460 matches
-
deficiențe relevate de bătăliile războiului de iarnă mai înainte de declanșarea atacului nazist de pe 22 iunie 1941 (Operațiunea Barbarossa). Slabele performanțe ale Armatei Roșii din timpul războiului de iarnă cu Finlanda l-au încurajat pe Hitler să ignore termenii pactului de neagresiune (pactul Molotov-Ribbentrop) și să declanșeze atacul prin surprindere. În primele etape ale războiului, armata sovietică a fost nevoită să se retragă. Stalin a dat ordine foarte dure, de rezistență cu orice preț, în loc să accepte retrageri strategice, ceea ce a dus la
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
de spusele celebre ale mareșalului Edward Rydz-Śmigły, comandantul suprem al forțelor armate poloneze: "Cu germanii ne așteaptă pericolul să ne pierdem libertatea. Cu rușii ne putem pierde sufletul". Liderii de la Moscova au ales mai apoi să semneze un tratat de neagresiune cu germanii (Pactul Molotov-Ribbentrop), anulând astfel orice șansă de ajutor sovietic pentru Polonia. Guvernul polonez a considerat că germanii se vor implica doar într-un război limitat, care să le permită cucerirea teritoriilor pe care le pretindeau, după care să
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
în special ariile înconjurătoare ale orașelor Poznań și Łódź. În momentul în care s-a hotărât efectuarea retragerii strategice pe linia râului Vistula, era deja prea târziu. Pe 14 septembrie, Varșovia era încercuită. În conformitate cu protocolul secret anexat la pactul de neagresiune, Germania a cerut Uniunii Sovietice pe 3 septembrie să declanșeze atacul împotriva statului polonez. Uniunea Sovietică a asigurat Germania că Armata Roșie va intra în Polonia în scurtă vreme sub pretextul "ajutorării ucrainienilor și bielorușilor amenințați de agresiunea germană". Pe
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
din deceniul al treilea al secolului trecut, când a fost propulsat la putere de către protectorul său, Stalin, până în deceniul al șaselea, când a fost destituit din toate funcțiile de Nikita Hrușciov. A fost principalul semnatar, din partea sovietică, al pactului de neagresiune sovieto-german din 1939. Molotov s-a născut în satul Kukarka (azi Soviețk în Oblastul Kirov) cu numele de Viaceslav Mihailovici Skriabin (Скря́бин), fiind fiul unui vânzător de magazin. Era nepotul compozitorului Alexandr Skriabin. A urmat școala secundară în
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
de securitate colectivă împotriva Germaniei Naziste prin semnarea unor alianțe cu puterile occidentale, care rămâneau credincioase politicii de împăciuitorism, sau cu Polonia, care nu agrea ideea prezenței trupelor sovietice în țară. De aceea, Stalin a decis că un pact de neagresiune cu Germania era absolut necesar, pentru a abate atenția lui Hitler către Polonia și țările occidentale, asigurând Uniunii Sovietice timpul necesar pregătirilor pentru războiul care era, totuși, inevitabil. În luna mai a anului 1939, ministrul de externe Maxim Litvinov (care
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
Poloniei, l-a autorizat pe ministrul său de externe, Joachim von Ribbentrop, să înceapă negocieri serioase. Pe 18 august a fost parafat un tratat comercial, iar pe 22 august Ribbentrop a zburat la Moscova pentru semnarea unui tratat oficial de neagresiune. Deși acest tratat este cunoscut sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, Molotov și Ribbentrop au acționat doar ca împuterniciți ai patronilor lor politici, Stalin și Hitler. Cea mai importantă parte a tratatului a fost de fapt protocolul expansionist secret, care prevedea
Viaceslav Molotov () [Corola-website/Science/299709_a_301038]
-
eveniment a dus la crearea "Korpus Ochrony Pogranicza" (Corpul pentru Protecția Frontierei). Atacurile sovietice au continuat de-a lungul deceniului al treilea și și-au redus intensitatea în deceniul următor, în special după semnarea în 1932 a tratatului polono-sovietic de neagresiune. Nu s-a păstrat nicio copie a planului inițial. Tot ceea ce se cunoaște sunt principiile de bază, dar nu există informații detaliate care să permită refacerea planului. Planul se baza pe concepțiile lui Józef Piłsudski, care a fost convins până la
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
1 septembrie 1939, Germania Nazistă a atacat Polonia, iar strategii polonezi au considerat că Planul Est și-a pierdut actualitatea. Pe 17 septembrie, în conformitate cu prevederile Pactului Molotov-Ribbentrop, sovieticii și-au încălcat obligațiile pe care le asumaseră prin semnarea pactului de neagresiune polono-sovietiv și au invadat Polonia răsăriteană. Armata Roșie a întâmpinat o rezistență scăzută în răsărit, în condițiile în care grosul armatei poloneze era concentrată în apus, în lupta cu germanii. Printr-o acțiune rapidă și cu pierderi minime, sovieticii au
