82 matches
-
înfăptuitorii ei mulți și feluriți, odată ce o lege naturală arată că unul și desăvârșitul e superior celor mulți și diferiți. Dar trebuie știut și aceasta, că dacă lumea s-ar fi făcut de către mulți, ar avea și mișcările deosebite și neasemănătoare. Căci depinzând de mulți făcători ar avea și mișcările deosebite. Și în 17 această felurime, cum s-a spus mai înainte, s-ar arăta iarăși o dezordine și un haos. Pentru că nici o corabie cârmuită de mulți nu va pluti drept
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a fuziunii valorilor meritocratice cu valorile contraculturii, ale burghezului și ale rebelului 40. Totuși, această tendință de „reconciliere a contrariilor” este, parțial, un proces înșelător, fiind contemporană cu o restructurare a noilor clivaje, a stărilor de spirit, a idealurilor existențiale neasemănătoare. Pentru prima oară, „clasa divertismentului” nu mai ocupă vârful piramidei sociale: de-acum înainte, cu cât ești mai sus în ierarhie, cu atât muncești mai mult și cu atât mai puțin constituie consumul principiul fundamental al vieții. Vechii logici a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
poate fi identificat. Nicio istorie a filosofiei nu se impune de la sine, poate doar într-o țară totalitară care prezintă numai versiunea ei oficială. Dar tot așa cum manualele școlare realizate sub îndrumarea unor persoane diferite sau chiar scrise de indivizi neasemănători și publicate la edituri aflate în concurență povestesc aceeași epopee schimbând doar câteva detalii, forma, istoriile filosofiei oferă foarte adesea una și aceeași narațiune. Aceiași autori, aceleași texte de referință, aceleași omisiuni, aceleași neglijențe, aceleași periodizări, aceleași ficțiuni, cunoscute, dar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și o concentrare asupra unor probleme adiacente. Confiscarea socratică a cuvântului se efectuează în detrimentul subiectului: plăcerea. Socrate pierde enorm de mult timp disertând asupra unor digresiuni inutile pentru avansarea unei reflecții asupra subiectului. Atâtea pagini despre ceea ce este asemănător și neasemănător, finit și infinit, limitat și nelimitat, atâtea digresiuni asupra intervalelor și a gradelor între aceste ocurențe dualiste, atâtea disertații indigeste asupra cauzei, clasificări arbitrare, serii de genul întâi, al doilea și al treilea, atâtea detalii asupra speciilor și a caracterelor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
datorită inimii bune a lui Auta, vădindu-se până și în faptul că adesea nu primise să-și bea toată partea de apă numai ca să-i lase soldatului nedeprins cu setea, cât mai ales datorită înțelepciunii și liniștii acestui sclav neasemănător cu nimeni. Din neîncredere și teamă, în sufletul soldatului se deosebi cu vremea o undă de prietenie pentru tovarășul de drum, iar mai târziu Iahuben începu să și-l simtă fără voie frate. De aici, după încercările drumului, nu i-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
drepți. Deci Fiul nu este nici egal, nici consubstanțialcu Tatăl (oujdev gavr ejstin iso" ajll oudev oJmoouvsio" aujtw`/).<footnote Sfântul Atanasie, Despre sinoade, 15, PG, XXVI col. 708 A. footnote> Dupănatura și proprietățile Sale, Fiul este străin și întru toate neasemănător Tatălui (ajllovtrio" meVn ka, anovmoio" kataV pavnta th" pataroV" oujsiva" kai jIsiovthto")<footnote Thalia lui Arie, la Sfântul Atanasie, Despre sinoade, 15, PG, XXVI, col. 708 A; Cuvântarea I contra arienilor, 6, PG, XXVI col. 24 A. footnote>. Cuvântul este
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
către Alexandru, la Sfântul Atanasie, Despre sinoade, 16, PG,XXVI col. 709 A. footnote>. Referitor la Sfânta Treime, Arie recunoaște trei ipostasuri, darle concepe ca separate și de naturi diferite, străine ca substanță(oujsivai) și ca mărire și cu totul neasemănătoare (ajnovmoioi pavmpan ajllhvwn tai" te oujsivai" kai dovxai"aijsivn ejp așpeiron)<footnote Sfântul Atanasie, Cuvântarea I a contra arienilor, 6, PG, XXVI, col. 24 B. footnote>. În ceea ce privește întruparea și mântuirea, consecințele hristo-logice ale arianismului erau extrem de grave. Dacă Logosul nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
PG, XXVI, col. 324 BC. footnote>. 9. Îndeosebi nașterea arată că Fiul are aceeași ființă cu Tatăl,astfel că ceea ce se spune despre Tatăl se spune și despre Fiul, afarăde aceea că Acesta este Fiu, nu Tată. „Născutul nu este neasemănător născătorului; ba el este chiar chipul său, și tot ce are Tatăl areși Fiul. De aceea nici nu este Fiul un alt Dumnezeu, căci chiar dacăFiul ca născut este altul, totuși El este același ca Dumnezeu. Iar El șiTatăl una
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
