303 matches
-
Ăforme neaccentuate) cu verbele auxiliare sau cu alte cuvinte monosilabice: m-ai mai s-a sa l-a la s-au sau i-ați ia-ți mi-i mii i-ar iar vi-i vii corespondența fonetică dintre pronumele - formă neaccentuată, ți, -i, se, -și,ne și desinențele verbelor nepredicative Dintre formele verbale din care pronumele neaccentuat se leagă obligatoriu în rostire, elevii nu cunosc decât formele perfectului compus, iar programa pentru clasa a-III-a și a-IV-a prevede la verb timpurile prezent
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
l-a la s-au sau i-ați ia-ți mi-i mii i-ar iar vi-i vii corespondența fonetică dintre pronumele - formă neaccentuată, ți, -i, se, -și,ne și desinențele verbelor nepredicative Dintre formele verbale din care pronumele neaccentuat se leagă obligatoriu în rostire, elevii nu cunosc decât formele perfectului compus, iar programa pentru clasa a-III-a și a-IV-a prevede la verb timpurile prezent, trecut și viitor. Pentru a preveni formarea deprinderilor greșite, elevii trebuie îndrumați spre soluția adaptării ortografiei
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
de persoana I, singular, de persoana a III-a singular și plural eu, el, ea, ei, ele. Accentuez faptul că e inițial din aceste pronume, deși se rostește ie se scrie e, potrivit cu tradiția literară. Pentru a înțelege scrierea formelor neaccentuate ale pronumelui personal, folosind liniuța de unire, atunci când se pronunță cu verbul, am făcut multe exerciții de delimitare a verbului prin raportarea lui la subiect, separând pronumele. Exemplu: El mi-a împrumutat cartea. Ce a făcut el? Ăa împrumutat) Cine
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
folosesc substituirea când pronumele este așezat înaintea verbului, după verb și pronume. mia spus spunândumi spunândumise a arătat arătându arătându a scris scriindu scriindu Le cer copiilor să dea exemple de propoziții în care să se afle pronumele personal, formă neaccentuată sub următoarele forme: ne, ne-, ne: Ortografia pronumelui reflexiv impune discutarea unor situații asemănătoare cu cele ale pronumelui personal. Formele accentuate se scriu într-un singur cuvânt Ăsie, sieși), iar formele neaccentuate se ortografiază cu liniuță de unire când formează
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
în care să se afle pronumele personal, formă neaccentuată sub următoarele forme: ne, ne-, ne: Ortografia pronumelui reflexiv impune discutarea unor situații asemănătoare cu cele ale pronumelui personal. Formele accentuate se scriu într-un singur cuvânt Ăsie, sieși), iar formele neaccentuate se ortografiază cu liniuță de unire când formează silaba cu un cuvânt. Dispunând de un înalt grad de abstractizări și generalizări elevii clasei a IV-a motivează ortografierea formelor neaccentuate astfel: și-au imaginat au imaginat, sieși și - pronume personal
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
se scriu într-un singur cuvânt Ăsie, sieși), iar formele neaccentuate se ortografiază cu liniuță de unire când formează silaba cu un cuvânt. Dispunând de un înalt grad de abstractizări și generalizări elevii clasei a IV-a motivează ortografierea formelor neaccentuate astfel: și-au imaginat au imaginat, sieși și - pronume personal, formă neaccentuată, persoana a III-a, nr. singular, au imaginat - verb, timp trecut, se rostesc în aceeași silabă și de accea se scriu cu liniuță de unire. Pentru a evita
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
ortografiază cu liniuță de unire când formează silaba cu un cuvânt. Dispunând de un înalt grad de abstractizări și generalizări elevii clasei a IV-a motivează ortografierea formelor neaccentuate astfel: și-au imaginat au imaginat, sieși și - pronume personal, formă neaccentuată, persoana a III-a, nr. singular, au imaginat - verb, timp trecut, se rostesc în aceeași silabă și de accea se scriu cu liniuță de unire. Pentru a evita greșelile precizez elevilor că pronumele își, la fel ca și pronumele personale
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
pronumele personale îmi, îți, îl, îi, care au pe î ca vocală de sprijin se scriu într-un cuvânt. Este greșit să scrie î-și sau î-mi pentru că î nu reprezintă un cuvânt care se rostește împreună cu un pronume neaccentuat. Le dau elevilor texte ortografice pentru a observa evoluția formării deprinderilor ortografice. Activizarea elevului în procesul de predare învățare se realizează și prin folosirea metodelor și procedeelor active de lucru. Munca independentă desfășurată sub forma lucrului în grup se înscrie
