2,893 matches
-
cu chirie; valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; debitori scoși din activ, urmăriți în continuare; stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință; redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scadență; bunuri proprietate publică primite în administrare, concesiune sau cu chirie de către entități; bunuri din domeniul privat al statului, care nu îndeplinesc condițiile de recunoaștere ca active; dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadență; certificate de
ORDIN nr. 2.649 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275104]
-
datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scadență; bunuri proprietate publică primite în administrare, concesiune sau cu chirie de către entități; bunuri din domeniul privat al statului, care nu îndeplinesc condițiile de recunoaștere ca active; dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadență; certificate de emisii de gaze cu efect de seră primite, care nu au stabilită o valoare și, prin urmare, nu pot fi recunoscute în conturi bilanțiere, precum și alte valori. ... 4. În planul de conturi general, cuprins la
ORDIN nr. 2.649 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275104]
-
dar și voioșii, au rămas amintiri, a rămas modelul și a rămas ea însăși, reclădită aproape în tot, într-o artistă excepțională care este Carmen Trandafir. Misterele lumii nu zac inert, ele se-nvolburează infinit și etern, iar cu măsuri neajunse la înțelegerea umană se-arată pentru cineva câte o minune în fiecare miliardime de secundă! Aici, pesemne, e și taina „trandafirului” ursit să înflorească în grădina artei muzicale românești, ca lege universală după care plecarea unui artist nu este dislocare
CARMEN TRANDAFIR. TAINA TRANDAFIRULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374634_a_375963]
-
până la finalul competițional, a rămas strălucitoare, ca un nestemat pe șiragul pietrelor prețioase ale gimnasticii mondiale. Retrăgându-se, a rămas însă în lumea magnifică a sportului căruia i s-a dăruit și care, la rându-i, i-a oferit culmea neajunsă a unui succes pur, câștigat, consfințit și păstrat spre a îmbogăți gimnastica lumii, cu o frumusețe unică. Este în continuare în centrul activ al gimnasticii mondiale, participă la tot ce înseamnă spectacol sportiv în gimnastică. În același timp dezvoltă afaceri
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
cu dreptate este a-Ți cânta Ție, pe Tine a te binecuvânta, pe Tine a Te lăuda, Ție a-Ți mulțumi, Ție a ne închina, în tot locul stăpânirii Tale; căci Tu ești Dumnezeu negrăit și necuprins cu gândul, nevăzut, neajuns, pururea fiind și același fiind: Tu și Unul Născut Fiul Tău și Duhul Tău cel Sfânt. Tu din neființă la ființă ne-ai adus pe noi și, căzând noi, iarăși ne-ai ridicat și nu Te-ai depărtat, toate făcându
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
că e atît de „vai de ea ” își face loc peste machiaj. Înțelegea acum de ce-a venit,nu lipsea ceva atât de important din cartea lui de muncă ,lipsea ceva cu mult mai important din viața ei de femeie neajunsă încă la vârsta senectuții. O vede cum apucă cu putere paharul și soarbe din nou,cu lacrimi ]n ochi.. Nu știe cum să procedeze ,timiditatea excesivă îl împiedică să acționeze chiar și în situații care o cer.Îi vine în
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
în Roma, înființarea de școli de desemn provinciale, școli speciale pentru lucrători, toate acestea, dezvoltând gustul frumosului în poporul francez, a făcut posibilă punerea artelor frumoase în serviciul industriei, producând aceea ce numim industrie de artă, în care francejii sânt neajunși și progresează necurmat. În adevăr, dacă celelalte națiuni voiesc să rămâie în veci tributare francejilor sau dacă francejii voiesc să ajungă în industrie unde sîntem noi, n-au decât să adopte reforma d-nului Dame și să considere clasicitatea veche, pictura
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
capul locului, o imagine clară, pe de o parte, a greutăților și a piedicilor care stăteau în calea scrierii unei istorii naționale, iar pe de altă parte, a măsurilor ce trebuiau întreprinse pentru crearea și dezvoltarea unei istoriografii moderne. Marele neajuns și deci primul obiectiv, ce se impunea a fi împlinit, era acumularea izvoarelor, a documentelor, căci, spunea N. Bălcescu în Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, românii vor avea o adevărată istorie, dacă vor utiliza izvoarele originale și nu numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și nici nu le este teamă de vizitele vreunui bătrân unchi astmatic. Când vor să scoată atelajul, nu se uită la termometru. Gata să Încaseze deopotrivă și ponoasele, și foloasele aduse de avere, aceștia nu par niciodată indispuși de vreun neajuns; fiindcă, pentru ei, totul poate fi reparat cu bani sau Își găsește rezolvarea prin osteneala mai mare sau mai mică a oamenilor aflați În slujba lor. Să păstrezi o vază sau o pendulă În cutie, să acoperi divanul cu huse
