105 matches
-
a exista pentru puțin timp în raport cu eternitatea. Este timpul cînd grecii dorm cel mai odihnitor somn al zilei sub răcoarea adusă pînă la pat de blînda briză elenă. Își refac forțele pentru încă o zi de activitate sub dogoarea soarelui, neascuns niciodată sub vreun norișor. Bărcuțe rătăcite merg, aparent fără treabă, fără grabă și fără o direcție precisă. Singurul lor rol ar fi să zumzăie ca un bîzoi enorm și să spargă liniștea divină care domnește de obicei la ora aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ieșire, mă aștepta un bărbat înalt, cu părul puțin grizonat, care îmi întinse mâna și se recomandă. Era cifrorul, lucrătorul de la S-4. Avea o înfățișare de om serios, stăpân pe meseria lui, care mă privea prin ochelari cu o neascunsă curiozitate. Știam bine rolul lui în misiune și faptul că de la el puteam afla multe dintre tainele activității din ambasadă, mai ales din ultima perioadă. Zâmbetul lui prietenesc și faptul că mă aștepta era un semn că și el simțea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
epocii e prezentată ca o inenarabilă comedie bufă. Personalitățile ei notabile apar într-o galerie de portrete burlești grozav de bine prinse. Partea cea mai șocantă e însă partea propriu-zis critică, în care autorul arborează o neseriozitate ostentativă, cu intenția neascunsă de a discredita specia ca atare și de a-i ruina orice autoritate. Exemplul rămas de pomină e mărturisirea făcută la mijlocul „studiului” distrugător despre Arghezi : „...poeziile lui Arghezi au reînceput să-mi pară neînchipuit de frumoase. Dar nu se mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acolo sunt în curs schimbări cu caracter democratic. Mi-am permis chiar să afirm că s-ar putea ca, în câtva timp, să poată vedea locul de naștere al părinților săi fără opreliștile specifice perioadei comuniste. Mi-a mulțumit, cu neascunsă emoție, asigurându-mă că va repeta cuvintele mele optimiste părinților lui din Sao Paulo. În luna septembrie am avut pentru prima oară satisfacția că reintrasem cu adevărat în ritmul și disciplina muncii diplomatice. Zilnic aveam un program convenit pentru cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
se pot regăsi în ficțiunile lui Eminescu (de pildă, fuga unei frumoase vieneze, pripășită la Ipotești, cu un aprig răzeș local) etc. Excurs pozitivist, cercetare documentară, încercarea de a depista în operă semnele realului? Toate la un loc, cu scopul, neascuns, de a defini spațiul germinativ, cum ar fi spus Noica, primordial. Valentin Coșereanu reușește să-l determine, folosind cercetările de până acum ale eminescologilor (de la G. Călinescu la Augustin Z. N. Pop) și aducând date noi, scoase din arhivele locale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cruce. 25. Achile Vintilescu era un om nefericit de multă vreme, nu doar de câteva luni, de când murise femeia pe care o iubea, ci de la începutul vieții lui, căci se născuse cu creastă și coarne. Nu era ceva chiar de neascuns, dar nici viață comodă nu putea să ducă. Deasupra frunții avea două umflături cât corcodușa, un fel de cornițe, așezate simetric, dar pe care le putea camufla cu părul. În fiecare dimineață își fixa cu agrafe două fâșii de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
activism și ideologie (cum ar fi gay pride), ar putea fi un suprem omagiu al portretistului. În Statele Unite, political correctness, un fenomen de societate foarte greu de Înțeles de la distanță, a făcut ca marginalitatea asumată liber, dar discret (așadar: e neascunsă, deci emancipată, a spart cercul vicios al puterii) să nu mai fie cu putință; marginalul, minoritarul de orice fel trebuie să se laude cu „diferența” sa, să‑i oblige pe ceilalți s‑o admire, nu doar s‑o accepte indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ideile-reper”, „dominantele ideatice și artistice”, teatrologul propune, de câte ori are ocazia, „piste de lectură” în perspectiva unor spectacole care să valorifice înțelesurile perene. Scrise accesibil și atractiv, cursurile sale au un timbru personal și o anume culoare a expunerii, cucerind prin neascunsa plăcere de a povesti. SCRIERI: Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici, Iași, 1972; O-ntâmplare de mirare, Iași, 1981; Confidențe la arlechin, Iași, 1985; Rebreanu, omul de teatru, Iași, 1995; Repere în teatrul antic grec și latin, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
