81 matches
-
e doar fatalitatea comunicării umane prin limbaj, dar și rostul artei, al literaturii, chiar dacă mărturisit în doze ținând de mode și contexte. Polițistul descins la fața locului, într-o schiță a lui Capek, înregistrează, tot mai derutat, depozițiile năucitor de neasemănătoare ale martorilor oculari. Privind aceeași banală întâmplare, oamenii spun povești de o varietate care celebrează încă o dată diferența, diversitatea, excepția. Enciclopediile personale rezultă extrem de rar simfonic, rezultanta le e hărțuită din toate părțile. Că Istoria înregistrează cu precădere confruntări și
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
Alsyrtos, în Corint, urmașa la tron, Iphinoe. Și aici am putea găsi similitudini, dacă vrem să citim cartea cu cheie. Oare nazismul și comunismul nu și-au pus amprenta sîngeroasă pe istorie prin crimă? De altfel, motivul străinului, al celuilalt, neasemănătorului, se distinge cu preponderență pe parcursul lecturii, aducînd în prim plan urzelile politice dictate de orgolii care împing masele la lapidări și linșaj împotriva celor ce cred în altceva, cu alte cuvinte, a celor ce se roagă altor zei, mîniindu-i pe
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
spre lună și a fost ucisă ca un om dar fără să i se mai pună piatră funerară. "Bine că am murit înainte de a muri casa" îmi murmură bunica cocoțată în curcubeu peste apa fântânilor. Nu ați văzut o casă neasemănătoare nici unei alte case?" întreba bunica de sus dornică să dea găsitorului drept recompensă cufărul culorilor din curcubeu dar curcubeul nu mai e la modă ca și noi care poate nu mai suntem la modă depinde unde. Cine se sinchisește azi
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
legitimitate. Mai puține șanse de impunere are un alt anglicism, cu sens destul de asemănător: a reîncărca, traducerea lui to reload. În acest caz, nu mai poate fi vorba de împrumut: rădăcina lexicală din engleză a fost transpusă într-un cuvânt neasemănător ca formă, moștenit din latină. E drept, exista deja, în română, un derivat a reîncărca, folosit cu valoare iterativă, cu sensuri proprii tehnice sau cu dezvoltări metaforice: se reîncarcă arme, baterii, camioane etc.; cineva se reîncarcă cu energie și optimism
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
artiști ca Michal Blaûek sau Milan Beránek. Instituția este în realitate o istorie vie, plină de umor și totuși extrem de riguroasă, o uimitoare cronică a celor aproape cincizeci de ani de comunism cehoslovac. Mai exact, a rezistenței spirituale la comunism, neasemănătoare cu nici o alta, a acestei țări. Grație lui Jiøi Naëinec (cunoscut traducător din literatura română în Cehia, pasionat de Mircea Eliade și I.D. Sîrbu, autor, împreună cu Libuëe Valentová, a unicului dicționar de literatură română ce există în limba cehă), pot
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Alex. Ștefănescu Aer proaspăt De mult n-a mai debutat în poezie cineva atât de evident talentat și de neasemănător cu alții ca Simona Tache. Cartea ei, împărțit la doi, care mai e și un obiect de artă, datorită colaborării cu graficianul Valeriu Pantelimon, are toate șansele să rămână în istoria literaturii ca începutul unei frumoase cariere literare. Simona Tache
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
pentru mintea omenească. Însă nu toate eforturile noastre speculative sunt absurde, ne consolează aici Kant. Nu este absurdă ideea lui Zenon din Elea că „Dumnezeu nu este nici finit, nici infinit, nici în mișcare, nici în repaus, nici asemănător, nici neasemănător unui alt lucru“.<ref id="76">Ibidem, p. 424.</ref> Cei care îl ascultau altădată au crezut că ar vrea să exprime intenționat ceva anapoda, „să nege complet două judecăți contradictorii, ceea ce ar fi fost absurd“. Kant îl apără de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
că ea este necontradictorie din punct de vedere logic. Este necontradictorie întrucât vorbește despre un concept al rațiunii, cel de univers, pe care îl gândește atotcuprinzător și, în consecință, spune just că acesta nu poate fi nici asemănător și nici neasemănător celor pe care le cuprinde. După cum vedem, reflexele logice ale lui Kant sunt aici de nezdruncinat. Nu ia în calcul posibilitatea ca, pentru Zenon, Dumnezeu să însemne cu totul altceva decât universul însuși, o putere sacră radical distinctă de creația
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