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tine noianul de amar. Eu vin din centrul lumei, încoronat de sori, Preced pe mândrul, \- -\ frumosul Viitori Ce-n nourii de secoli se zguduie închis Ca un frumos și mare însă teribil vis Ce-n cerul lui petrece sublim și neajuns, Încât neci ochi de înger pin nori-i n-a pătruns, Ci tânăra speranță în haină de mister Arată-n lume-oglinda-i cea plină de visări! În lumea adormită lumina când răsare Din caosul ce fierbe întunecos și mare Cu raza-ntîi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
într-adevăr și porni asupra orașului Berrhoe și-și apropie orașele și ținuturile ocupate până atunci de Bonifaciu. Atacul, al doilea la mână, al oștirii unite era păstrat orașului Filipopole, pe care demult își pusese ochii, dar care rămăsese pîn-acuma neajuns. Acestui oraș Ioannișiu îi purta o mânie adâncă, căci nu-i putuse ierta că nu voise a-i face omagiu ca unui rege, că din contra opusese o vitează rezistență încercărilor lui de îmbrățoșare, că-l ura ca pe un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rămânea totdeauna efectul însuși. Cu reflexiunea numai, și de-ar fi ea cea mai ingenioasă, nu poți produce odată pentru totdeuna efectul deplin a unei opere de arte - așadar, daca reflexiunea nu e conținută în simplitatea vieței nemijlocite, efectul e neajuns. Acest act însă este întotdeuna asupra a orce reflexiune și a orce conștiință; e un salt cualitativ care coprinde suma întreagă a mijlocirilor într-o unitate concretă. Cu calculul mințiii creezi tot așa de puțin un om viu cât de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fie renăscut totdeauna ca espresiune a vieții individuale. Din asta urmează că-i contrazice absolut naturei jocului mut daca vor să dăm legi valabile (general) peste tot pentru diferitele moduri de esprimare a lui. Regula abstractă ar esperia în curând neajunsul ei față cu bogăția vieței concrete. De-a face însă o asemenea cerere unei dezvoltări științifice ar [fi] o egală necunoaștere a marginilor ei, ca și când o teorie a strategiei ar putea să epuizeze toate combinațiunile posibile și să coordineze în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu el, și numai omul, având pururea în față ziua de azi, eternul prezent, pune pietre de hotar între lucruri ce au trecut pentru totdauna și fixează pe orizontul negru al viitorului dorințele sale ca ținte luminoase, uneori pe de-apururea neajunse. Și anul trecut e greu de izolat din cei ce-l preced și din cei ce-l vor urma, căci din ziua lui întîia ne aruncă in medias res, în vârtejul împrejurărilor și ne 'ncarcă memoria cu reminiscențele rușinoase ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Români, Asociația PTT, Asociația CFR, Uniunea Funcționarilor publici, Asociația contabililor și funcționarilor comerciali într-o puternică și vastă «Confederație generală a muncii intelectuale», multe probleme ar găsi dezlegare imediată, spre binele țării românești”. (Caseta va trece, ca un mesaj încă neajuns la receptori, și în următoarea publicație condusă de Camil Petrescu, doi ani mai târziu, „Cetatea literară”.) La primul număr, o listă promitea drept viitori colaboratori ai revistei o sută doisprezece din cei mai notorii scriitori și publiciști ai vremii, din
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
învață va permite identificarea cu ușurință a celor două componente fundamentale ale unui curriculum educațional: obiectivele pedagogice și conținuturile pregătirii. Cele din urmă nu vor apărea prea des sub forma unor discipline tradiționale, ci a unor „module transdisciplinare”. Dar acest „neajuns” pare a fi mai degrabă un aspect pozitiv secundar care permite depășirea automată a neajunsurilor reale existente în învățământul bazat pe structuri monodisciplinare. 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacitățitc "12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asumate la nivel european Modul în care România a încercat să translateze aceste obiective stabilite la nivel comunitar a fost oarecum mecanic (vezi structura Strategiei Naționale în domeniul Ocupării 2004-2010, care reflectă întocmai conținutul de atunci al liniilor directoare), principalul neajuns reprezentându-l absența unei diagnoze complete a situației pieței interne a forței de muncă. A lipsit inovarea în politicile de ocupare și formare promovate. Poate că singurul element modern, inovativ pentru sistemul românesc de politici publice îl reprezintă politica privind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