valoarea de recuperare istorică a dramei Vlaicu Vodă -, din textul omagial Prometeu înlănțuit de Barbu Brezianu, dar mai ales din evocarea Viața de durere și creație a lui Al. Davila de Arșavir Emin (Arșavir Acterian), răzbat atât mâhnirea și disperarea neascunsă a unui om bolnav irecuperabil, țintuit în cărucior, cât și a unei individualități creatoare ignorate de oficialități și de confrați. Sub genericul „De vorbă cu...”, concurat de „Ancheta pregătitorilor”, apar interviuri cu Eugen Goga, Lucian Grigorescu, Olga Greceanu, Constantin Baraschi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
în Poetica să. Iar în Antichitatea târzie, Horațiu le recomandă poeților să observe marele model al vieții și să se transforme în pictori ai ei. În ciuda faimei lui nu tocmai meritate, de fapt de bătrân provincial insensibil în fața artei (iritația, neascunsa, pe care i-o provoca muzică religioasă a grupului ce se întrunea într-o casă vecină trebuie să fi influențat în acest sens), filosoful german știa bine că tehnicile versificației nu transforma, ca prin minune, un text incoerent ori sărac
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de informațiile deținute. Detaliile alcătuiesc materialul unei societăți în plină schimbare, dar și a unei personalități ce-și permite pentru prima dată să se arate mândră de formația intelectuală. Acest lucru este remarcat și de Tania Radu, surprinsă de orgoliul neascuns de a purta numele Lovinescu și de felul în care el coexistă alături de soartă: "M-a izbit parcă pentru prima oară mândria nedisimulată de fiică a lui Lovinescu și felul în care acest frumos orgoliu conviețuiește cu conștiința șansei rezervate
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
jos zorzoanele de rigoare și a ținut companie celor doi șefi de stat, prezentându-le pe un ton cât se putea de rece minunile Romei. Mussolini era dezinvolt, dar își ascundea cu greu plictiseala. Hitler privea totul cu o indiferență neascunsă și emitea din când în când comentarii pe care Emmanuel Hecht le numește, în „L’Express” din 1 noiembrie, „abracadabrantești”. Scrie comentatorul de azi: „Mario și Silla, cum i-a botezat Bandinelli, sunt încrezuți, vulgari și, mai presus de toate
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5088_a_6413]
-
bănuiesc, în vila lui din Rio de Janeiro. Aceste gânduri ale mele s-au ivit din respectul pe care îl am pentru cronicarul mondialist Mihai Zamfir și nu se vor (nu pot fi) imputare, ci doar un repede surâs și neascunsă mirare că nu iubiți (cât de cât) orașul de reședință Brasilia, una maravilla. Cu stimă și prețuirea lui
Ecouri by Pop Simion () [Corola-journal/Journalistic/8500_a_9825]
-
a treia pe un fundal de analiză psihologică nesofisticată. Trăirile personajelor n-au nimic senzațional, iar autorul nu se ferește pe alocuri de sentimentalism, dar nu unul dulceag, ci unul autentic, așa cum apare el în viața de zi cu zi, neascuns, iar excentricitățile, atunci cînd apar, sînt rezultatul firesc al mediului artistic, cu scriitori și pictori, în care se desfășoară romanul. Nu există însă nimic de demostrat și finalul întărește această impresie. Aici rezidă poate "cea mai japoneză" trăsătură a acestei
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
vrem să ne gîndim c-o fi 30 de ani, balzacianul prag (e drept, pentru doamne, nu pentru domni). Ce ne miră pe noi este că dnii C. Stănescu și Cristian Tudor Popescu, redactorii răspunzători de ALA, găzduiesc cu atît neascunsă bucurie pamfletele (net inferioare poeziilor lui Ianuș) junelui furios. Speră că Ianuș îi va excepta de la regula vîrstei critice? Sau se cred tineri în eternitate? Lasă, c-o să vadă ei! l Sub titlul Renașterea Daciei?, istoricul Mircea Babeș publică în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
care a încurajat-o, într-o formulă celebră, Guizot, burghezie mai așezată acum în Occident decât la noi, unde are de recuperat perioada comunistă printr-un surplus de energie frustă. Agresivitatea noilor noștri «oameni de afaceri», legată de un dispreț neascuns față de oamenii de carte și de artă, a făcut cu putință apariția conceptului de «capitalism sălbatic»” Chiar așa stând lucrurile, precum le descrie Gheorghe Grigurcu, întrebarea e cum să reușească totuși Uniunea Scriitorilor să țină în viață atâtea reviste literare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
la literatură era cu putință în epoca aezilor în măsura anevoie probabilă în care drumurile lor se intersectau cu cele ale cântăreților. Dar din momentul răspândirii scrisului și a cărții, lectura lor, a celor din familii înstărite de bună seamă, neascunși de gura lumii ori neabandonați prin prăpăstioase pustietăți, devine posibilă numai prin intermediul unei perechi valide de ochi și al unei voci cooperante. Astfel au procedat cu siguranță toți intelectualii nevăzători importanți ( foarte puțini la număr) până la generalizarea alfabetului Braille, dar