crud, în fond, față de o formă de viață care provoacă în tine o atitudine dublă: știi că este ceva asemănător ție, că există ca individ dotat cu o viață proprie, și, în același timp, simți că este acolo ceva profund neasemănător, ceva rupt definitiv față de tipul tău de viață, o crudă despărțire, o ruptură. Iar copilul poartă cu el, la modul instinctiv, cruzimea acestei separații biologice ca pe o diferență „specifică“ în exces de diferență. Istoria ca origine a unei urmări
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
sale singulare și cu atât ele seamănă cu întregul. Cu cât e mai perfectă o ființă, cu atât mai neasemenea sânt părțile lui. În cazul dentăi părțile nu sânt decât o repetiție a întregului, în al doilea sânt cu totul neasemănătoare cu întregul. Cu cât părțile s-aseamănă cu atât mai neatârnate sânt una de alta; dependența reciprocă a părților e semnul unei organizațiuni superioare. ["ÎN PERIOADA SILURICĂ... "] 2257 În perioada silurică actualul continent al Europei era reprezentat numai prin câteva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ilustrația muzicală (tot Boureanu), efectele tehnice - sonore și vizuale (Dodu Ispas, Valentin Pârlogea, Mircea Vărzaru) - concură la realizarea unui spectacol în respectul legilor armoniei. I-aș reproșa regizorului doar existența unei scene pe care aș fi vrut-o mult mai neasemănătoare cu aceea a balconului din Romeo și Julieta, varianta pusă în scenă la Craiova de Yiannis Paraskevopoulos. Impecabilă evoluție pentru experimentații Valer Dellakeza (Marsilianu) și Eugen Titu (Perpinian) în rol de bebeluși. Candoarea le iese bine pe tot parcursul, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
ne spune cu nostalgie Murasaki, să se ridice la nivelul tatălui. Rolul capital jucat de parfum în conturarea personalității lui Genji devine evident în moștenirea sa genetică: fiul său Kaoru (numele înseamnă chiar Parfum) răspândește în mod natural un parfum "neasemănător cu nimic de pe această lume", care are misterioasa calitate de a-l urma peste tot, la cea mai mică mișcare: Nu folosea parfum, nu-și parfuma hainele, însă, cumva, o mireasmă închisă în străfundurile unui cufăr chinezesc irupea cu atât
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ea. Pur și simplu refuz să vorbesc despre mine Însămi. Îmi imaginez șuvoiul de muieri isterice ce se Înghesuie la porțile dumneavoastră, implorându-vă să fiți simpatico (apoi, după un interludiu umplut de ierarh)... dar dispoziția mea e ciudat de neasemănătoare. Nu-și divulga micul flirt cu biserica decât episcopilor și prelaților cu rang și mai Înalt. Când se Întorsese prima oară În țara de baștină, existase la Asheville un tânăr swinburnian păgân, pentru ale cărui sărutări pătimașe și conversații nesentimentale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nu știu de ce simt că aici se termină totul: unul dintre noi nu va supraviețui războiului... doream să-ți spun ce mult a Însemnat pentru mine În ultimii ani reîncarnarea În tine... ciudat cât de asemănători suntem... ciudat cât de neasemănători. La revedere, băiat drag, Domnul THAYER DARCY fie cu tine. ÎMBARCARE, NOAPTEA Amory a Înaintat pe punte până când a găsit un taburet sub un bec electric. Și-a căutat În buzunar carnețelul și creionul și a Început să scrie Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o întinsese el, guvernatorul strânse încurcat din umeri. Cu toate acestea, schimbul de saluturi dintre urările în stil japonez ale solilor și cuvântarea pompoasă după tipicul spaniol a guvernatorului s-a dovedit hazliu. Deși aceste două popoare sunt întru totul neasemănătoare în natura lor, ele se apropie mult când e vorba de saluturi pompoase și de prețuirea etichetei. Guvernatorul vorbi mult timp. Își exprimă recunoștința față de bunăvoința de care dăduse dovadă regele Japoniei ocrotindu-i pe marinarii spanioli naufragiați și trimițându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pentru mintea omenească. Însă nu toate eforturile noastre speculative sunt absurde, ne consolează aici Kant. Nu este absurdă ideea lui Zenon din Elea că „Dumnezeu nu este nici finit, nici infinit, nici în mișcare, nici în repaus, nici asemănător, nici neasemănător unui alt lucru“.<ref id="76">Ibidem, p. 424.</ref> Cei care îl ascultau altădată au crezut că ar vrea să exprime intenționat ceva anapoda, „să nege complet două judecăți contradictorii, ceea ce ar fi fost absurd“. Kant îl apără de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
că ea este necontradictorie din punct de vedere logic. Este necontradictorie întrucât vorbește despre un concept al rațiunii, cel de univers, pe care îl gândește atotcuprinzător și, în consecință, spune just că acesta nu poate fi nici asemănător și nici neasemănător celor pe care le cuprinde. După cum vedem, reflexele logice ale lui Kant sunt aici de nezdruncinat. Nu ia în calcul posibilitatea ca, pentru Zenon, Dumnezeu să însemne cu totul altceva decât universul însuși, o putere sacră radical distinctă de creația
