531 matches
-
Pentru că într-adevăr se face uz și abuz de un anume tip de maieutică în aceste tablete, alcătuite după rețetă franceză iluministă, cu toate ingredientele de aluzii culturale puse într-un aparent derizoriu și mixate pe un ritm de vorbire neaoșă, cu perfect simplu și lejerități de vorbire familiară. în Barbarius aveam un caz de schizofrenie reală, tradusă literar în dialogul perpetuu dintre Cezar Zdrăfculescu și un inexistent Rînzei care îl însoțea peste tot, comentînd fiecare gest al bătrînului reîntors în
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
anulezi, prin blestem, nu doar originea propriu-zisă, ci și originea metafizic-istorică). De fiecare dată când comit imprudența de-a atinge unul sau altul din momentele istoriei naționale știu că mă așteaptă o lungă listă de insinuări, amenințări și chiar sudalme neaoșe. Iar dacă trec din domeniul faptului istoric în cel al personajelor istorice, pot fi sigur că sunt bun de linșat. Nu cumva să spui o vorbă mai aspră despre Mihai Viteazul, Avram Iancu ori Antonescu pentru că sigur vei fi calificat
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
Deși, iată, chiar ea, ordinea, e cea care face frapanta diferență. Frankfurt/ Main, fericită simbioză a goticului bătrîn cu noua arhitectură, pare clișeul încîntător aseptic al calculatorului de performanță. Un pic de dezordine, o scăpare, o neglijență - aud șoapta insidios neaoșă în Trompa lui Eustachi - ar da bine... Nu, acolo, am Main, nu.
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
orice regim politic, fără a mai vorbi de minusurile tehnice sau economice. Doar subcultura profesională ș.a.m.d. îi este fatală. Ar fi rațiunea secretă în virtutea căreia mai nici una dintre aceste revelații (cu excepții întîmplătoare) nu ajunge pe marile ecrane neaoșe ale meridianului nostru. Dar - revenind la premierele americano-bucureștene - există în cele două filme cel puțin aspirația spre sublimul pierdut și intangibilul uitat, încercări de recuperare disperată, în cîte o secvență antologabilă. În O, Brother... - momentul cînd eroii sînt salvați din fața
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
a lui Pillat a fost, în această perspectivă, o rătăcire în spațiul Schengen, căreia maturitatea i-a succedat în termenii repatrierii". Sau: "Ca și Alcibiade, Ion Pillat se poartă după cutuma locului, fiind mai simbolist decît parizienii la Paris, mai neaoș, acasă, decît românii și mai clasic decît grecii în Grecia". Sînt expresii de gamin, care împrospătează tonul, făcînd din lectura acestei importante exegeze și un prilej de delectare. Lucru rar în critică, Al. Cistelecan are o notă stilistică proprie, după
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
fel și cuvîntul dat ar fi cuvînt dat, iar treaba plătită, o treabă făcută în toată regula și cum să-ți spun eu - ezita cu spirit de răspundere și de respect... - E cumva neamț, mă interesasem discret. - Dar de unde, român neaoș de-ai noștri, răspunde ea; e drept că bănățean, precizează în șoaptă ca și cum lucrul ar fi interzis, conspirativ, în stare să te bage la pușcărie - care, orișicum, o pățești repede și cînd nici nu te gîndești. Madam C. avea ceva
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
de dicționar al adjectivului autohton sînt nativ, indigen, aborigen, băștinaș (primele trei sînt neologisme internaționale, ultimul e un cuvînt mai vechi, derivat din baștina, de origine slavă); li se pot adăuga, prin sensuri secundare și cu unele restricții de uz, neaoș și pămîntean. în realitate, sensul cu care apare azi autohton în majoritatea citatelor românești e unul modificat, extins; neînregistrat deocamdată de dicționare, poate și pentru că translația semantica e foarte lină, aproape imperceptibila. Autohton se folosește ca simplu sinonim contextual pentru
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
mult sau mai puțin amiabil cu varii paradigme modale, la fel de abstracte, de disonantice și de artificiale ca și sistemul serial. Ideea de coabitare a proliferat și în deceniile din urmă ale veacului trecut, perpetuîndu-se și astăzi cînd, alături de cele mai neaoșe ori, dimpotrivă, mai altoite forme de modalism, tonalism sau serialism, și-a făcut simțită prezența și sistemul spectral, cel ce a instaurat nostalgia pentru recuperarea naturalității și intimității sunetului, precum și șansa muzicii culte de a ieși din criza ei de
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