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
perfectă ordine, de parcă ceva din sfioșenia sfintei catolice s-ar fi transmis, prin ziduri, celor aflați pe trotuarul din fața bisericii. Am avut prilejul să contemplu, cu această ocazie, și o altă fațetă a vieții de noapte a orașului. Cu un neascuns patriotism local, eram încântat de mulțimea automobilelor străine, nou-nouțe, care treceau șuvoi pe lângă noi. Limuzine de ultimul tip, conduse în general de oameni tineri și foarte tineri. Tot acest castel de nisip s-a năruit când, pe la trei noaptea, dinspre
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
degrabă subiecte pentru întreținerea duioșiei decît pretexte pentru un interminabil haz. Asemenea Creatorului însuși, care însemnează cu aceeași grijă la răboj faptele bune și pe cele rele, Jiquidi își plimbă privirea pe deasupra personajelor sale și sancționează sau mîngîie cu o neascunsă iubire părintească. Privirea fermă, decupajul spațiului prin linie și prin valoare, îi dezvăluie înțelepciunea și luciditatea, imaginea compusă din planuri care se intersectează și se succed conservă o vagă memorie cubistă - și acest inventar s-ar purtea continua și în
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
luni m-a evitat. Nu știu dacă i-a trecut vreodată pe de-a-ntregul supărarea de atunci. După ce a plecat de la România literară ne întîlneam din cînd în cînd pe Calea Victoriei. Ne opream, schimbam cîteva cuvinte - el cu politicoasă, dar neascunsă răceală, eu cu părerea de bine că îl vedeam și cu regretul că ne întîlnisem - nu știu dacă se înțelege ce vreau să spun cu asta. Valeriu Cristea avea talentul de a te culpabiliza din priviri, dacă te trecea pe
Ce era în ultimele bagaje ale lui Valeriu Cristea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9173_a_10498]
-
Heliade-Rădulescu, ia bacalaureatul în litere la Sorbona și un altul, în matematici, tot la Paris, absolvă Școala de mine, face și puțină boemă prin Europa, se interesează de istorie și de ideile socialismului utopic), o intensă activitate politică și o neascunsă ambiție, gîndindu-se chiar la tron, guvernator al insulei Samos, apoi prim-ministru al guvernului Moldovei (în 1860), deputat și vicepreședinte al Adunării legislative, adversar, însă, tenace al lui Cuza și participant la complotul care va determina abdicarea primului Domn ales
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
pentru totdeauna. Nici în 1996 n-ar fi fost târziu, cu condiția ca lui Iliescu să i se fi alăturat în boxă complicii acumulați în intervalul scurs. Nici măcar în 2000 - 2004, când floarea pesedimii a revenit la putere cu o neascunsă dorință de jaf. În clipa de față, avem o imagine de ansamblu a evenimentelor și situațiilor care-au făcut anihilarea lui Iliescu imposibilă: supraviețuirea structurilor din armată, miliție și servicii secrete, lăcomia inimaginabilă a activiștilor comuniști de rangul al doilea
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
blamată de către Adrian Marino de mulți ani, în principiu, iar nu în marginile unei judecăți de valoare, variabile de la un semnatar la altul. Punctul de vedere al d-lui Marino este nu doar unul pro domo, ci și reflectînd o neascunsă vrăjmășie, impulsionat de tendința de a face loc gol în jur, de-a rămîne, dacă nu în exclusivitate, măcar pe o poziție de dominanță indiscutabilă: "Eu, fiind partizanul sintezelor, partizanul referințelor fundamentale, mă lovesc de obstrucția și de critica așa-
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
orașul Brăila - va scrie - m-am contopit cu întreaga ființă, în cuget și simțire”. Este ceea ce îl și face să lanseze, parafrazându-l pe Miron Costin, sintagma de neamul brăilenilor, o „rasă umană” căreia îi aparține, un motiv de satisfacție neascunsă. Nu fac la rândul meu un secret din faptul că nutresc sentimente asemănătoare, brăilean și filobră ilean ca și Vârgolici, pe urmele căruia, pe o porțiune a vieții, pot spune că am și mers. Când era elev în clasa a
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
degrabă subiecte pentru întreținerea duioșiei decît pretexte pentru un interminabil haz. Asemenea Creatorului însuși, care însemnează cu aceeași grijă la răboj faptele bune și pe cele rele, Jiquidi își plimbă privirea pe deasupra personajelor sale și sancționează sau mîngîie cu o neascunsă iubire părintească. Privirea fermă, decupajul spațiului prin linie și prin valoare, îi dezvăluie înțelepciunea și luciditatea, imaginea compusă din planuri care se intersectează și se succed conservă o vagă memorie cubistă - și acest inventar s-ar purtea continua și în
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]