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Constanța, care se află în zona Bărăganului, au acordat credit deducerii numelui din apelativul ciuliniță, diminutiv al lui ciulin(ă), „plantă erbacee bianuală cu frunze spinoase“ (vezi romanul Ciulinii Bărăganului de V. Em. Galan), cu sincoparea lui i în silabă neaccentuată, prin confuzia cu formațiile slave de același tip (întîlnită, se spunea, și în Ciulnețul din județul Tulcea, variantă a lui Ciulinețul din județul Galați). Erau date, ca mărturie pentru cîmpul onomasiologic prezent în toponimie, Ciulina, Ciulinești, Ciulinețul, Ciulinii Mari, Ciulinii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai multe macrotoponime și care însemna „relicvă arheologică a construcțiilor făcute de vechii uriași legendari“. Jidvei ar putea fi un antroponim derivat cu sufixul diminutival -ei din Jidov (ca Andrei, Matei, Zebedei etc.) cu sincoparea, frecvent întîlnită, a lui o neaccentuat. Jidovnița e dublu sufixată (cu -na și cu -ița) sau derivată cu sufixul compus -nița, diminutiv și locativ, de la Jidov. Jijia Este numele unui afluent de dreapta al Prutului, cu o lungime de 275 de kilometri, și al unui sat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și istoric, ipotezele. O aderență mai mare din partea specialiștilor a dobîndit părerea potrivit căreia Mehadia ar proveni din antroponimul Mihàl(y) + sufixul top magh. -d și sufixul top magh. -iî, obișnuit și la romîni, și la slavi. Evoluția lui i neaccentuat la e și a lui l la u, apoi la zero, ar fi permis transformările: Miháldiîa > Mihăldiîa > Mehăŭdiîa > Mehădiîa. Ulterior, prin asimilație, > *Mehedia, prin contracție > Mediîa, pronunțată regional Medźiîa. Mihál(d) ar fi, după unii istorici, un alt nume al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
glogov, „cu păducei“). O soluție foarte simplă este cea oferită de Iorgu Iordan, care crede că Moldova provine dintr un entopic slav neatestat molidova, „locul cu molizi“ (la fel cu Lipova, „locul cu tei“), care, prin elidarea (dispariția) lui i neaccentuat, a devenit moldova. Onomasiologic, soluția este plauzibilă, pentru că entopicul a putut să denumească întîi valea (care era acoperită de molizi), apoi, prin metonimie, rîul care curgea prin ea. Fonetic, elidarea putea avea loc întrucît termenul slav, avînd mai mult de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a putut să denumească întîi valea (care era acoperită de molizi), apoi, prin metonimie, rîul care curgea prin ea. Fonetic, elidarea putea avea loc întrucît termenul slav, avînd mai mult de trei silabe, era accentuat pe sufix, deci i era neaccentuat. O dificultate rezidă în caracterul neslav al rădăcinii (molid pare a fi element de substrat, oricum nu e slav), dar ea poate fi depășită prin faptul că există și alte exemple de atașare a sufixului -ov la rădăcini romînești, deci
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se putea obține procedura de „evitare“, de „întoarcere“ a acuzației. Forma veche romînească a formantului secund ar fi fost să’vodu (ca sfîrși, alături de sîvîrși < sŭvrŭșiti). Nasă‘vodu s-a putut transforma fonetic în *Năsă‘vodu (prin închiderea lui a neaccentuat la ă), apoi în Năsă‘ŭud (prin evoluția labialei consonantice v la labiala vocalică ŭ) și, în final, Năsăud (prin elidarea semivocalei ŭ). Instituția juridică a săvod-ului, specifică slavilor, pare a fi fost cunoscută și romînilor, care au un vechi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a toponimului vechi Danapris (care a dat în romînește Nipru) și care a fost atestat și cu forma Danaipru. Dacă s-ar aplica numai legile fonetice cunoscute ale limbii romîne, Purata ar fi trebuit să evolueze la Prată (cu u neaccentuat sincopat și cu a final trecut la ă). Vasile Pîrvan sugerează o intermediere traco-maghiară și bizantină și/sau sarmato-slavo-pecenegă, complicată și cu multe anacronisme. Probabil că în ecuație trebuie introdusă, pentru intervalul permis de gramatica istorică, limba romînă în curs
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dolina „vale“, care ar fi putut evolua în limba romînă la *Vîrcerova, apoi la Vîrciorova (prin diftongarea cunoscută e > eo > io). Potrivit corespondențelor slavo-romîne și legilor fonetice ale romînei, unui r silabic (interconsonantic) slav îi corespunde în romînă îr, a neaccentuat devine ă, după consoana palatală č devine e, iar sufixul slav -evo ajunge în romînă de obicei -ova (vezi Kralevo > Craiova). Dialectul slav în care a luat naștere și a evoluat, pînă la trecerea în romînă, toponimul este cel sud-estic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
accentuat urmat de n în î, ca în lat. canem > câne, lat. panem > pâne). În primele texte românești, forma frecventă este înemă, alături de care apare și inimă (la Coresi), fonetism apărut sub influența derivatului inimos (provenit din înemos, cu î neaccentuat devenit i prin asimilare la i din silaba următoare). În expresii ca pe inima goală, se evidențiază sensul „stomac“ al lui inimă, care nu trebuie pus pe seama influenței vechi slave, fiindcă el s-a dezvoltat și în alte limbi care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