an. Primul Paști euharistic, "e un fapt real, dar tainic, petrecut în timp, dar neatârnat de vremuri, pe care le măsoară, umplând cu plinătatea lui, ca un izvor vecinic de Har, timpul dintre Golgota și Judecata de Apoi; un fapt neasemănător și unic la care suntem cu toți chemați ca să luăm parte: Jertfa de Sine a lui Dumnezeu pentru dragostea sa de oameni. Aceste Paști sunt temelia și taina însăși a Bisericii", în timp ce "Paștele anual nu este numai săvârșirea jertfei, ci
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
transfigurați. Cunoașterea religioasă autentică este cunoașterea revelată, trinitară, în descendența tradiției capadociene: în Sfântul Duh se poate vedea chipul Fiului și, prin El, Arhetipul abisal, pe Tatăl. Răspunsul ortodox formulat de Sfântul Teodor Studitul iconoclasmului este semnificativ: chipul este întotdeauna neasemănător prototipului, după ființa sa, dar îi este asemănător după ipostas și nume. Pe icoanele lui Hristos este reprezentat ipostasul Cuvântului întrupat și nu firea Sa divină sau umană. Prin urmare, este vorba despre o comuniune cu persoana lui Hristos, în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
corect” n.n.) fără nici o eroare și gravura care reprezintă statuia asemănătoare cu originalul statuii. Cât despre medalia a doua depusă de D-na Regina Saraga este cu mult inferioară, capul de pe fața medaliei, cel în format mai mare, este absolut neasemănător atât cu figură lui V.Alecsandri cât și cu capul statuii. Reproducerea statuii pe versoul medaliei este iarăși neîngrijita și rău executată”. Despre aceeași medalie editata de Fany Saraga, istoricul D. Onciul, pe atunci director general al Arhivelor Statului, are
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prin care omenirea a evoluat de la starea hobbesiană a lui homo homini lupus est la societatea actuală: "căci, deși oamenii și-au făurit această lume de națiuni, fără nicio îndoială că s-a născut dintr-o minte în multe privințe neasemănătoare, câteodată contrară sau chiar superioară scopurilor particulare pe care și le-au propus acești oameni"85. Spre deosebire de Hobbes sau Spinoza, Vico nu consideră că societatea este rezultatul unui proiect rațional, ci al providenței sau al naturii, pentru că niciodată o societate
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
aceeași substanță sau ființă cu Tatăl. Adepții arianismului respingeau atât opoouoioq, cât și opoiouoiop Mai târziu, Aetius și Eunomius au dezvoltat doctrina anomeeană (a neasemă- nării), potrivit căreia Fiul nu este numai prima creatură, dar este în esența sa și „neasemănător” cu Tatăl și astfel radical inferior. Capadocienii au fost cei care au reformulat înțele¬surile și modalitățile de uzanță ale termenilor neoplatonici pentru a putea rezolva chestiunea înțelegerii raportului Unu-Multiplu atunci când acest raport privea înțelegerea creștină a divinității. Sfântul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Problema criticii literare - observa cu finețe: „A defini ceea ce este original într-o scriere, ai surprinde unicitatea sau, nefiind cu putință, a tinde totdeauna la aceasta, înlăturând ca neconcludente toate caracterizările care pot înrăma de-a valma portrete de artiști neasemănători, ni se pare a fi singura menire a criticii literare, deși rezultatele obținute astfel sunt nespus de modeste față de abundența de viață 23 a operelor cercetate.”1 Criticul este adeptul unei viziuni integratoare asupra literaturii, comentând cu egală sagacitate, pertinență
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pricinuise cândva. Dumnezeule, cum cad răpuși cei tineri și frumoși, și cum numai sunt de văzut! Și mă gândeam la Hartley pe bicicleta ei, și la fața pură și deschisă pe care o avea atunci, atât de straniu asemănătoare și neasemănătoare cu fața ei bătrână și ostenită, care suferise și păcătuise în toți acești ani, cât eu colindasem pe alte tărâmuri cu Clement și Rosina și Jeanne și Fritzie. „Vai, dragostea mea, mă nedreptățești alungându-mă brutal, căci te-am iubit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ilustrația muzicală (tot Boureanu), efectele tehnice - sonore și vizuale (Dodu Ispas, Valentin Pârlogea, Mircea Vărzaru) - concură la realizarea unui spectacol în respectul legilor armoniei. I-aș reproșa regizorului doar existența unei scene pe care aș fi vrut-o mult mai neasemănătoare cu aceea a balconului din Romeo și Julieta, varianta pusă în scenă la Craiova de Yiannis Paraskevopoulos. Impecabilă evoluție pentru experimentații Valer Dellakeza (Marsilianu) și Eugen Titu (Perpinian) în rol de bebeluși. Candoarea le iese bine pe tot parcursul, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
an. Primul Paști euharistic, "e un fapt real, dar tainic, petrecut în timp, dar neatârnat de vremuri, pe care le măsoară, umplând cu plinătatea lui, ca un izvor vecinic de Har, timpul dintre Golgota și Judecata de Apoi; un fapt neasemănător și unic la care suntem cu toți chemați ca să luăm parte: Jertfa de Sine a lui Dumnezeu pentru dragostea sa de oameni. Aceste Paști sunt temelia și taina însăși a Bisericii", în timp ce "Paștele anual nu este numai săvârșirea jertfei, ci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
