701 matches
-
fiind, eu nu am băut niciodată În fața ei, pur și simplu pentru că țâțele și curul ei, mai bine zis cururile ei - fiindcă mai mereu când se dezbrăca eu vedeam două, trei, de lacom ce sunt -, și Înfățișarea ei de copil neastâmpărat nu Îmi dădeau nici ele senzația asta penibilă, de sete. Mă apucam ca un Îngâmfat de mitoman ce sunt să povestec tot felul de bazaconii care Îmi treceau prin cap, o Îndopam cu tot felul de povești care pe ea
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
draci ca să nu mai Îndrăznească să se apropie de sufletele oamenilor și să-i Îndemne la rele. LEGENDA GHIOCELULUI A fost odată ca nicodată un băiețel. Și pe băiețelul acela Îl chema Ghiocel. Și era așa de năzdrăvan și de neastâmpărat, Încât mereu dădea de bucluc. Întruna din zile, se Îndepărtă atât de mult de casă Încât se rătăci. Și nu mai reuși să găseasca drumul Înapoi. Cum hoinărea el Încoace și Încolo, Îl găsi un zmeu. Și zmeul acela se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
voie să o deschidă. Și era ușa aceea mare, din lemn frumos mirositor, și avea mâner greu din fier. Cine știe ce o fi fost dincolo de ea. Nici eu nu știu că dacă știam vă spuneam și vouă. Ghiocel, fire curioasă și neastâmpărată, nu Îndrăzni să Încalce cuvântul Mamei Zmeioaice, cpci toți o ascultau și o respectau, chiar și Zmeul Însuși, cât era el de mare și de păros. Totuși, gândul la ușa aceea nu-i dădea pace. Și Într-o seară, când
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sa ireproșabilă și dragostea de aproapele. Tu îi contempli nasul porcin sau lătăreț, gura largă cu buzele răsfrînte sau adunate într-o linie subțire, ochii mici înfundați în grăsime sau pe jumătate închiși, aruncînd pe sub pleoapele grele priviri închizitive sau neastîmpărate - și acestea toate îți vorbesc într-un limbaj paralel, sădindu-ți, pînă la proba contrarie, neîncredere în suflet.
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
pare a veni din exterior. Poate tocmai de aceea, pentru că a trăit extensiv contemporaneitatea, l-a editat pe Eminescu, a recuperat avangardele, i-a publicat pe tinerii din ultimul val și a privit, pînă mai ieri, cu melancolie, cum aceștia, neastîmpărați și abisali, intră din grădină, strecurîndu-se grațios printre mese, direct în Muzeu. Evident, ca exponate, dacă nu întotdeauna ca patrimoniu.
Creația lui Dan Alexandru Condeescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8784_a_10109]
-
nici două decenii de viață artistică. O viață închinată jazz-ului. Nu neapărat dintr-o elecție severă, ci din nerăbdarea cu care digera muzica. Simțea că nu dispune de mult timp, iar jazz-ul este terenul fertil al grăbiților, al neastâmpăraților, al celor ce parcă vânează mai mult decât au nevoie pentru consumul zilnic. Dar jazz-ul pe care-l practica Richard Oschanitzky avea suficiente contingențe cu avangarda muzicală europeană, astfel încât să fie îndestulat cu conotațiile muzicii savante. Clustere, organizări modale
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
varietate pe care o duc, "administrate" după plac, versuri al căror număr trece doar puțin de-o duzină, și de care te convinge o antologie în secțiune prin-tr-o familie, e evidentă alăturînd două sonete de Codreanu. Cel despre un copil neastîmpărat căruia o bunică viorie, desprinsă dintre flori de liliac, îi face, -n amintire, cucernice mustrări, și cel despre zîmbetul Monei Lisa: "De ce surîdeți, Mona Lisa? Oare/ Plutind ușor pe raze de lumină,/ Se lasă Cupidon ca o albină/ Pe-a
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
cei din fața lui, alergînd de la un capăt la altul al tribunei cu nervozitatea unui saltimbanc în căutarea locului unde ar fi trebuit să se arunce în gol. Mă găseam foarte aproape și simțeam cum podiumul tribunei joacă sub pașii lui neastîmpărați și mă temeam că masa se va prăbuși peste rîndurile din față, de unde era urmărit cu ochi injectați, în așteptarea părții senzaționale a discursului, un fel de desert inevitabil în acest gen de oratorie. Ea venea în limbaj violent cu
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
de dinozaur pe care trebuia să-i găsim. Alegerea mea a fost, în primul rând, fără îndoială, Ghidușa care cunoștea toate colțurile zonei și se strecura rapid, ca argintul viu, găsind imediat răspunsurile la orice. Această Ghidușă cercetașă, sprintenă și neastâmpărată, adeseori capricioasă, dar cu o candoare dulce de răsfăț, era exact ce-i trebuia echipei mele, ca să găsim solzii de dinozaur. Mai ales pentru faptul că, fiind micuță de statură, zumzăind rapid de colo-colo, ca o rază de soare, întrecea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