profunzime cu tonusul boem și melosul încapsulat în suflet, apoi dat pe plânsul viorii și acordeonului, cu suflet cu tot, celui în stare să-și rupă hainele de pe el în vâltoarea ofurilor sale trezite de cântec?! Să fie ultimul lăutar neaoș în țara unde se plânge, se înveselește, se iubește și se vinde cu vioara și cântecul la ureche?! Da! Și e ultimul martor al clinchetului de pahar cu soare lichid, la masă cu cei doi prieteni boemi și artiști cât
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
dintre ardeleni și regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate din folclorul contemporan regățean" (Curierul românesc 4, 1997, 10). O analiză mai atentă a uzului actual ar putea stabili în ce măsură polemicile interregionale au identificat regățeanul (din cauza Capitalei) în primul rînd cu munteanul și mai ales cu bucureșteanul (deși un
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
foarte prețioase. Le retrăiesc și acum, vorbind cu Dv. și exprimându-mă în graiul românesc, care-mi este atât de drag... Care au fost primii scriitori pe care i-ați citit? Ca elev de liceu, Ion Creangă, cu limba lui... neaoșă (Râde) a fost cel care m-a impresionat cel mai mult și care a pătruns în inima mea... Mergând mai departe, ajungeam la scriitorii care erau atunci apreciați. Dar scriitorul care a rămas pentru mine expresiunea sublimă nu numai a
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
vremuri și oamenii lor, chiar scriem degeaba. Ba, mă gândesc că ar trebui făcut un pas înainte, că înainte era mai bine, și să revenim de-a dreptul la bancuri și înjurături strămoșești. Mai ales că andrisantul, nefiind de tot neaoș, nici nu le-ar înțelege. Problema este că ceea ce propun aici n-ar fi decât un răspuns la atacul ce se desfășoară non stop și în proporție de masă împotriva noastră. N-am să intru pe teritoriile prietenilor mei și
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
acuma, iaca, pricinoși. Să nu mai zicem și să tot comentăm că nu este o sărbătoare românească. Este drept. Dar și cam nedrept, în același timp, devreme ce mă gîndesc că sunt o groază de evenimente și sărbători ale noastre, neaoșe, care nu-s tocmai cumințele, căci poporul român are o imaginație bogată - este uneori de o debordantă fantezie păgînă. Sărbători care au/sînt cu un aer “hirsut” - și în care, bunăoară, se pun pe față măști. Se joacă ursul, care
Hello-ween!? [Corola-blog/BlogPost/96950_a_98242]
-
dansa viața cu incertitudinile sale, în felul sau „dada”, cât se poate de constructiv? Îi mulțumesc domnului Caramitru care a spus „da, da”, imediat ce am propus acest proiect”, a adăugat coregraful. 2016 este un an plin de semnificații, marcând naționalul neaoș în universal, revoltă românească ancestrala sublimata într-un curent estetic centenar și o matematică a aproximării, definită de Tristan Tzara, pe axa Moinesti-Zürich, în congruenta cu Paris-Bucureștiul lui Gigi Caciuleanu. 2016 nu e doar anul dadaismului, ci și anul Marelui
Premieră la Teatrul Național București [Corola-blog/BlogPost/93565_a_94857]
-
-Fructe, ce bine! Simțeam nevoia! se entuziasmă Flower-Power. -Sper că sunt din cele adevărate, nu ne mai faci vreo farsă! țipă Papa. -Fiți fără grijă! îi asigură atenționatul. Și, într-adevăr, apărură trei tipsii din alamă. Pe una tronau fructe neaoșe, de sezon - căpșune, cireșe, vișine, chiar și afine; pe a doua, banane, tangerine, kiwi, pere și câteva mere din soiul Renet de Canada înconjurau un ananas. Poame uscate - caise, smochine, curmale, stafide - te-mbiau de pe ultima. În fața tuturor apărură platouri
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
mine râd sunt beat de dragoste, păgân, sunt atins de visul cel mai demn iubirea pentru tine, iubirea pentru cer și tot iubesc așa la întâmplare voluptatea, ce e mare. Știu, așa cum sunt, setos îți beau răcoarea dintre intestine apare neaoș marea, și dintre răsuflări apare pe o dungă surâsul tău fugar aici la mine-n undă. Referință Bibliografică: Muguri / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Petru Jipa
MUGURI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377243_a_378572]
-
și personalități universitare și academice din țări europene și SUA susțin același fapt, cu toate că până acum niciun academician român nu a avut curajul să se exprime asupra acestei probleme a istoriei, desi Nicolae Densuseanu, autorul cărții „Dacia preistorica” este român neaoș. Până acum, istoricii români susțin că N.Densusianu a fost doar un naționalist și atât, că ar fi inventat preistoria Daciei. Dar Nicolae Densusianu face în cartea sa o mulțime de trimiteri la documente, indicând documentul și rândul care susține
