KorAP: Find »[drukola/base=nea & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...131 >

3,270 matches

Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317

Acasa > Stihuri > Anotimp > FLOARE DE CASTAN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului FLOARE DE CASTAN Sclipitoare și lucioasă, Floare albă de mireasă, Strugurel de fulgi de nea, Ori un colț de catifea, Policandru alb de ceară, Ori surâs de primăvară, Coif din săli de carnaval, Ori doina unui caval, Refugiu pentru albine, Ori creasta unei coline, Un castel fragil de puf, Văruit, un vârf de stuf, Inima

FLOARE DE CASTAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1429425938.html [Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317]
Corola-blog/BlogPost/363289_a_364618

mai zac c-au băut fierturi de mac damele fierturi de vie, cu miros de iasomie, i-a umplut deja tăciunul de la toți până la unul... se face frig în pușcăria mea, seară dulce, muzicală, ning fulgi ușori de puf de nea, serafi se urcă și coboară dintr-o sângerândă stea, în acorduri de vioară. joi, 28 noiembrie 2013 Referință Bibliografică: se face frig în pușcăria mea / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1077, Anul III, 12 decembrie 2013

SE FACE FRIG ÎN PUŞCĂRIA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Se_face_frig_in_puscaria_me_ion_ionescu_bucovu_1386836768.html [Corola-blog/BlogPost/363289_a_364618]
Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662

care erau stivuite vreo 200 de pâini rumene. În bucătăria casei erau adunate o mulțime de femei care trebăluiau grăbite să termine ultimele feluri de mâncare și prăjituri, pe care le aranjau pe fețele de masă brodate și albe ca neaua. Peste tot era un belșug cum n-am mai văzut la vremea aceea nicăieri. Nu mi-am imaginat că la țară putea fi atâta bogăție. Însă, după trecerea sovieticilor pe la noi, nu am mai văzut niciodată așa belșug! Ne-am

FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733

cum am ajuns la concluzia că acea familie este foarte posibil să se fi chemat Teșcuț? Pe locul din Capu’ Satului există astăzi trei gospodării: aceea a părinților mei, a unui verișor al meu necăsătorit, un băiat de-al lui nea Ilă, și a unei verișoare a mea, o fată de-a lui tata Laie, căsătorită cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
unui verișor al meu necăsătorit, un băiat de-al lui nea Ilă, și a unei verișoare a mea, o fată de-a lui tata Laie, căsătorită cu Tică Cornea, zis Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
Chioru, astăzi decedat, precum și un loc de casă al lui nea Titu. Pe acest loc, într-un colț, fusese pe vremuri gospodăria bunicului meu, moșu’ Chircuț, moștenită de la părinții lui. În jurul terenului, care înglobează cele trei gospodării și terenul lui nea Titu, există gospo- dăriile a trei perechi de frați, ai căror părinți se chemau Teșcuț iar terenurile respective de la ei proveneau: în față, peste drum de părinții mei - Laie Teșcuț, zis Găzaru și fratele lui, Dinu Teșcuț, zis Sclipa, ambii

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
proveneau: în față, peste drum de părinții mei - Laie Teșcuț, zis Găzaru și fratele lui, Dinu Teșcuț, zis Sclipa, ambii decedați; în stânga, pe colț - Mihai Teșcuț, zis Borțosu și în continuare, spre drum, paralel cu locul de casă al lui nea Titu - sora lui, Tia Băluță, nevasta lui Laie Băluță, zis Dungă sau Laie-n Dungă, decedat; în fine, în spate - Neluț Teșcuț, zis Piele sau Neluț al lu’ Stăncete, și sora lui, Măria Cojocaru, nevasta lui Nelu Cojocaru, zis Zemțer

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
de-a patra și a cincea spiță, deci, practic, nu mai erau rude. Apoi, lângă Borțosu și Tia lu’ Laie-n Dungă se află gospodăria unui nepot de-al Crăciunei Frântu, născută Teșcuț. De aseme-nea, mai jos de gospodăria lui nea Ilă, după intrarea Pe Mal și pe poteca ce coboară La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați, iar peste drum - gospodăria colegului meu de clasă din școala

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
zis Ficu. Această gospodărie a fost cumpărată cu mulți ani în urmă de către un nepot de-al lui Niculaie Cojocaru, zis Cam sau Cămulete, fără nicio legătură de rudenie cu Ficu. Acest loc se află peste drum de gospodăria lui nea Ilă și între cele ale lui Neluț Sima și Găzaru, ultima fiind despărțită de aceea a lui Ficu de intrarea pe ulița Capu’ Satului. Este însă posibil ca și acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț și ajuns

OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
Corola-blog/BlogPost/345872_a_347201