filmele vechi în același stil, cu asociații lungi pornind de la un detaliu. La arhivele de la Jilava, unde se trezise transferat de la Televiziune în ultimii ani până la pensie, se ducea o dată sau de două ori pe săptămână, doar ca să vizioneze filmele neajunse niciodată pe post pe vremea lui C. Iar când nu era „la muncă“ semna condica la noi; bunică-mea și maică-sa, care în vremea aceea stătea și dânsa mai mult la București, se trezea cu el la ore-surpriză, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
reglau miile de frecvențe concurente, programau simultan orchestre întregi. Stația modestă a orgii Reghin fusese înlocuită de un glob de sârmă specială, cu un diametru de peste trei metri și puțind emite un sunet cvadrofonic, cu multiplu ecou dirijat. Cu micul neajuns al demolării blocului din cauza intrării tuturor locatarilor într-un stress pronunțat, se crea avantajul ca o mare parte din București să se afle permanent sub umbrela de sunete emise de arhitect. Terenul pe care se aflase blocul, frumos nivelat, fu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
știi care ți-e voia, ești din „Casa de nebuni” a profeticului Goya. 2012 Dragoste-adolescentină Plin de neastâmpăr iară doru-ncepe să mă ndemne spre acele tainici semne de-nceput de primăvară. Gândurile parcă-s fluturi învârtindu-se-n lumină - dragoste-adolescentină, neajunsă la săruturi. Doarme trei ore pe noapte și mănâncă te miri ce; merele-n Eden nu-s coapte, vârsta nu-ntreabă de ce?.. Plin de vise, plini de visuri și de taine și de vrere, uși deschise, paradisuri, dragostea îmi dă
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
jucau. Copii întrecându-se în jocuri sportive. Aceasta era informația de bază acum. Întrecere în cadrul unor jocuri de tot felul. Asta trebuia să fie. Fusese o scurtă trecere în revistă a situației. Așa că, brusc fără să mai aștepte reacția creierului neajuns la maturitate, renunțând la politețea impusă față de acest supradotat, Gosseyn vorbi fără să mai aștepte să i se dea permisiunea. - Pun pariu că pot să-mi țin respirația mai mult ca. tine. În încăpere se făcu o liniște perfectă. Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
nu mă pot înveseli, rămânea întotdeauna un colțișor nemulțumit și trist în ea, și trist în mine. Pentru mine moartea asta a fost ca graviditatea, dar în sens opus. Număram zilele, vorbeam cu copilul plecat, așa cum atunci vorbisem cu copilul neajuns încă, îi explicam, și-l consolam, și-l ocroteam pe cel care nu mai era, așa cum îl ocrotisem pe cel care nu venise încă. Numai că unul se apropia de viață, altul se depărta de ea. Iar când a mai
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
bate, mămucă, Nu mă mustra, tătucă, Că v-oi spune: Unde - am însărat, Cine m-o-nșelat. Un voinicel nant, Nant și sprâncenat, Sprincenele lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Fețișoara lui Spuma laptelui. Mustecioara lui Spicul grâului, Coaptă la răcoare, Neajunsă de soare, Coaptă la pământ Neajunsă de vânt. - Vinde-ți, mamă, rochița Și-mi deschide temnița, Vinde-ți, mamă, papucii Și-mi deschide butucii, Ca să ies la codru des Și din el să nu mai ies, Numai sara la potici
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Că v-oi spune: Unde - am însărat, Cine m-o-nșelat. Un voinicel nant, Nant și sprâncenat, Sprincenele lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Fețișoara lui Spuma laptelui. Mustecioara lui Spicul grâului, Coaptă la răcoare, Neajunsă de soare, Coaptă la pământ Neajunsă de vânt. - Vinde-ți, mamă, rochița Și-mi deschide temnița, Vinde-ți, mamă, papucii Și-mi deschide butucii, Ca să ies la codru des Și din el să nu mai ies, Numai sara la potici Să culc mândre și voinici, Să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de foc, arătare, care pe țărm ridici acum brațele peste mare, o porți subsuori. Rune, pretutindeni rune, cine vă-nseamnă, cine vă pune? Făpturile toate, știute și neștiute, poart-o semnătură - cine s-o-nfrunte? Crinii muntelui - subtlunari - și-o duc neajunsă pe creștet. Subt ceruri mumele-o poartă pe frunte. [1932] * NAȘTERE Făptură nouă, iată pe frunte întîia lumină te-a uns! Pe noi repede soartă ne mână tu fără pas ne-ai ajuns. Făptură de nicăiri coborîtă-n imperiul mumei, auriu
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]