143 matches
-
trecută ,atunci când m-a călcat pe rochie și mi-a rupt-o?-Fleacuri ,draga! Aceste lucruri nu conteaza la un barbat.Poate că,dacă ar avea persoana potrivită lângă el ,atunci s-ar mai cizela putin.E că un diamant neșlefuit ,Karon ,înțelegi,nu?-Mai degrabă,o simplă piatră de rău,dar la cât e de bogat ,tu îl vezi,desigur ,ca un diamant stralucitor.Cand văzu că dialogul se aprinde,Radella intervenii.-Dragă Elisabeth,poate că ar fi mai bine
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
vorbea mult. Slavă Domnului că n-a avut cont de FB. Poate s-ar fi grăbit, în unele momente de euforie, să-și posteze poeziile direct. Poate nu le-ar fi lăsat să se coacă în cămăruța sa. Și poate, neșlefuite, n-ar fi fost așa bune. Eliade cred că vorbea puțin și știm că scria și citea foarte mult. El n-avea timp să doarmă pentru a citi mai mult. Nichita nu avea nevoie de timp să citească mult, el
Dacă Socrate ar fi avut WhatsApp, Skype sau FB () [Corola-blog/BlogPost/338480_a_339809]
-
probabil de impresia unei lipse de elaborări, a unei schițări simpliste, probabil aproape caricaturale a unor personaje rudimentare - personaje care definesc personalități cantonate în concret, în aici și acum, lipsite de spiritualitate, prin interesele lor limitate și prin limbajul direct, neșlefuit și presărat pe alocuri cu elemente argotice (motiv pentru care romanul a fost, nu o dată, ținta cenzurărilor). Să nu uităm că nu toate personajele sunt imaginate pentru a fi eroi, căpitani de vas, conducători de oști sau cavaleri destoinici în
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
ochii albaștri ai unui om. hai să clipim mai întâi, ai spus, din trestia genelor tremurânde să clipim cu de-a amănuntul, iar când va fi să fie stingere, liniștea neatentă a diavolului pusă pe un blid, zvarrrrrl, piatra lunii, neșlefuită, să o aruncăm în luminile serii. prinde-mi degetele, hai, prinde-mi degetele și împreună, agățați de corida unor împrejurări nedeslușite vom arunca, vom zvârli, vom rostogoli piatra peste sufletul unui om care, uite, blasfemie! a îndrăznit să fie. hei
DE-A NE-SUFLET de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341540_a_342869]
-
există o anumită taină a scrisului. Poate mai degrabă o artă a sa. Consider însă că verbul a scrie ține de o însușire specifică, mărturisitoare a ființei umane, la fel de importantă și de nobilă precum actoria, olăritul, țesutul ștergarelor, sculptatul pietrei neșlefuite, arta lirică, cusutul iilor, pictatul unei pânze și așa mai departe. Pentru mine, Scrisul cu majusculă înseamnă totul. De la sensul personal de a fi pe acest pământ și aerul pe care îl respir în fiecare zi până la viața însăși cu
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
de cărturari români ieșiți din orizontul satului tradițional. Ei rămân fundamental “țărani”, “oameni ai pământului”, respectuoși față de tradiție, temeinici în gândire și în faptă, nu lipsiți de mândria de a fi depășit pe cont propriu anonimatul istoric al speței, oarecum “neșlefuiți” comportamental, de o vitalitate uneori exacerbată, sur¬prinzători atât în patimi cât și în virtuți. În această bună primitivitate se întâmplă să zacă mari resurse creatoare, apte de a se desăvârși prin instrucție și de a trece în opere culturale
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Acasa > Impact > Scrieri > IUBIRE... SFÂNTĂ IUBIRE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului imagine: Micul Cerșetor (Bartolomeo Murillo) Unde ești iubire cu ochi din cărbunele timpului neșlefuit de încercări, când în mine arde trecutul ca o flacără dulce-amară, ca un spic de grâu, când soarele îi sărută trupul verde, mușcat mărunt de oile gândului, într-o transhumanță prin care mirul Domnului împământenește visele, dăruindu-le contur. Imprecisă
IUBIRE... SFÂNTĂ IUBIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343243_a_344572]
-
-s risipite Acele gânduri dacă s-ar putea ! O vreme-am fost chiar vânzător de vise Dară cerința lor a fost prea mare ! Au fost prin ele chiar și interzise ! Și de-asta am căzut în resemnare. - Iubirea ta acum neșlefuită ! O voi trata ca pe-o esență tare. Chiar dac-o știu că este împietrită Am să o ”ung” cu dragoste, răbdare. Și-am să sculptez în dragostea divină Chipul plăpând ce-mi este și ispită. Voi aștepta ca sufletu
SCULPTURĂ ÎN DRAGOSTEA TA de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378402_a_379731]
-