Acasa > Stihuri > Prietenie > VIAȚĂ OPACĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului De-aș ști pe unde-i drumul spre lumină M-aș face pas prin neaua ce m-apasă Și mână-n mână, doar noi doi și-o vină Am mai găsi, iar drumul către casă... De nu mi-ar fi-nghețat un stih sub soare Din poezia serilor senine Eu ți-aș fi dăruit demult răcoare

VIAŢĂ OPACĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Viata_opaca_violetta_petre_1366193755.html [Corola-blog/BlogPost/345872_a_347201]
Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212

de care timpul rămâne sarac.Ce este mai minunat decât să umpli golul unei clipe cu strălucirea alteia . 1 după ploaie - o râma mărul discordiei între vrăbii 2. mirare de copil - pe zi ce trece tot mai mic omul de nea 3. primii fluturi ? doar florile de cireș amăgite de zbor... 4. prima zăpadă - urmele hoșului de nuci rămase pe scara 5. ieșit de vifor ciripitul vrăbiilor fără adăpost 6.. din tot ce a fost în casa bunicilor doar două candele

HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Haiku_valeria_iacob_tamas_1389992943.html [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]
Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215

faini și primitori, De unde am plecat apoi, nerăbdător ca să apuc, În satul Mătăcina, să înoptez, până în zori. Undeva spre dimineață, am mai trecut un munte, Tot la pas, pe cărări necunoscute și abrupte, Ajungând în satul Laz, la casa lui nea Ghiță, Iar de acolo am luat-o prin satul Poienița, Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița. Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte, Care duceau cu ei gânduri multe și deșarte, Într-o grădină, din satul

PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469463925.html [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
boii, în 13, cu copilu ei Ilie. Întâmplarea a fost că am luat-o pe cărări străine, Iar neavând cum să mă întorc, să întreb pe cine? Am ajuns în satul Inuri, unde am și înoptat, În podul șurii, la nea’ Vasile, în fân uscat. Căutând pământul strămoșesc iată-mă și-n satul Stăuini, Unde în poarta primei case mi-a ieșit zâmbind în drum, Pătru Zdrâncu, care m-a invitat la coasă, ca un om bun. M-am oprit cu

PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469463925.html [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254

73 Slavă Ție! pentru Legile divine Slavă Ție! pentru tot ce vine de la Tine Slavă Ție! pentru putere și cârmuire Slacă Ție! pentru întreaga Ta zidire. Creatorul: 74 -Eu voi veni din nou, iubita mea În puritate înveșmântează-te, în nea, Voi sosi cu foame mare ca înfometații Să înmulțesc iubirea în tine și în spații. Terra: 75 -Apropie-Te Doamne, iar ca-n început Cu dragoste arzătoare și tumult În spațiu, înspre Soare te așteaptă Iubita, draga Ta visând, nestrămutată. Creatorul

IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830

curat și de ger de-afară nu-i strică nici lui. I-a pus acest nume tot bunicul, fiindcă a auzit el că Nix ar însemna „noapte”, chiar dacă motanul are o lăbuță și o ureche albe. Pe poteca făcută prin neaua moale de lopata bunicului o ia și el în vârful lăbuțelor. Întâi bunicul, apoi câinele, apoi pisicul. Bătrânul Negrici îi scapă din simpatie lui Nix o lăbuță peste căpșorul lui rotund. Nu s-au certat niciodată. Bunicul își vede de-

NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1425411424.html [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740

Preda, Petre Cichirdan, Puiu Răducan, Victor Păun, Marinela Preoteasa, subsemnatul, Aurel Furtună, Constantin Dincă, Vasian Mircescu, Ion Nălbitoru, Elena Agiu-Neacșu, Eugen Petrescu, Ligya Diaconescu, Nicu Cismaru, Cristina Nălbitoru, Dumitru Zamfira, Zenovia Zamfir, Ilorian Păunoiu, Dan Mitrache, Mircea Băduț, Laura O’Neale, Dragoș Călinescu, Elena Natalia Călinescu, Mariana Ciucă, Florina Dinu și Andreea-Cristina Călinescu. Primul din această enumerare are 91 de ani iar ultima - 13 ani! Volumul se încheie cu o „Bibliografie selective” care conține 25 de indicații bibliografice. Personal, mi se

,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
Corola-blog/BlogPost/368167_a_369496

NINSOARE Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cea din urmă ninsoare, Cel dintâi jurământ, Cea din urmă chemare, Cel din urmă cuvânt. Cea din urmă zăpadă Se așterne-n priviri, Lasă neaua să cadă Dintr-un cer de-amintiri. Cea din urmă chemare Într-o stea a-nghețat, Lacrimând lângă mare Unde ninge curat. Cea din urmă privire, Cea din urmă chemare, Cea din urmă iubire, Cea din urmă ninsoare... Referință Bibliografică: Cea

