6,250 matches
-
nu de obște, cum acești scriși mai sus căuta, pe urmă ocară și alte rele se întâmplă". O delegație este trimisă pentru a-l opri pe Haizler - orice mișcare de trupe ar atrage invazia turcilor și tătarilor și pustiirea țării. "Neamțul" însă vede în altă lumină situația, așa cum o vor vedea "occidentalii" până în ziua de azi: "c-ați trimis soli la împăratul nostru ca să vă așăzați cu pace și să vă supuneți creștinescului împărat, carii făcând legătură precum s-au căzut
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
parola, ce le-ați călcat și toate legăturile și ați stricat și parola". Cât despre "folosul de obște", și aici funcționează alte criterii, căci "Haizler zise că nu să poate nici o mântuință fără primejdie și făr' de pagubă". Până la urmă "neamțul" este luat prizonier de turci și mai are ocazia să-i spună lui Brâncoveanu câteva cuvinte memorabile: "...de sunt și rob, astăzi am căzut în robie, iară tu ești rob de când te-au făcut tată-tău". Adevărul este că relațiile
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
și înălțarea patriei", sau cumva "împlinirea" individuală? Iată cum este prezentat el de anonim: "Și acea nădejde avea ca și vara toată să treacă cu pace în țară-și, cu plimbări, cu ospețe, privind numai ce vor face turcii cu nemții și cu muscalii [...] mersese la satul mării-sale, la Obilești, unde heleșteu mare este și plimbare foarte frumoasă de primăvară, unde nu o dată, ci de multe ori zicea măria-sa: că estimp numai plimbărilor grijă vom avea din Obilești în București
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
atât de largă să umple litoralul de frunza dudului, ciuboțica cucului și ale plante cântate de strămoșii noștri. De unde palmieri la Ciorogârla?! Din fericire, bazaconia nu i se adresează în primul rând românului. Dl. Agathon mizează pe stupizenia proverbială a neamțului și pe credulitatea incurabilă a elvețianului care, deîndată ce vor răsfoi pliantele cu un Neptun invadat de palmieri va țâșni direct la aeroport și nu se va opri decât în brațele primitoare ale d-lui Agathon. Să fim serioși! Dacă
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
era ACESTA, ce nu poate fi numit. ACESTA asemănător cu gândurile hoinarului făr de acoperiș deasupra capului și care străbate prin ger un oraș străin. Cel care seamănă cu clipa aceea în care Jidovul încercuit vede căștile grele ale jandarmilor nemți. ACESTA este precum fiul regelui care a plecat o dată în oraș Unde a văzut lumea cea adevărată: mizeria, boala, bătrânețea și moartea. ACESTA poate fi comparat cu fața împietrită a aceluia care a înțeles că a fost părăsit pentru totdeauna
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
mult din estetica expresionistă sau cubistă. Futuriștii erau reprezentați masiv. E ușor de înțeles că internaționalismul era singurul exces revendicat. De altfel, lucrul reiese și din sumar. Se găsesc aici francezul Apollinaire, italienii Marinetti și Modigliani, spaniolul Picasso, rusul Kandinsky, nemți, români și chiar apatrizi... În Dialog între un birjar și o ciocîrlie, semnat Huelsenbeck și Tzara, se anunța viitoarea apariție a unei noi reviste cu specific Dada. Una din replicile ciocîrliei este: Pentru că primul număr al revistei dada apare pe
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
fac parte în asemenea măsură din caracterul francez, încît ele au o valoare socială, sînt un mijloc indispensabil de promovare în societate (ceea ce nu e cazul la noi). Precum teatrul pentru englezi, cîntul vocal pentru italieni sau muzica instrumentală pentru nemți, retorica e arta favorită a francezilor. Ușurința și eleganța exprimării atît orale, cît și în scris sînt studiate și exersate în toate treptele de învățămînt, iar orice candidat la o funcție publică trebuie să susțină un examen scris și unul
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
contra lui Franco, de asemeni, că sub numele de colonelul Berger ar fi comandat în timpul Rezistenței brigada Alsacia-Lorena. S. Damian ne informează că în toate acestea intră și multă legendă. Malraux n-a avut calificare de pilot; cade prizonier la nemți, este eliberat, după care, se retrage pe Coasta de Azur, exchivându-se de la recrutarea de detașamente de partizani. El nu clarifică în Antimemorii aceste aspecte din biografia lui, ci le ocultează. Să ne întoarcem însă la Condiția umană, roman elogiat de
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
Doljul este județul în care politica face minuni. Acolo s-au întîmplat hazoasele scene cu procurorii și prostituatele, acolo sînt frații Răducănoiu, acolo Anghel Matei întoarce o privatizare prin licitație și îl scoate din joc și din țară pe un neamț care a plătit prețul întreg pentru ca olteanul să cumpere la jumătate. Acolo umblă un senator cît o locomotivă și zice pe tine te pun director la balta cutare, face chefuri deșănțate (inclusiv la crama recuperată de la un investitor german), iar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