el, tot așa, ca să privesc. Aveam acest nărav, de mic, să mă uit... De curiozitate. Exact ce-i și plăcuse la mine și profesorului, stăpânul cățelei. De atunci, câine mai fidel, mai cuminte, n-am văzut. , din contră, era zburdalnică, neastâmpărată, voia să știe tot și să plece la vânat oricând și imediat. Altă generație. Ca azi. Toți tinerii vor să circule, să umble, să cutreere lumea. Nu ca altădată. Când Fofo a întâia își culca botul pe genunchiul profesorului, în timp ce
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
era mic: furam mâncarea copiilor (traducerea: mâncam ce mâncau și copiii) și luam acasă tot ce puteam: hârtie igienică, săpun, detergent (traducerea: aduceam de acasă tot ce puteam, ca să îmbunătățim traiul copiilor: ciocolată, carne, hârtie igienică). Copiii erau foarte răi (neastâmpărați) și trebuiau bătuți (îndrumați) cu nuiaua (cu vorba bună). Mi-amintesc de Ionel. Pe toți îi chema Ionel, în afara ălora pe care i chema Vasilică. Mi-amintesc de unul, Ionel, care nu voia niciodată să întindă mâinile și să zică
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de mântuială. Ce să spun de momentele când mă aflam În fața părinților, Învățătorilor sau profesorilor de mai târziu! În fine, n-are rost să lungesc vorba! Mare pacoste, surioara mea. Nu știam cum să procedez cu ea, deoarece era tare neastâmpărată... Încercam să găsesc vreo metodă care s-o facă să se cumințească. Am tras-o ușor de părul Împletit Într-o codă și legat cu un elastic, șoptându-i la ureche că am s-o spun acasă că n-a fost
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cu degetul arătător îndestul tutun în pipa sa mare, după care cerea unui nepoțel un bețigaș înflorat de un ochi de jăratic din vatra, în care focul era ațâțat mereu cu vreascuri uscate. Focul își ridica limbile flăcărilor vii, jucăușe, neastâmpărate ca și polatia de puradei ce-l înconjurau. își spunea și el, la rândul său, poveștile sale. - Mai mulți danci și puradei alergau să-i aducă stăpânului șatrei un bețigaș care avea în vârf un ochi de foc. Deși o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dată afară din învățământ. În scurtă vreme am suferit o maturizare precoce, iar mătușa Jeni a luat educația mea în serios, dându-mi lecții seara la materiile umaniste. Bineînțeles că nu putea să mă supravegheze tot timpul, căci eram destul de neastâmpărat, obișnuindu mă să plec de acasă fără să-i spun, stând uitat la râul Moldova sau Moldovița la pescuit, în pădure la vânat păsări cu praștia sau cu arcul cu săgeți, sau la fotbal, unde eram titular în echipa de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
calitate, noroc cu natura bogată înconjurătoare. Cum făina de porumb, mălaiul cel de toate zilele, se găsea cu greutate în perioada verii, bunica Ecaterina recolta o parte din știuleți de pe tujlean, îi desfăca și usca boabele pe vatra sobei. Apoi, neastâmpăratul Sâlică era sancționat cu învârtirea coarbei unei râșnițe rudimentare de mână, câteva ore bune și plictisitoare, până se aduna făina de-o mămăligă. Într-o zi de marți, când era piață mare la Gura Humorului, bunica a avut neinspirata idee
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
până la fractura sufletească provocată de Securitatea comunistă. Nu am primit mângâiere, în toți cei patru ani de detenție executați de tata, decât de la două rude apropiate, bunicul Nițucă și tanti Jeni, în rest toți mă acuzau că eram ulițarnic și neastâmpărat. Mai ales mama, care mă lua în primire la școală, în pauzele dintre ore, să-mi reproșeze cu catalogul în mână unele note mai mici, trăgându mă de păr și de urechi, de față cu profesorul, care-i era coleg