CEA DIN URMĂ NINSOARE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1452006935.html [Corola-blog/BlogPost/368167_a_369496]
Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393

Acasa > Strofe > Introspectie > DORESC Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 593 din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului D O R E S C Doresc, când primii fulgi de nea, Vor săruta câmpia, Peste un an, în țara mea, Cu toată omenia, Să te primesc, precum ți-am spus, În Țara mea de Fagi, Acolo-n Țara mea de Sus, Cu oameni buni și dragi!. Și. . .mai doresc și tu

DORESC de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Doresc_ionel_davidiuc_1345014523.html [Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393]
Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678

Acasa > Manuscris > Povestiri > ...O IARNĂ CA-N POVEȘTI... (FRAGMENTE DIN PRIMUL MEU ROMAN - AFLAT ÎN LUCRU) Autor: Cristian Gabriel Groman Publicat în: Ediția nr. 670 din 31 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Când primul fulg de nea anunță sosirea unei noi ierni, frumoase amintiri din anii copilăriei mă năpădesc... Prichindel fiind, mă bucuram nespus de sosirea iernii, pentru că știam că vacanța-i aproape, cu toate bucuriile ei... Și ce cald și bine era la gura sobei, lângă

AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_iarna_ca_n_povesti_cristian_gabriel_groman_1351706663.html [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
Corola-blog/BlogPost/375228_a_376557

o taină, de frica te-am ascuns în piept, purtând umil, o neagră haină, mi-a mai rămas un singur drept. În gânduri ce n-au alinare, rămâi un vis plin de dureri, pierdută dintr-o răsuflare, ca flori de nea în reci tăceri. Pierdut mă simt prin umbră nopții, cu șoapte ce m-apasă-n piept, privind adânc în ochii sorții, eu văd doar urme de nedrept. Și luna-mi pare de prisos, când stelele cad rând pe rând, se sting destine

PE SEMNE ZEII M-AU TRĂDAT... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1464351930.html [Corola-blog/BlogPost/375228_a_376557]
Corola-blog/BlogPost/350084_a_351413

Cu pâlpâierea-i slabă, mă poartă spre... lumină. Cu chip îndoliat Am simțit pământul în lacrima din mine. Mâna am întins, să-l ascund în palmă... Plină de durere îngenunchez la groapă Cerul mă mângâie cu ninsoarea-i calmă. Lacrima și neaua îmi sărută geana In fața durerii și timpu-i nemișcat. Clipa-ndoliată respiră-n veșnicie Un suflet se înalță, spre cer, cu-n oftat... Ai devenit un Astru în largul Infinit. In fiecare clipă te simt așa aproape! Ființa ta iubită

ODIHNEȘTE ÎN PACE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1421944868.html [Corola-blog/BlogPost/350084_a_351413]
Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545

aproape,/ acel Dumnezeu?/ O, cât aș vrea/ să-i descojesc,/ alb și subțire,/ trupul de stea,/ până la miez,/ până la/ inima/ incendiind/ poemul-lumină,/ iubirea/cea limpezită de tină !/ Aud lebăda/ în roșul amurg -/ cântecul trecerii/ de pe urmă./ Cocorii străpung văzduhul de nea,/ fiarele urlă/ și scurmă./ Nu deslușesc fereastra,/ e troienită de vis./ Veni-va curând și-nălțarea - ori,/ poate,/ căderea-n abis? Aproape,/ departe,/ aproape,/ lebăda cântă mereu./ Sfâșie norii cei negri/ un obosit,/ prea bătrân,/ curcubeu./ Și, totuși, ninge,/ ninge

ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383

două căni de apă, fiindcă țăranii erau „cuc și altă pasere” și nu-și mai dădeau seama că beau pișoarcă. Nea Gheorghe zicea că le face un bine că să nu se turlăcească prea din cale afară. În fața casei lui nea Gheorghe era un puț cu cumpănă cu o ciutură de lemn și un jgheab lung de lemn, dintr-un trunchi de copac, plin totdeauna cu apă de unde-și adăpau țăranii boii sau caii. Altă dată, când era nea Gheorghe în

SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
pruni de țuică. Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care era din Basrabia și murise

SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
eu la viața mea, căci eu eram împăratul gafelor și când credeam că am făcut cine știe ce ispravă, vedeam că iarăși am făcut o boacănă. Ovidiu CREANGĂ (Din sacu’ lui moș Bodrângă) Toronto, Canada 27 februarie 2011 Referință Bibliografică: SLUGĂ LA NEA GHEORGHE / Ovidiu Creangă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 59, Anul I, 28 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ovidiu Creangă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la

SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]