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
, cunoscut și ca "Pactul Stalin-Hitler", a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. La 23 august
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. La 23 august 1939, Germania nazistă și U.R.S.S. anunță semnarea unui pact de neagresiune. Chiar dacă Rusia bolșevică întreținuse multă vreme relații privilegiate cu Germania anilor 1920, acest lucru i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziția ideologică dintre nazism și comunismul sovietic părea ireductibilă. Alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
ci să acționeze la momentul oportun”, (NSR, 1948). Prin urmare, von Ribbentrop solicită o întrevedere directă, la Moscova, cu Molotov și mai ales cu Stalin. În fața unor propuneri atât de atrăgătoare, Molotov se arată gata să semneze un pact de neagresiune. Pe 17 august, ora 1.00, von Ribbentrop confirmă acordul Berlinului și adaugă că Fuhrer-ul este foarte grăbit, din cauza faptului că, „de la o zi la alta, pot avea loc incidente serioase”, cu Polonia (NSR, 1948). Drept răspuns, Molotov se declară
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
renunța cu siguranță la Polonia și va căuta un modus vivendi cu puterile occidentale. Războiul va fi evitat, dar după aceea evenimentele ar putea lua o turnură periculoasă pentru U.R.S.S. Dacă acceptăm propunerea Germaniei, cu privire la încheierea unui pact de neagresiune, aceasta va ataca în mod clar Polonia, ceea ce va duce, inevitabil la intervenția Franței și a Angliei. Europa va cădea atunci pradă dezordinii și unor grave tulburări. În aceste condiții, vom avea mari șanse să stăm în expectativă și să
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
este iminent. Conform tradiției sovietice, înainte de a se despărți, participanții la discuții toastează. Intervenția lui Stalin este grăitoare: „Știu cât de mult își iubește națiunea germană Fuhrer-ul. Prin urmare, aș vrea să beau în sănătatea acestuia”. (NRS, 1948). Pactul de neagresiune, însoțit de faimosul protocol secret, este asfel semnat. Primul punct al acestuia privește regiunea Balticii: „În eventualitatea unei amenajări teritoriale și politicii efectuate în zona statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania), frontiera de nord a Lituaniei va constitui limita
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat. Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel: Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat, o înțelegere expansionistă secretă: În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
țara într-o dictatură naționalistă ce a durat până în 1940. După 1934, Ulmanis a înființat corporații guvernamentale care să cumpere firmele private în scopul „letonizării” economiei. În 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania Nazistă au semnat un pact de neagresiune pe 10 ani, denumit pactul Ribbentrop-Molotov. Pactul conținea un protocol adițional secret, dezvăluit doar după înfrângerea Germaniei în 1945, conform căruia statele din Europa de Nord, de Est și Centrală urmau să fie împărțite în „sfere de influență” germană și sovietică. În
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
au declanșat operațiuni împotriva partizanilor AK, în timpul sau imediat după terminarea Operațiunii Furtuna, (concepută ca o acțiune militară care să permită guvernului polonez postbelic să emită anumite pretenții teritoriale asupra zonelor ocupate de sovietici în conformitate cu prevederile secrete ale pactului de neagresiune germano-sovietic). I. V. Stalin avea însă alte planuri pentu Polonia postbelică, ceea ce a făcut ca Operațiunea Furtuna să fie sortită eșecului încă din start. La sfârșitul anului 1943, acțiunile partizanilor sovietici, care primiseră ordine să elimine forțele AK a dus
Armia Krajowa () [Corola-website/Science/311382_a_312711]
-
1941. Regiunea Brest a fost locul de desfășurare a bătăliei de la Brześć Litewski, în timpul căreia orașul și cetatea sa au fost cucerite de germani în timpul invadării Poloniei. Germania Nazistă și Uniunea Sovietică semnaseră însă în 1939 în un pact de neagresiune care prevedea într-unul dintre anexele secrete ca regiunea Brest să fie cedată Uniunii Sovietice. După izbucnirea conflictului germano-sovietic, Wehrmachtal a trebuit să recucerească cetatea, de această dată de la sovietici. Germanii planificat cucerirea Brestului, care se afla pe ruta principală
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