-ntr-un valvârtej de fum Taie-n lung pădurea toată A trecut... Dinspre câmpie Vuiet greu de fierărie Se destramă în tăcere Scade-n depărtare Piere..." ( G.Topârceanu) Ritmul reprezintă cadența sau armonia poetică obișnuită prin succesiunea silabelor accentuate și neaccentuate.O unitate de ritm alcătuită din 2-4 silabe accentuate și neaccentuate se numește picior metric. El sugerează, prin muzicalitate, o anumită stare sufletească. În poezia românească cele mai frecvente picioare metrice sunt: troheul, iambul, dactilul, amfibrahul și anapestul. Iambul- unitate
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
trecut... Dinspre câmpie Vuiet greu de fierărie Se destramă în tăcere Scade-n depărtare Piere..." ( G.Topârceanu) Ritmul reprezintă cadența sau armonia poetică obișnuită prin succesiunea silabelor accentuate și neaccentuate.O unitate de ritm alcătuită din 2-4 silabe accentuate și neaccentuate se numește picior metric. El sugerează, prin muzicalitate, o anumită stare sufletească. În poezia românească cele mai frecvente picioare metrice sunt: troheul, iambul, dactilul, amfibrahul și anapestul. Iambul- unitate metrică alcătuită din prima silabă neaccentuată, a doua accentuată.Ritmul obținut
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
din 2-4 silabe accentuate și neaccentuate se numește picior metric. El sugerează, prin muzicalitate, o anumită stare sufletească. În poezia românească cele mai frecvente picioare metrice sunt: troheul, iambul, dactilul, amfibrahul și anapestul. Iambul- unitate metrică alcătuită din prima silabă neaccentuată, a doua accentuată.Ritmul obținut astfel se numește iambic. Exemplu: "A fost/o-da/tă ca-n/povești". (M.Eminescu- Luceafărul) Troheul - unitatea metrică alcătuită dint-o silabă accentuată și una neaccentuată.Ritmul obținut astfel se numește trohaic și este caracteristic
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și anapestul. Iambul- unitate metrică alcătuită din prima silabă neaccentuată, a doua accentuată.Ritmul obținut astfel se numește iambic. Exemplu: "A fost/o-da/tă ca-n/povești". (M.Eminescu- Luceafărul) Troheul - unitatea metrică alcătuită dint-o silabă accentuată și una neaccentuată.Ritmul obținut astfel se numește trohaic și este caracteristic poeziei populare. Exemplu: "Doină, doină, cântec dulce Când te-aud nu m-aș mai duce". ( Doina) Dactilul- piciorul metric alcătuit din trei silabe, în care o silabă este accentuată, iar două
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Ritmul obținut astfel se numește trohaic și este caracteristic poeziei populare. Exemplu: "Doină, doină, cântec dulce Când te-aud nu m-aș mai duce". ( Doina) Dactilul- piciorul metric alcătuit din trei silabe, în care o silabă este accentuată, iar două neaccentuate. Ritmul astfel obținut se numește dactilic. Exemplu: " Mihnea încalecă, calul său tropotă" (D.Bolintineanu) Amfibrahul- piciorul metric format din trei silabe, în care prima este neaccentuată, a doua este accentuată și a treia neaccentuată. Ritmul se numește amfibrahic. Exemplu: "Pe
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
piciorul metric alcătuit din trei silabe, în care o silabă este accentuată, iar două neaccentuate. Ritmul astfel obținut se numește dactilic. Exemplu: " Mihnea încalecă, calul său tropotă" (D.Bolintineanu) Amfibrahul- piciorul metric format din trei silabe, în care prima este neaccentuată, a doua este accentuată și a treia neaccentuată. Ritmul se numește amfibrahic. Exemplu: "Pe vodă-l zărește călare trecând Prin șiruri cu fulgeru-n mână." (G.Coșbuc) Anapestul- piciorul metric format din trei silabe, în care primele două sunt neaccentuate, iar
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
o silabă este accentuată, iar două neaccentuate. Ritmul astfel obținut se numește dactilic. Exemplu: " Mihnea încalecă, calul său tropotă" (D.Bolintineanu) Amfibrahul- piciorul metric format din trei silabe, în care prima este neaccentuată, a doua este accentuată și a treia neaccentuată. Ritmul se numește amfibrahic. Exemplu: "Pe vodă-l zărește călare trecând Prin șiruri cu fulgeru-n mână." (G.Coșbuc) Anapestul- piciorul metric format din trei silabe, în care primele două sunt neaccentuate, iar cea de-a treia este accentuată. Ritmul obținut
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
este neaccentuată, a doua este accentuată și a treia neaccentuată. Ritmul se numește amfibrahic. Exemplu: "Pe vodă-l zărește călare trecând Prin șiruri cu fulgeru-n mână." (G.Coșbuc) Anapestul- piciorul metric format din trei silabe, în care primele două sunt neaccentuate, iar cea de-a treia este accentuată. Ritmul obținut astfel este anapestic. Exemplu: "Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate."( Gr. Alexandrescu) Cezura este pauza ritmică din interiorul, care împarte versul în două părți egale numite emistihuri. Exemplu: Noi suntem
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]