451 matches
-
cu dreptul pe sub șezut, am ridicat-o si am dus-o în pat, peste cearșafurile albe, scrobite și răcoroase. Am așezat-o cu grijă și am rămas întins ușor peste ea, cu gâtul prins de brațele-i ce tremurau de neastâmpăr și dorință. Amândoi cu ochii închiși, ne-am sărutat în scurte zvârcoliri în care mâinile scotoceau toate regiunile trupurilor în deplină libertate și reciprocitate. Am dus o mână pe marginea chilotului și i l-am tras pe sub trupul cambrat cu
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1449595298.html [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
lucrare dispărută la ora actuală, cu desăvârșire. Vă rugăm să ne prezentați pe scurt, această carte. - Monografia aceea am alcătuit-o din disperare, pentru a-mi omorî vremea în biblioteca aceea superbă, a cărei liniște nu se împăca deloc cu neastâmpărul meu și cu durerea de a-mi vedea sfărâmate ultimele iluzii radiofonice. Studiourile de radio teritoriale fuseseră desființate dintr-o toană a cuplului prezidențial. O luasem de la începutul începuturilor, de la primele înscrisuri de pe metope, de la descoperirea pe teritoriul țării a
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nicio_societate_nu_poate_functiona_fara_buni_profesionisti_.html [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
cei mai fecunzi ai literaturii române, reprezentant tipic al realismului liric, antropologic și etnografic, prin tematică, și al romantismului, prin sentimente și unele subiecte’’ (Marian Popa), descinzând din linia cronicarului Ion Neculce, a lui Ion Creangă și din eposul popular. Neastâmpărul creator al Marianei Didu se regăsește din plin în volumele sale ,,Stele în fântânile dorului’’ (2008, eseuri, reflecții, maxime), ,,Teatru’’ (2010), ca și în insolita carte de graniță: ,,Jurnal despre limitele existenței’’, care poate fi considerată, în egală măsură, literatură
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
ăla nesuferit, aș fi rămas. Copilul îl privi cu ochii larg deschiși, încercând să priceapă sensul cuvintelor. Iar odată cu trecerea timpului, cuvintele tatălui prindeau un sens din ce în ce mai deslușit și mai greu de suportat. Tot mai anevoie reușea să-și potolească neastâmpărul trupului, înăbușindu-și cu greu zbenguiala juvenilă. Înconjurată de verdeață,femeia dormita în liniștea cartierului rezidențial. Florile curtate de gâzele păreau să fie în concert. Soarele devenise pur și simplu de nesuportat. Cu brațele dezgolite, un băiețel cu păr blond
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1481705875.html [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
lucrare dispărută la ora actuală, cu desăvârșire. Vă rugăm să ne prezentați pe scurt, această carte. - Monografia aceea am alcătuit-o din disperare, pentru a-mi omorî vremea în biblioteca aceea superbă, a cărei liniște nu se împăca deloc cu neastâmpărul meu și cu durerea de a-mi vedea sfărâmate ultimele iluzii radiofonice. Studiourile de radio teritoriale fuseseră desființate dintr-o toană a cuplului prezidențial. O luasem de la începutul începuturilor, de la primele înscrisuri de pe metope, de la descoperirea pe teritoriul țării a
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
467 din 11 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului VIITORUL CUNOSCUT Nu aștepta ploi din lacrimi, Recolta ce o aștepți va muri, Nu-mi vreau sufletul în patimi, Sunt puternic, nu mă veți nimici. Mă voi avânta adânc în furtuni, Cu neastâmpăr și un nou curaj, Vântul vieții va face noi minuni, Rezistând la orice puternic tangaj. Nu voi cere alte ritualuri, Voi lupta ca nava să plutească, Pe cât mai liniștite valuri, Țărmul fericirii să-l găsească. Nu voi lăsa nimic să
VIITORUL CUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_cunoscut_mihai_leonte_1334142111.html [Corola-blog/BlogPost/355377_a_356706]
-
cu câteva zile doar, slobozea chiote de veselie și entuziasm, era pe moarte după spusele doctorului ce o consultase cu o seară înainte. Sofia era ultima sosită în familie și adusese tuturor imensă bucurie și drăgălășenie cu frumusețea, inteligența și neastâmpărul ei adorabil. Era un mic taifun și ridica în picioare toată casa cu ideile năstrușnice, la îndeplinirea cărora îi mobiliza necondiționat pe ceilalți frați, care nu îi puteau refuza nici un capriciu, chiar dacă nu de puține ori încasau diferite pedepse din partea
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
Nostalgia acelor amintiri cu peripețiilor mele, și dorul după acele locuri, pe unde am hălăduit în anii copilăriei mele, este ceva obișnuit, căci, ca un Fiu al Muntelui, mereu am avut și am și astăzi acel foc, acea iuțeală și neastâmpăr. Anii aceia, unde simplitatea a tot și a toate făcea casă bună cu bunătatea oamenilor, cu cumințenia lor, s-au dus de mult, iar astăzi, am rămas doar cu ipostaze, ce lasă un gol profund, căci lumea s-a schimbat
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1481968212.html [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