au aruncat aici să învăț niște țopârlani sălbatici... Iar tu, Oșlobene, care te robești pântecului și nu-ți dai câtuși de puțin osteneală minții, te-i face popă popă, ca taică-tău, când s-o pustnici toți bivolii din Mănăstirea Neamțului Vituperație colosală. Prost cum e, Nică i se plânge lui taic-său, popii Oșlobanu. Acesta e un zbir, un apucat, un zurbagiu... Într-o zi, părintele Duhu și cu un călugăr, Teofan, se duc la biserica Sf. Lazăr, să-l vadă
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
prin zăpada moale și fără să schimbăm o vorbă ne am strâns mâna, despărțindu-ne În poartă. Purtam Încă uniforma regimentului 24 artilerie și pe cât Îmi era cu putință ocoleam străzile principale, pentru a nu fi silit să salut ofițerii nemți. Fulgi mari cădeau molcom pe acoperișurile joase. Cotind pe-o ulicioară pustie, zăresc În pragul bisericii un preot Înalt. Pregătindu-se să intre. Nu știu ce-mi vine și mă iau după el. Un impuls ancestral, nevoia de-a auzi
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
vine și mă iau după el. Un impuls ancestral, nevoia de-a auzi o vorbă de Încurajare, cine știe? Îmi zice: -Ce dorești, fiule? -Să mă spovedesc, părinte. Caut ispășirea păcatelor și duhovniceasca sfinției tale binecuvântare. Ai ucis? -Da! -Rău! Nemți? -Nemți! -Bine! Îți place la teatru? -Da! -Bine! Dar Moartea lui Mihai Viteazul? -Nu! -Rău! Crezi În Dumnezeu? -Da! -Bine! Dar În N. Iorga? -Nu! -Rău!... Și de ce nu crezi În N. Iorga? -E zălud părinte, e sărit! -Ieși afară
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
zid! Credeam că a Înnebunit popa. O șterg. Dascălul se ia după mine: -Bine, domnule locotenent, cum Îți veni? -Dar ce-am făcut? -Ăsta nu e popă, domnule. -Cum? -Ăsta e domnul profesor Iorga. S-a Îmbrăcat așa de frica nemților. Camaradul meu surâdea nostimei amintiri: -Și cine crezi că făcea pe dascălul? -Făgețel? -Ai ghicit! Păstorel a realizat și importante - pentru cunoașterea literaturii străine - traduceri, publicate atât În timpul vieții sale dar și după, precum și volumele „Gastronomice” și „De re culinaria
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Polonezul) - are nefericita idee de a-și repatria familia la Cracovia. Consecințele sunt tragice: mama moare în 1941 în lagărul de la Auschwitz, tatăl deportat la Mauthausen reușește să supraviețuiască, iar micul Polan-ski cunoaște devastatoarea experiență a ghettoului. "Am văzut intrarea nemților în Varșovia și de la 6 la 12 ani am trăit în ghettoul din Cracovia. Am în minte totul pînă la cele mai mici detalii. Am reușit să scap în ultima clipă de a fi urcat în trenul morții. Eram cu
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
Am în minte totul pînă la cele mai mici detalii. Am reușit să scap în ultima clipă de a fi urcat în trenul morții. Eram cu un băiețel și mai mic decît mine. Un tînăr polonez, care era angajat de nemți, mi-a spus: Pleacă de aici Am început să fug, dar el mi-a spus printre dinți: Nu fugi Mergi normal Acest ordin-sfat m-a salvat, a făcut ca eu să rămîn în viață și, printre altele, să fiu acum
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
afaceri cu mulți bani să sprijine fotbalul sau vedetele pop-rock și privim cu suspiciune nedisimulată mecenatul îndreptat spre zone care, la noi, sunt de un slab interes public. Din posibilele explicații, cea mai simplă este tradiția educației general-muzicale și afinitatea nemților pentru muzică: prieteni din Berlin, cu colecții impresionante de CD-uri și partituri de muzică de avangardă, îmi arată uneori limitele proprii "omului de specialitate", întrecute de informarea pasionată a unui "simplu meloman". La rândul său, Ernst von Siemens ( 1903-1990
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
aminte extraordinar de clar: tata lucra la Dealul Crucii, s-a întors, făcea naveta... venea acasă o dată sau de două ori pe săptămână, și-i spune mamei: "A-nceput războiul, Baia Mare s-a umplut de cehi"... era ocuparea Cehoslovaciei de către nemți - asta a fost prima amintire. După aceea, următoarea, foarte brutală și foarte dură... când am fugit cu toată familia în pădure - se retrăgeau ungurii, bandele foarte violente... - am rămas acolo, ne concentram cu toții în jurul unui aparat cu galenă, și eu
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
săsesc, de alături, ce poartă numele cărturarului. La meciurile de handbal. O dată îi bătuserăm și noi pe sași... La Gelu Gologan, colegul meu de bancă de la Meșota, băiatul primarului, care făcuse primele patru clase la Honterus, și care ținea cu nemții, având încă prieteni buni la școala săsească. Noaptea, plecam acasă. Fără vagon de dormit, dar la întâia...