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ademeni cu geamătul sexului pe toți comedianții..., aici mă desăvîrșesc cu doar trei inele smulse de la femeile ce alăptează orfanii pedepsiți prin semnul păduros al crucii, aici așteptăm sosirea unsului, a celui despărțit de tot și unit cu toți cei neasemănători, care trag la edec mormintele, Înțelenite cu prea mult fast pe creștetul celor din urbea lăsată capriciilor ― un menuet În sunetele căruia așteptăm deschiderea carnavalului, veseli că ne putem pîndi, printre versuri, unii pe alții. Doar aici mai pot să
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
datorită inimii bune a lui Auta, vădindu-se până și în faptul că adesea nu primise să-și bea toată partea de apă numai ca să-i lase soldatului nedeprins cu setea, cât mai ales datorită înțelepciunii și liniștii acestui sclav neasemănător cu nimeni. Din neîncredere și teamă, în sufletul soldatului se deosebi cu vremea o undă de prietenie pentru tovarășul de drum, iar mai târziu Iahuben începu să și-l simtă fără voie frate. De aici, după încercările drumului, nu i-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
uitat cum femeia își recapătă stăpânirea de sine, iar lacrimile îi seacă în izvorul lor. Leagănul, Elfrida în el, Irina privind-o. Erau momente, se gândea Vultur-în-Zbor, când puteau fi luate drept gemene identice. Atât de asemănătoare și atât de neasemănătoare. Irina Cerkasova, căreia îi venea ușor să disprețuiască, s-a trezit că o disprețuiește pe Elfrida. Femeie proastă, care chicotește tot timpul. între timp Elfrida Gribb cădea pradă începuturilor unei emoții și mai puternice: gelozia. își zâmbeau una alteia prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
dar cînd toți acești alții În care mă pot găsi dispar brusc cum dispar peste noapte rămășițele unei case demolate, ce se Întîmplă cu ființa mea? Am să-mi inventez afinități cu vecinii. Am să-mi adaptez tot ce este neasemănător În mine la un prototip universal, intru de bunăvoie În patul lui Procust. Mă scufund. Sună. Acum s-a găsit să vină. Imediat, strig. Iau repede căldarea de sub chiuveta din bucătărie și dau drumul la robinet. GÎlgîitul jetului de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Tricicleta. Detaliile nesemnificative care ne disting. Micile noastre anormalități care ne impun celorlalți, ne fac să fim văzuți, asemenea unei vocații speciale, asemenea talentului. Probabil că fiecare om are nevoie de un semn anume prin care să fie el Însuși, neasemănător cu nimeni. Așa au apărut numele ca expresie a unei particularități prin care individul devenea un produs unic, de neconfundat. Dar mulțimile aneantizează particularul prin repetabilitate și ceea ce inițial fusese destinat a fi unic a devenit masă informă și anonimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și de fapt aceasta e lumea. Un peisaj care rămîne mereu pe loc Într-un timp trecut În nemișcare, uitat acolo ca un burlan care nu reține nimic, un burlan prin care se scurge planeta. O mulțime gălăgioasă, pestriță, chipuri neasemănătoare ce se reînnoiesc fără Încetare corpuri palide, corpuri cu pigmenți, galbene, negre, alungite, rotunde, Într-o continuă vibrație, agitate, lente, obosite. Identice. Molecule ale unui organism reglat perfect la semnalul unui robot poliglot. „Călătorii pentru avionul În direcția Berlin sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
comun înainte de a se-ntîlni. Și minimalizează ceea ce este specific fiecărui ins în parte, ceea ce riscă să îi opună unii altora. Astfel, prin contacte și schimburi, ei își estompează, înlătură tot mai mult partea conștientă ce îi separă și îi face neasemănători. Cîștigă teren partea prin care se aseamănă, aceasta fiindu-le comună. La fel, persoanele care trăiesc mult timp împreuă accentuează ceea ce-i apropie și elimină ceea ce-i desparte. Unitatea mentală a mulțimilor ce rezultă de aici nu este altceva și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a lor. "S-a remarcat pe bună dreptate, scrie Tarde făcînd aluzie la Le Bon și la discursul lui despre mulțimi, că în general ele sînt inferioare în inteligență și moralitate mediei membrilor lor. Aici compusul social nu este numai neasemănător elmentelor sale, cum se întîmplă de obicei, el fiind mai curînd produsul combinației, nu suma acestora din urmă; ci de obicei are o valoare mult mai mică decît cea a elementelor alcătuitoare. Dar faptul acesta nu e valabil decît pentru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]