și pământ, o negociere... ce nu se știe încotro mă va duce. DE-AȘ PUTEA A MĂ ÎNTOARCE În noaptea asta de-nceput de an, rece, ninsă, nărăvașă, ca gura iubitului în ceas de-mpreunare, aștept deșteptarea ascultării curate, împotriva neastâmpărului pierdut. Nu mai am timp de împotrivire, pasul s-a îngreunat de la bocancul înzăpezit la călcătura împotriva vântului aspru, fără de iertare. Mă-ntorc pe drumul ce se îndepărtase de lumină. E plin de urme șterse și pline de împotrivire. Încerc
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1426419121.html [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
"50 este noul 40, așa cum 40 este noul 30. Îmi iubesc corpul și creierul și încă simt din plin acel cocktail de neastâmpăr, curiozitate și nerăbdare care m-au făcut să îmbrățișez viața cu entuziasm. Sophia Loren spunea că tot ceea ce vedeti se datoreaza spaghetelor. Recunosc că le-am încercat și eu pe post de elixir al tinereții, însă la mine au sfârșit
Corina Vintan, la 50 de ani: 25 de ani de comunicare și un carusel de oameni și idei by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104851_a_106143]
-
pregătite pentru sărbătorile de iarnă. Nu știu ce îi dă un farmec deosebit, încât face cea mai frumoasă capitala a lumii în timpul iernii, după cum arată statisticile. Canalul Rideau, prin îngrijirea edililor, devenit cale de acces pe gheață, îți dă un fel de neastâmpăr să te duci și tu acolo, fără să iți mai numeri anii vieții. Ne-am plimbat când cu mașina, când pe jos, străbătând străzi și parcuri în timpul celor patru zile petrecute în Ottawa care respiră un stil de viață mai
PRIMAVARA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ottawa_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/356357_a_357686]
-
această dovadă a faptului că suntem creștini, nu de ieri, ci de multă vreme.” Trista realitate Preotul Sabin Diț avea o vorbă: „Dacă nu ținem pasul, ne calcă plutonul!”, spunea el făcând aluzie la cadența militară, voind parcă să justifice neastâmpărul eforturilor sale. Acum, omul plin de viață și de o debordantă și contagioasă energie, a trecut la „cele sfinte”. Astăzi, ascunsă de ochii trecătorilor neavizați în spatele noilor construcții ale comunei, biserica de lemn, „comoara din Apahida” primește - din când în
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
județeană, musceleană și în revista "România Mare". O doamnă puțintică la trup, tăcută și discretă, cu o clamațiune domoală în care strecura cu dibăcie un ton impus de nevoia de a întâlni lungimea de undă a învățăceilor - pe unde honărea neastâmpărul și teama, bruiate deopotrivă de dulcea ispită pentru vrajă și necunoscut și care, pentru bieții de noi, lua forma concretă și de iminentă angoasă a manualelor școlare. „Neînsemnata ființă” le așeza pe bănci mângâindu-le ușor, cu gestul smerit cu
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Profil_de_dascal_lucretia_dulama_1911_2004_.html [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
sete, Săndica a început să vadă din altă perspectivă situația sa, acum cunoscându-l pe Mircea și văzând că tânărul nu a rămas indiferent la farmecele sale, pe care știa să și le scoată în relief. O distra frământarea și neastâmpărul lui Viorel, pe care îl supraveghea cu discreție de la masa sa. Îl tot îl încuraja pe Mircea să depășească momentul primei cunoștințe, să devină mai insistent, mai apropiat. I se părea o variantă mai acceptabilă decât aventura cu Viorel, destul de
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
dintr-o comună lungă de vreo opt kilometri spre Oltenița, numită Ciocănești. Și apoi nu vreau să se creeze impresia că deja ți-am sucit mințile și nu vrei să te mai dezlipești de mijlocelul meu plin de grație și neastâmpăr. - Chiar așa? Doar nu sunt un copil! - Copil sau nu, lumea la țară foarte ușor poate interpreta greșit o relație. - Pe mine nu m-ar deranja chiar dacă ar fi adevărat. - Ce băiat bun ești, tovarășe profesor? Eu sunt fată de la
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
Lumii,/ Să faci ceva ce n-a văzut Parisul,/ Un muzeu cu meduze vorbitoare,/ Dar a venit un pistolar, i-a scos ochiul,/ E un semn de moarte, a spus baba Crina...” În aceste poeme nu găsim prețiozitate sau pedanterie. Neastâmpărul și urgența frământului lăuntric și ale interogației lirice nu lasă loc nici reveriei romantice, nici contemplării visătoare a naturii. Tonalitatea lirică trece de la familiar, anecdotic, cvazi-comic, la tensionat, asertiv, categoric, declarativ, proclamativ. Poetul nu umblă, calofil, la finețuri estetice dar
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1486101858.html [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