6.5% la 19%. Marea Unire din 1918 a stopat procesele de deznaționalizare, dar numai pentru o perioadă. Pentru ca în anul 1940, trupele sovietice să ocupe întreaga Basarabie, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939. A urmat reîntoarcerea administrației românești în teritoriu (1941 - 1944), dar numai pentru 3 ani, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Între 1944 - 1991 românii din Ucraina au trăit teroarea regimului sovietic, după 1991 aceștia s-au
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
ai capitalismului occidental, Uniunii Sovietice comuniste. Naziștii au primit astfel un larg sprijin economic, iar Anglia și Franța și-au trădat practic restul aliaților europeni, (în mod special este vorba de Cehoslovacia), prin politica de "împăciuitorism". Odată cu semnarea Pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, când a devenit clar că agresiunea germană nu mai era îndreptată exclusiv către URSS, sprijinul occidental pentru Hitler a scăzut dramatic. Speranțele dictatorului german ca Anglia și America să facă pace cu cel de-al treilea Reich
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
intrând în conflict cu SUA și aliații acestora. URSS-ul și-a îndreptat la rândul ei atenția către apus, lăsând numai un număr redus de militari care să asigure apărarea Siberiei. În mod oficial, Pactul Molotov-Ribbentrop era un tratat de neagresiune între Germania Nazistă și Uniunea Sovietică. Tratatul a fost semnat la Moscova pe 23 august 1939 de către miniștrii de externe sovietic Viaceslav Molotov și, respectiv, german Joachim von Ribbentrop. Deși tratatul fusese etichetat în mod oficial "de neagresiune", Pactul conținea
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
tratat de neagresiune între Germania Nazistă și Uniunea Sovietică. Tratatul a fost semnat la Moscova pe 23 august 1939 de către miniștrii de externe sovietic Viaceslav Molotov și, respectiv, german Joachim von Ribbentrop. Deși tratatul fusese etichetat în mod oficial "de neagresiune", Pactul conținea un protocol secret prin care statele independente Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România erau împărțite între sferele de influență ale celor două puteri semnatare. Protocolul secret desemna în mod explicit ""rearanjamentele teritoriale și politice"" din zonele acestor
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
deciziile luate la Al doilea arbitraj de la Viena (cunoscut și ca Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940) și în aderarea Ungariei la Pactul Anti-Comintern. În numele prim-ministrului Pál Teleki, el a semnat la 12 decembrie 1940 Tratatul de neagresiune și prietenie între Ungaria și Regatul Iugoslaviei. Sănătatea lui Csáky s-a deteriorat gradual și acesta a intrat în concediu medical la 21 decembrie 1940. Csáky nu a putut vedea încălcarea tratatului semnat cu Iugoslavia (Ungaria s-a alăturat campaniei
István Csáky () [Corola-website/Science/319046_a_320375]
-
Leșanu, Ștefan D. Ivanes și David Magarici. Primar a devenit național-țărănistul Mihail Geangu, ajutor de primar - Năstase Margină, membri ai delegației permanente - Pentelei Verejanu și Iosif Frehtman La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnează un pact de neagresiune. Cu toate că în tot acest răstimp Rusia bolșevică întreținuse multă vreme relații privilegiate cu Germania anilor 1920, această alianță i-a surprins pe majoritatea observatorilor, căci opoziția ideologică dintre nazism și comunismul sovietic părea ireductibilă. „Prietenia” dintre cei doi mari dictatori
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
lui schimbat din funcția de ministru de externe în mai 1939. Această schimbare nu reprezenta numai îdepărtarea de la conducerea diplomației sovietice a celui care sprijinise politica securității colective, dar era totodată și o mișcare care să faciliteze negocierea pactului de neagresiune germano-sovietic, semnat pe 23 august în același an de succesorul lui Litvinov, Viaceslav Molotov. E de presupus că Stalin a încercat, prin îndepărtarea lui Litvinov de la conducerea ministerului de externe, să evite orice piedică în negocierile cu naziștii, care nu
Maxim Litvinov () [Corola-website/Science/306721_a_308050]
-
Polonia, Cehoslovacia și România cu privire la modul de folosire a acestei linii. Ca urmare a Primului arbitraj de la Viena din martie 1939, Ungaria a primit Ucraina Carpatică, teritoriu stăpânit până atunci de Cehoslovacia. Câteva luni mai târziu, prin Pactul germano-sovietic de neagresiune (cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov) partea de nord a liniei a trecut la Uniunea Sovietică. În 1940, prin Al doilea arbitraj de la Viena (cunoscut ca Dictatul de la Viena), România a trebuit să cedeze Ungariei partea de sud a Maramureșului. În 1941
Calea ferată Sighetu Marmației–Ivano-Frankivsk () [Corola-website/Science/319911_a_321240]