harul Său. Și îți trebui o pregătire. Dacă n-ai haină de nuntă ... Păi, Sfânta Scriptură spune că te leagă și te dă afară. Așadar, trebuie să fii pregătit. Și dacă te împărtășești foarte des, începi, ca ființă omenească nerodată, neșlefuită, s-o iei ca un obicei, nu cu teamă și cu frică de Dumnezeu, ci cu nădejde, cucernicie și evlavie. Dacă ai această teamă de Dumnezeu cu adevărat și te gândești la importanța acestui fapt, atunci ești bun de împărtășit
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
mai de care mai intrigante, provocate bineînțeles de oameni, o noțiune care pare să devină din ce in ce mai abstractă. În accepțiunea mea o ființă umană este alcătuită din trăiri, sentimente, în fapt, ființa umană nu este altceva decât produsul societății. Ne naștem neșlefuiți, străini de intrigi și răutate, străini de mocirla în care se scalda parcă din ce in ce mai mulți indivizi și care par a fi fericiți de acest fapt... Ne naștem zâmbind, zâmbet care de asemenea dispare cu timpul sau pe care odată cu trecerea
CRIZA UMANITĂŢII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346362_a_347691]
-
zborului negândit. o răsuflare cerșesc, cu palma întinsă spre litere aștept resemnată încă un anotimp. încă o trecere de valuri. aleg unul și-l las să-mi atingă umărul cu tristețea lui. îl ascult. nimic. înșiră mărgele aspre din perlele neșlefuite. îl cred. a rătăcit un fir de nisip... acela...dintre val și țărmul scuturat de furtuni. îl mai caută. eu nu. Referință Bibliografică: între val și țărm, nimic / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 451, Anul II
ÎNTRE VAL ŞI ŢĂRM, NIMIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346405_a_347734]
-
nu știu care este mai vinovat dintre noi doi de eșecul căsniciei noastre. - Ai tot timpul să mai încerci. Poate vei descoperi o nouă comoară, un alt filon de aur, mina ta de diamante și rubine, care dacă la început vor fi neșlefuite, tu vei ști să le dai strălucirea care să le scoată valoarea în evidență. Nu spuneai că ai expertiză în acest domeniu? - Putem cumva anticipa ce ne rezervă ziua de mâine? mai spuse el privind cu nostalgie la Dalia, aflată
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
negrii cu un aer de inocentă, expresia fetei lui era un amestec între trăsăturile indienilor văzuți prin documentarele despre junglă amazonica și un fel de bufonerie autentică, avea o înclinație inascuta, un talent natural de comediant de clasă însă brut neșlefuit de școlile superioare ci doar de școală vieții cea interminabila. De câte ori acasă eram triști eu și soția mea, el cu farmecul sau inegalabil ne făcea să râdem modul său de a fi, a vorbi, de a se comportă stârnea hohote
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
își hrănesc iluziile și speranțele cu veștile de acasă, cu ziare și calendare românești, în atmosfera plină de fum și de sonoritatea răgușită a unei doine, ,,oftată mașinalicește de un gramofon”. Poezia exilului, a nostalgiei incurabile, dar și scriitura adesea neșlefuită, stângace poartă accentele unui umanism generos și ale trăirii autentice, oricâte ecouri poetice s-ar face simțite. Studiilor critice în limba engleză, The Development of the Romanian Novel și The Development of the Romanian Poetry, li s-a reproșat că
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
Poezii (traduceri și originale), este editat în 1843, cu o prefață de M. Kogălniceanu. Mai receptiv față de spiritul timpului ca traducător, H. se orientează, printre primii în epocă, spre literatura modernă, romantică, tălmăcind - în genere exact, dar într-o limbă neșlefuită - din Schiller (Mâna, Tânărul la pârâu), Hugo (Dimineața) și Lamartine (Lacul). André Chénier (din care a dat în românește Elegia a XXXVIII-a, sub titlul Lampa, și Idila a XII-a, Neera) era modelul său. În schimb, „cercările” sale (erotică
HRISOVERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
a-și confunda viața cu actul scrierii, cu ipostaza scriitorului interesat de analiza critică a operelor congenerilor, de statutul literatului într-o perioadă istorică totalitară sau de profilul cititorului ideal. De la P. au rămas secțiuni de jurnal neprelucrate pentru tipar, neșlefuite și dând senzația unui surplus de autenticitate. Scoase la lumină, paginile produc, într-o măsură, un efect de contrast față de lucrările diaristice antume. Pe de o parte, nu mai sunt estompate sporadicele tensiuni în relațiile cu apropiații literari, iar pe
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