transfigurați. Cunoașterea religioasă autentică este cunoașterea revelată, trinitară, în descendența tradiției capadociene: în Sfântul Duh se poate vedea chipul Fiului și, prin El, Arhetipul abisal, pe Tatăl. Răspunsul ortodox formulat de Sfântul Teodor Studitul iconoclasmului este semnificativ: chipul este întotdeauna neasemănător prototipului, după ființa sa, dar îi este asemănător după ipostas și nume. Pe icoanele lui Hristos este reprezentat ipostasul Cuvântului întrupat și nu firea Sa divină sau umană. Prin urmare, este vorba despre o comuniune cu persoana lui Hristos, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
scrie despre iudeo-creștinismul din timpul său, de nu va fi o făcătură tîrzie: ,,Biserica, răspîndită așa cum este ea pînă la hotarele pămîntului, păstrează cu grijă credința pe care a primit-o de la apostoli și de la discipolii lor... Căci oricît de neasemănătoare n-ar fi limbile lumii, puterea tradiției este una și aceeași: și nici frățiile statornice în Germania nu au crezut altminteri și nu au transmis vreo altă în- vățătură; nici cele din Spania, nici cele ale celților, nici cel din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
criticii literare - observa cu finețe: "A defini ceea ce este original într-o scriere, a-i surprinde unicitatea sau, nefiind cu putință, a tinde totdeauna la aceasta, înlăturând ca neconcludente toate caracterizările care pot înrăma de-a valma portrete de artiști neasemănători, ni se pare a fi singura menire a criticii literare, deși rezultatele obținute astfel sunt nespus de modeste față de abundența de viață a operelor cercetate." Criticul este adeptul unei viziuni integratoare asupra literaturii, comentând cu egală sagacitate, pertinență și comprehensiune
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
năvăli s-o poarte în triumf. Se duceau să se baricadeze într-un dormitor. Acolo acul fu înlocuit în hârtiuța moale cu altul, nu neapărat de aceeași dimensiune; deveniseră chiar mai subtile cu vremea, înfigând în hârtie acul cel mai neasemănător cu putință față de original. Pussy își închise pe jumătate ochiul zeflemitor și se corectă: "În fine, originalul din momentul respectiv, care nu e el însuși decât o copie." După un sfert de oră, fata se va întoarce să aducă acul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
eu, ci de prostia stupidă, cea care nu ascunde nimic, poate doar viclenie, una joasă, ne-creatoare, prostia care nu se respectă pe sine, prostia, pe scurt, care nu-și merită numele! A nu Înțelege că performanțele cuiva, oricât de neasemănător cu modelele noastre predate În școală - o școală cu rudimente grave scolastice! -, dacă sunt sancționate de social și, dacă, mai ales, „rezistă” În locul care li s-a conferit, pe care l-au obținut mai bine zis și pe care Îl
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care ignora contribuțiile lui Griesenger) că delirurile paranoide (délires de persécutions) constituie o boală separată de nebunia nediferențiată. Psihiatrul francez deplânge faptul că până la el, din lipsa unor criterii omogene de clasificare, "sub eticheta comună de nebunie (aliénation), cele mai neasemănătoare forme de patologie au fost grupate la un loc, dacă nu chiar confundate într-o falsă unitate"; el distinge "nebunia generalizată" (délires généraux), ce afectează toate funcțiile mintale, de "nebunia parțială" (délires partiels) care lasă cea mai mare parte a
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Ostilitate și deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște sau "este tare rău să locuiești cu părinții" / 312 Hotel occidental / 341 Spion fără rădăcini / 367 Asemănătorul neasemănător / 380 Oaspetele limbii / 395 Concluzii - Când dorința de ospitalitate se confundă cu dorința de literatură / 417 Prefață Cunoscut publicului românesc prin frumoasa și densa lui carte despre Basmul cult sau Tărâmul copilăriei, apărută la Editura Univers în 2004, Alain Montandon
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tensiune și relaxare și prin aceasta ea deschide o poartă fixării, înrădăcinării, lui a fi acolo 590. Ceea ce Handke în felul său concepe astfel: "Oboseala deschide, ea face să treacă, ea pregătește o trecere pentru epopeea tuturor ființelor"591. Asemănătorul neasemănător În cutreierarea sa întru integrare K. se lovește de confuziile între același și altul. Alteritatea tulbură, inspiră teamă, angoasă. Identitatea dă siguranță.1592 Zăpada oferă o imagine promițătoare de uniformitate și de identitate. Dar aceasta se dovedește ca și restul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]