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fi vrut să ieșim din cameră, dar ne era rușine. Am urmărit dezinteresați jocul lui Cristi până când cineva i-a smuls lumânarea din mână și a pus-o în sertar. Câteva minute Cristi a rămas nedumerit, degetele lui grăsuțe și neastâmpărate începură să se joace cu ciucurii de la cuvertură. Împleti mai întâi doi, apoi îl adăugă și pe al treilea, când se întinse spre al patrulea se trezi smucit de umăr. Instantaneu lăsă ciucurii să atârne liber. Se frecă la ochi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Cum deschise ușa încăperii, o întâmpină o ființă lividă, stoarsă de viață, umbra unei umbre, cu un zâmbet pe care buzele încercau să l schițeze, dar cu toate eforturile nu reușiră să-l afișeze. Ochii ei, cândva căprui, vii și neastâmpărați, deveniseră inexpresivi, de un galben pal, ca frunzele unei toamne târzii călcate îndelung de pașii nepăsători ai trecătorilor. Văzând-o pe Ina, Olga întinse o mână spre aceasta, cu un vădit efort, însoțindu-și gestul de un geamăt. Nu reuși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
iscă mierea. Un tip, cam anacronic în acțiuni, dacă luăm în considerare turbăciunea problemelor care sfâșiau lumea a luat o inițiativă. Era lucrător de televiziune, la canalul ‚’’ Realitatea’’. Îl chema Mihai Tatulici. Era bucovinean. Ce idee a născut mintea sa neastâmpărată? Să înceapă o campanie de împăduriri. A și trecut, rapid, la treabă. Silvicultorii furnizau materialul săditor. Asigurau, totodată, asistența tehnică necesară. Plantatori - cine dorea, benevol, sâmbăta și duminica, indiferent de etate, preocupare în viața de toate zilele. Fără nici o plată
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
erau timpurile. Pentru mine era tare greu și mă grăbeam să cresc mare să pot face mai mult pentru mine. Am fost foarte dură în comportamentul meu, cu o agresivitate fizică și psihică greu de imaginat. Eram foarte agitată și neastâmpărată, provocând diverse încăierări, în special cu băieții. Aveam ceva cu partea masculină. Toată furia și nervozitatea mea se revărsa asupra părții masculine, ca o frustrare pentru că nu eram băiat, așa cum își dorise tatăl meu. Am suferit mult în perioada copilăriei
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
spre portiță... Când a terminat, a intrat în casă fără să bage de seamă că eu ședeam îngropat în troianul de pe prispă...Îndată a ieșit afară, frăsuindu-se: Unde o fi copchilu’ ista? O ieșit în potopul de afară!... Mare neastâmpărat!... Știindu-i felul, am intrat în joc și ascultam în tăcere: Da’ cine o mai auzit de babă frumoasă și copchil cuminte? Degeaba îmi răcesc eu gura, că el tot pe-a lui o ține. Una-două, țuști afară. Nu ți-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lacrimile și își frângea mâinile fără pic de liniște. Și s-a face el bine, Ioane? Apoi când am plecat de la Crâșma din drum am vorbit cu dânsul. Și aista-i semn bun. La întoarcere, sigur îl găsesc plimbându-se - neastâmpărat cum îl știi - prin crâșmă. Eu aș zice să-l aduceți acasă, că mai bine ca aici nu i-a fi. Până una-alta, lasă-l acolo la Crâșma din drum, că are cine să aibă grijă de el. Și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
asupra carierei tatălui meu. Revenind, o așteptam pe mama să sosească de la Iași în portul Ismail știind cămi aduce ciocolată care-mi plăcea foarte mult la acea vreme. Am avut și un accident cu trăsura. Pentru mine, copil fiind, mai neastâmpărat decât fratele meu, era o plăcere plimbarea cu trăsura, în special pe scăunelul din față. Din nu știu ce motiv, la un moment dat, caii s-au cabrat și eu de la locul meu am căzut în cap. Ulterior am aflat că m-
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
désiré. Dând din cap spre cuplul de tineri, care contempla invenția lui Bauer, se Îndreptă În continuare spre următoarea cameră. — Dacă citiți cu atenție literatura interzisă, veți descoperi imediat un leit-motiv preferat: cel al profesorului sever, care-și pedepsește elevul neastâmpărat. Dar se aplică și pe dos: domnișoare tinere, disciplinând domni În vârstă. Dacă rolurile condiționate de cultură sunt inversate, acest fenomen se poate numi „metatropie“. Discret, Karp Își consultă ceasul. După cum puteți observa, - arătă spre un perete - viciul englezesc nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pacientului. Din cine știe ce motiv, Vera Seagrave îl absolvea pe Vaughan de orice răspundere, deși - cum mi-am dat seama mai târziu și ea trebuie că știa deja - Vaughan se folosea evident de soțul ei ca specimen experimental. O femeie frumușică, neastâmpărată, în jur de treizeci de ani, Vera își purta părul într-o pieptănătură afro simulată. Un copil mic ne privea pe toți dintre picioarele sale, degetele lui boante întinse spre cele două cicatrice lungi de pe coapsele mamei, expuse de fusta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]