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
lezează sensibilitatea unui evreu, de obicei, atunci când discută cu acesta adoptă o "discriminare pozitivă de moment". Oricum am lua-o însă, aceasta tot rasism se numește. Simplul fapt că te gândești la cel din fața ta ca la un evreu, ungur, neamț, bulgar, somalez și că îți schimbi comportamentul în funcție de aceasta, presupune o obsesie rasistă. Sincer nu înțeleg ce imbold secret l-a împins pe un om inteligent ca Gelu Ionescu spre astfel de confesiuni riscante. Sunt chestiuni pe care un om
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
ci cum și-au respectat contractele în afara terenului barosanii fotbalului mondial.n PS. La începutul Campionatului am scris că va cîștiga cine a mai cîștigat. Mă așteptam la Brazilia și bănuiam că Germania va ajunge în finală cu ajutorul arbitrilor. Onestitatea nemților m-a impresionat chiar mai mult decît dacă ar fi jucat finala. Golul primit de portughezul Ricardo, cel considerat greșeală de portar, din finala mică, a fost un gol de minge. Francezul Barthez a fost și el pe punctul de
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
femei din vecinătate, Luisa și mama ei (tatăl murise în timpul unui bombardament pe calea ferată), îi cer doamnei Klímová să spună un cuvânt bun despre ele funcționarilor cehi, fiindcă le este frică să nu fie transferate în Germania cu alți nemți. Femeia care scăpase ca prin minune de la exterminarea de către naziști, se răstește la vecină: "I-ați omorât pe cei doi frați ai mei, mi-ați ucis părinții, habar n-am unde l-ați transportat pe soțul meu! Pe mine n-
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
deschise, pline ochi cu telefoane mobile, care mai de care. Cumpărătorii își bagă mîna în grămada cu celulare și răscolesc de parcă ar căuta un bilet norocos. Toate aceste accesorii ale omului modern au fost sustrase de la belgieni, francezi, italieni și nemți. Renunț la afacere chiar dacă prețul telefoanelor este de cîteva ori mai mic decît la Chișinău." Pe scurt, o Tirana stăpînită de sărăcie și de corupție în care albanezii nu fac față dezorientării. Concluzia lui Vitalie Dogaru: în privința ultimului loc între
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
etimologice diferite, de la cei foarte vechi pînă la împrumuturi moderne; citez doar cîțiva, și pentru expresivitatea lor intrinsecă: Afumată, Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă, Gorgan, Haina neamțului, Hamburg, Iepuroaică, Italiană, Leșească, Lipovană, Lugojeană, Mierloasă, Muscat, Mustoasă, Negru vîrtos, Ochi de cîine, Otonel, Paradaisă, Pietroasă, Poamă bălaie, Poamă crăiască, Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
fiscale, cheltuielile suportate de către angajatori pentru asigurarea angajaților cu hrană și transport. Măsura se va face potrivit unor criterii stabilite de Guvern. Anterior a existat și un litigiu între compania germană Draexlmaier și Fisc privitor la deducerea costurilor pentru hrană, nemții fiind chiar amenințați cu o amendă de circa 25 de milioane de lei. O altă noutate, al cărei impact îl vor resimți mulți moldoveni, este stabilirea unui regim fiscal unic de impozitare pentru cabinetele avocaților, birourile asociate de avocați, notari
Avocaţii, notarii şi executorii ar putea percepe tarife duble din 2014 [Corola-blog/BlogPost/94301_a_95593]
-
cu mare drag. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior este folosit prafumul. Apă este simbolul purificării încă din precrestinism, si pentru faptul că apa provine din fântâni a aparut împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de nemți. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica în amintirea zeiței fertilității și a primăverii. Această zeița se numea „Ostera”, denumire din care provine și „Ostern” - Paste. Printre alte obiceiuri de Paști la catolici se numără dăruirea și ciocnitul oualelor
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]