monstru. Apoi a apărut fața. O masă alb-cenușie de materie umflată fără trăsături, fără ochi, fără gură. O gaură de aluat cenușiu, un coșmar cu păr uman în el. Un colier greu, verde, pe jumătate încopciat, făcut din pietre mari neșlefuite, ținute laolaltă de un material sclipitor, atârna de ceea ce fusese gâtul. Din acest moment, aventura o ia pe o pistă primejdioasă. Dispariția simultană a celor două femei nu mai însemna, în nici un caz, o pură întâmplare. Obișnuit să pună în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de vreme ce a ajuns într-o asemenea poziție, de producător executiv la o emisiune atât de cunoscută ca London Nights. E și disponibilă, și se întâmplă să aibă o înclinație deosebită pentru tipi tineri ca Ben. Diana Macpherson este un diamant neșlefuit - a crescut într-un cartier de locuințe, a fost singura fată din cartier care a câștigat o bursă la o școală de fete bună, iar apoi a mers la universitate. E blondă platinată, iar la vârsta de patruzeci și unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
pe brațul lui Ben pentru scoate în evidență câte ceva. Jemimei i se pare hilar, pe redactorul-șef nu-l atinge la fel. De fapt, pe acesta nu pare să-l atingă deloc. Diana e mult prea bătrână și mult prea neșlefuită ca Jemima să se simtă cu adevărat amenințată - sigur, nu e nici pe departe genul lui Ben - și totuși, de fiecare dată când aceasta își așază câte un deget lung, cu manichiura făcută, pe mâneca lui Ben, Jemima își simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ar depăna întreaga poveste pe toate fețele ei. Acasă. Hai acasă. Deci, am zis eu, altă scrântită. Exact ce ne lipsea. Ce-i toată povestea asta cu mântuitul? Ce vrea să însemne mântuit? — Născut din nou. Fundamentalism, moșule, cel mai neșlefuit și proletar dintre toate crezurile americane. Nicodim, Ioan, 3. Dacă un om nu se naște din nou, el nu poate vedea împărăția Domnului. — Hă? — Biblia, moșule. A citit-o vreodată? — Da. Am citit-o. — Spunk e foarte credincios. Pustiu’ e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
abia din mistrie, avea o înfățișare de fragment rătăcit dintr-un templu egiptean, și tot așa cenușiul mai adânc spre mijloc, apoi umbra 30 nesigură a fundului, care-1 prelungea exagerat spre aule inexistente. Pe jos același mozaic nisipos, abia pregătit, neșlefuit, netezit numai, semăna a un pustiu lespezit și în care îți puteai închipui că pasul s-ar muia fără zgomot. Apoi albul văros al pereților până la jumătate și în sus picturile bufone; chenarele pompeiane și panourile cu nimfe și îngeri
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de piele. Confuzia de la Fatehpur se depune în straturi, un foitaj plin de vinovății, și încă de mulți ani de zile. Un fost nabab a cheltuit prea mult într-o vară și a rămas fără bani, neputând să cumpere rubinul neșlefuit pe care i l-a arătat un bijuter Rajput, cel care capta razele de lumină atât de grozav. Din rațiuni politice, a fost nevoie să se facă un împrumut secret, așa că nababul a apelat la cineva din afară, un bancher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
am văzut că se supărase. Când ne iubeam, gemea adânc, niciodată ascuțit, iar atunci când se pierdea pe sine, aproape că nu mai respira și se Încorda Îngrozitor, toate moliciunile ei feminine căpătau pentru câteva momente tărie și asprime de piatră neșlefuită. De la un timp Încolo ne Încercau pe amândoi dureri, dar nu renunțam: ne oblojeam cu pomezi, sufeream puțin În timpul primelor mișcări, apoi durerea Începea să devină plăcută și se topea, În cele din urmă, cu totul În acel amestec, singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și înțelegeam ce am scris. Îmi vorbea bând și-mi spunea cu glas de arhanghel: să te silești să înveți, să nu zică lumea că ai luat premiul pentru că învățătorul mi-e prieten. Eu promiteam cu lacrimile ca niște perle neșlefuite, și nu ridicam privirea până nu pleca. Mă sileam. Mă sileam două, trei zile. Apoi, literele se așezau iar strâmbe în caiete parcă scoțând limba la mine și făcând semnul acela cu degetele la tâmplă, pe care ni-l făceam
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Un sfert e parcurs. Scările nu mai sînt acolo, dar în mintea mea încă le mai văd conducînd la ușile duble decorate cu valuri de lemn. Mînerul rotund de alamă. În spatele lui, coridorul cu ușa spre vestiar. Bănci din lemn neșlefuit, care au fost, de o mie de ori, udate și uscate la loc. O cămașă aruncată, murdară, măturată într-un colț. O bucată de săpun uscat. Abur strecurîndu-se prin fereastra îngustă. O amintire stăruie în aer, o amintire cu etaje
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]