faptelor, existența unui principiu unic care le explica"127. În urmă cu patruzeci de ani, Coșeriu aprecia că tipologia lingvistică, în sensul originar, autentic și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
poem, rugăciune, slogan, proverb, maximă etc. Din perspectiva lingvisticii limbilor s-ar putea face studii extrem de interesante care să urmărească modul în care aceste tipuri universale capătă anumite particularități semantico-expresive pentru limbi particulare sau pentru grupuri de limbi înrudite sau neînrudite genealogic și tipologic. Chiar și la nivelul gramaticii transfrastice lucrurile sînt abia la început. De pildă pot fi urmărite o serie de particularități în privința subordonării, coordonării și substituirii textuale. În privința subordonării, observă Eugeniu Coșeriu, "există deosebiri mari de la o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aproape de gena asociată propriu-zis cu boala. În sens invers, demonstrarea asocierii între un locus marker și boală implică că în imediata apropiere a acestuia se află locusul boală. Tradițional, testarea asocierii se face prin determinarea frecvenței alelelor marker la pacienți neînrudiți comparativ cu subiecți control neînrudiți. Există însă unele limitări în ceea ce privește folosirea studiilor de asociere pentru bolile multifactoriale (Colhoun et al., 2003). Acestea derivă în primul rând din faptul că efectul unei singure gene predispozante este de regulă de mică amploare
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
boala. În sens invers, demonstrarea asocierii între un locus marker și boală implică că în imediata apropiere a acestuia se află locusul boală. Tradițional, testarea asocierii se face prin determinarea frecvenței alelelor marker la pacienți neînrudiți comparativ cu subiecți control neînrudiți. Există însă unele limitări în ceea ce privește folosirea studiilor de asociere pentru bolile multifactoriale (Colhoun et al., 2003). Acestea derivă în primul rând din faptul că efectul unei singure gene predispozante este de regulă de mică amploare în cazul bolilor complexe (multifactoriale
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
au un risc relativ mic sau unor variante genice mai rare dar cu un risc relativ mare. Unul din marele avantaje ale studiilor de asociere este reprezentat de ușurința de a recolta probe biologice de la un mare număr de cazuri neînrudite comparativ cu relativa dificultate de a recruta familii cu mai mulți subiecți afectați, în special în cazul afecțiunilor cu debut tardiv. Este de precizat totuși că regiunea din jurul unui marker care este identică pentru subiecții afectați dar neînrudiți este mult
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
de cazuri neînrudite comparativ cu relativa dificultate de a recruta familii cu mai mulți subiecți afectați, în special în cazul afecțiunilor cu debut tardiv. Este de precizat totuși că regiunea din jurul unui marker care este identică pentru subiecții afectați dar neînrudiți este mult mai îngustă comparativ cu cea de la subiecții înrudiți. Aceasta se datorează numărului mult mai mare de generații care au trecut de la un strămoș comun în cazul subiecților neînrudiți, număr mare de generații care a permis realizarea unui mare
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
din jurul unui marker care este identică pentru subiecții afectați dar neînrudiți este mult mai îngustă comparativ cu cea de la subiecții înrudiți. Aceasta se datorează numărului mult mai mare de generații care au trecut de la un strămoș comun în cazul subiecților neînrudiți, număr mare de generații care a permis realizarea unui mare număr de evenimente de recombinare meiotică, cu îngustarea regiunilor care se transmit în bloc de la părinți la copii. Consecința practică directă este că analiza asocierii necesită o densitate mult mai
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
lor de inteligență. Diferența între I.Q.-ul gemenilor monozigoți este de 5,9 puncte, între gemenii dizigoți diferența este de 9,9 puncte, în timp ce între frații obișnuiți este de 13,2 puncte, pentru a ajunge la 17 puncte între frații neînrudiți, crescuți în același mediu (Dobzhansky Th., 1999, p. 113). Metoda genealogică Unul din argumentele care plasează ereditatea printre factorii care determină delincvența la vârste fragede a fost studierea comportamentului copiilor (cu părinți infractori), care au fost scoși din acel mediu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
anumite caracteristici larg răspândite ale limbajului universal și sugerează că toate limbile naturale existente au o origine comună (Chomsky 1967, 1968). Foneticienii gestului gurii (Gordon W. H. et.al., 1973) și-au sprijinit tezele pentru strângerea „originilor” din mai multe limbi neînrudite, pentru a arăta că articolele semantice similare tind să împartă caracteristici fonetice similare „în special consoane” (47; 73; p.5-32). Cercetările în domeniul simbolismului sunetului, în strânsă legătură cu ipoteza gestului gurii și în prezent continuată de psiholingviști, sprijină noțiunea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În absența presiunii selective, gradul de similitudine a celor două secvențe omoloage trebuie să fie de ordinul a 30% la 300 milioane de ani după ce acestea se despart (ținem cont de substituțiile multiple), sunt aproximativ aceleași ca și între secvențele neînrudite. Secvențele unice, ce constituie 60% din genomul uman conțin doar 3%-7% exoni. Astfel, chiar și printre secvențele unice, proporția secvențelor funcționale este foarte scăzută. Majoritatea moleculelor de ADN unic derivă, probabil, din secvențele repetate și din pseudogene, motiv pentru
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]