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
Gheorghe Grigurcu Citind volumul de publicistică al lui Barbu Cioculescu, cu ecleziastică umoare intitulat Zădărnicii, mi-am amintit de un altul, al lui Tudor Arghezi, Tratat de morală practică (ulterior, a doua vocabulă neologistică a fost înlocuită de una neaoșă, pravilă). Aceeași îmbrățișare largă de subiecte ale actualității întoarse pe toate fețele precum un obiect într-un bazar, pe care nu te hotărăști dacă să-l cumperi sau nu, aceleași negocieri prelungite, voluptuoase în jurul sancționării lor. Împătimit, grație fibrei d-
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
bună de leac, în meningită și peritonită. N-am crede, însă felul doctorului Bianu de a trece de la descrieri de chefuri și înregistrări de concentrații alcoolice la recomandări vag băbești e de-a dreptul cuceritor... Obiectele de îmbrăcăminte, în limbajul neaoș al începutului de secol, plantele medicinale, denumirile din popor, cu mitologizarea aferentă, ale cîte unei boli - svîcnituri, oprirea udului, lâncezeală, beșica cea rea etc. - iau loc, într-o logică mai curînd a poveștii decît a științei, pe paginile dicționarului. Întîlnirea
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
frisoane. Pentru epoca lor, care, deși moștenim după ea o revoluție, n-a făcut niciodată altceva decît literatură, numele e totul. De aici, dispute cu scîntei (pe care și le va revendica, pentru posteritate, Junimea) între latiniști și apărători ai neaoșului bun-gust. Presărate cu puțin ridicol - odată limba facută, avatarurile ei ne par preocupări mici și nostime - asemenea bătălii iau, din cînd în cînd, fața prozei. Ca, de pildă, în Dicționar grotesc, al lui Alecsandri, cîteva pagini publicate în 1869 în
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
București. Cu multă destoinicie și tact și-a îndeplinit acest dificil rol. De multe ori l-am primit în casa noastră ca pe un foarte drag prieten și oaspe. Din când în când era însoțit de frumoasa sa soție, moldoveancă neaoșe și grozav de gospodină, care prefera însă să nu-și părăsească casa patriarhală din vechiul Iași. Deseori am fost găzduită în această casă cu prilejul deselor mele concerte din Iași, oraș ce-mi era atât de drag întotdeauna. Tot acolo
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
sănătos pe care-l degajă situațiile și replicile din film. Senzația de confort pe care ți-o dă happy-end-ul, rezolvările în cheie melo a conflictelor, pacificarea zavergiilor disponibilizați cu o reconvertire a lor la o idilică ocupație vecină cu pastoralismul neaoș, și anume culesul de melci prin spațiul mioritic, constituie un prim strat, anestezia după care rămâne o durere surdă, neînțeleasă, imprecisă. Scenariul semnat de Ionuț Teianu are o simplitate convingătoare, un echilibru pe care regizorul l-a urmat, și este
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
normal și subliniez acest cuvânt, pentru că mai există și părinți care trebuie reeducați, Își dorește tot ce este mai bun și mai frumos pentru copiii lui În această viață. Și pentru asta muncește și Îi educă În spiritul bunului simț neaoș românesc (BUN SIMȚ care cuprinde În el toate legile Universului) În așa fel, ca să se poată bucura de roadele strădaniilor sale, roade care se exprimă În evoluția benefică a copilului spre statutul de OM În rândul OAMENILOR. Dar, peste toată
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
nucleare, nici de cele chimice sau biologice: avem în noi și cu noi PUTEREA lui DUMNEZEU, a Părintelui Ceresc - Iisus Hristos -, a Maicii noastre Maria - Doamna Luminii, avem Îngerii noștri păzitori, avem în fiecare dintre noi Scânteia Divină și, mai neaoș exprimat, avem “ putința și voința”. Avem, deci, la îndemână toate armele cu care putem hotărî, odată pentru totdeauna, soarta acestui război parșiv. Vă invit, așadar, la luptă și la VICTORIE! Pentru că trebuie să știți că merită să lupți pentru această
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mobilitate și contrast, culminând cu un climax terifiant, rezolvat printr-o desinență oarecum mistică și, în orice caz, ca o posibilă redempție. Sherban Lupu a intuit toate acestea, cu precădere stigmatele manieriste și referințele programatice, livrându-le într-o manieră neaoș expresionistă, așa cum îi stă bine unei lucrări aparținând celei de-a doua școli vieneze. Reacția publicului a fost însă una rezervată, muzica lui Berg debordându-i tabieturile, obișnuințele. Mi-am dat seama că melomanii noștri, cel puțin cei din siajul
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]