este chemat să fie părtaș unei bucurii a scrisului de nedescris în cuvinte! Delectare pe care numai retrăirea prin scris o poate furniza omului! Într-o complicitate desăvârșită, cititorul știe și simte aceasta, răspunde grabnic chemării autoarei. Scrieri pline de neastâmpăr, iuți și vioaie, vii și atrăgătoare prin noutate, prin ineditul abordării, prin neprevăzutul anunțat încă din titluri incitante:Pietre de aducere-aminte (prima secțiune), Nașterea, Curca, Dracu-n farfurie, L-am cunoscut pe Dumnezeu, Focul, Cântecul sapelor, Furtuna, Prima zi de
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_rotaru_viata_ca_o_p_mihaela_rotaru_1391674759.html [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
cum curge. Iubesc inocenta maturitate; văd simplitatea ce n-o poate nimeni opri. Să atingi toate treptele! Nu există limite! Iubește, îndrăznește, cântă, slăvește! Iluzile sunt ale noastre, ale tuturor! O trecere prin lume, un semn de carte, amurguri, trăiri, neastâmpăr, surplus de căutări, emoții, atingeri, doruri, tăceri, amintiri scăldate în lumina dată și primită, și-n toate găsim omul, și-n ce poate, și-n ce nu poate! Mă gândesc la valoarea ultimei înghițituri dintr-un pahar ce fusese plin
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464507261.html [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. [1]a se legăna, a se amesteca - regionalism [2]pricepută la toate, învățată și deșteaptă. (DEX) 5(despre oameni) a se purta ciudat; (în special) a se agita fără motiv, a fi plin de neastîmpăr. Furie subită, acces de nebunie (DEX) [4]păhărel în formă de sticluță cu gâtul lung și îngust, cu capacitatea de 50 ml. din care se bea țuică sau rachiu (DEX) Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNTILOR, roman; cap. III / Stan Virgil
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
seducător. „Ce știi tu despre ritmul trupului meu ! Te joci cu focul!” -Alege melodia!am plusat. -Ești sigură? -Tu ești convins, că știi ce piesă m-ar putea reprezenta? m-am uitat pieziș la el. Reușise să trezească în mine neastâmpărul competiției. Îmi plăcea să-l stârnesc.. mă ajuta să redevin eu, cea de toate zilele. Îl iubeam pentru asta.. S-a gândit puțin, căuta printre cd-uri... într-un final s-a hotărât: -Ești pregătită? -Nici nu știi, ce pregătită sunt
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Amintirile_batranei_doamne_camelia_constantin_1355578119.html [Corola-blog/BlogPost/351608_a_352937]
-
de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul, pirostrii, tuciuleț și mălai pentru mămăligă, o țuică bună de Tudoran, în căruțe trase de „zmei” cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri aerul proaspăt și înviorător al munților, plimbându-și privirile, din căruțe, peste pădurile de conifere ale Slatinei. Vârfurile brazilor parcă le șoptesc tainic, iar ici-colo, mestecenii în haina lor argintie își leagănă crengile, arinii stufoși
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
am 77 de ani, tot așa cum am spus în proza scurtă închinată primăverii, din care dau citatul de încheiere: “... cum să nu îmi fie dor de acea primăvară românească ce trezea în mine o poftă Dumnezeiasca de viață și de neastâmpăr și mă făcea să-mi ies din minți sau să cânt cu gura mare așa cum cântă Tudor Gheorghe “Au înnebunit salcâmii/ De atîta primavară/... Au înnebunit salcâmii/ Și tu vrei să fiu cuminte!” Mi-e dor, mi-e dor nebun
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_a_scrie_devine_un_mod_de_a_exista_interviu_cu_prozatoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
cuprinde-ntregul firii!... X. CĂI BĂLANI, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Trec căi bălani fără hotar și-odihnă, Într-un cutremur surd din depărtare, Și pe sub dealuri nechezând pe vale, O herghelie de neastâmpăr plină. Nebuni de vis hoinar peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Când foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le păzesc trufași, Și nechezând arată că
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
le lucesc pe crupe, Perechi, perechi, se strâng în grupe - Minune-a existenței pe Pamant! Citește mai mult Trec căi bălani fără hotar și-odihnă,Într-un cutremur surd din depărtare,Si pe sub dealuri nechezând pe vale,O herghelie de neastâmpăr plină.Nebuni de vis hoinar peste câmpie,Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa,Cănd foamea îi încinge mai aprinsăEi pasc pe pajiști - nimeni să-i reție.Iepe sirepe alăpteză-n voie,Iar armăsarii le păzesc trufași,Si nechezând arată că sunt
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Curtea casei părintești era destul de mare, mai ales după ce tata cumpărase de la vecina o fâștoacă, lărgind aria mea de joacă. În anii imediat după război, ne plăcea să căutăm gloanțe care zăceau cu duiumul pe câmp și asistam plin de neastâmpăr la trasul lor de către cei mai mari. Aveam în curte o pompă de apă și când era demontată pentru reparații, găurile pentru șuruburi ale flanșei parcă erau făcute pe măsura acestora, gulerul lor oprindu-se pe marginea ei. Venea atunci
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]