558 matches
-
și-a depus jurământul de Domn, „păzitor al legilor și hotarelor României”, punându-se astfel capăt luptelor pentru tron ce aduseseră țara pe marginea prăpastiei. 10 Mai a fost, de asemenea, ziua în care a început războiul împotriva turcilor, pentru neatârnare. Și tot într-o zi de 10 Mai, patru ani după război, țara noastră s-a ridicat la rangul de REGAT. În aceeași zi din calendar, trei mari evenimente din istoria noastră: DINASTIA, NEATÂRNAREA, REGALITATEA. „La 10 Mai 1866, spunea
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
a început războiul împotriva turcilor, pentru neatârnare. Și tot într-o zi de 10 Mai, patru ani după război, țara noastră s-a ridicat la rangul de REGAT. În aceeași zi din calendar, trei mari evenimente din istoria noastră: DINASTIA, NEATÂRNAREA, REGALITATEA. „La 10 Mai 1866, spunea regele Carol I, intram în București, chemat de voința unanimă a unui popor, care cu aclamări de bucurie, punea în mâinile mele speranțele și viitorul său, căruia eu îi aduceam o inimă curată și
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
frumoase, amintind cât de cu drag a sărit oștirea la hotare, câte lipsuri și greutăți a îndurat în țară străină. Cum s-a luptat și și-a vărsat sângele cu bărbăție. Că de acum e neclintită soarta României și vegheată neatârnarea ei”. Așa a descris „poetul țărănimii”, George Coșbuc, în presa vremii, măreața sărbătoare. Urmează apoi 10 mai 1881, țara se înalță la rangul de Regat și o coroană de oțel, făurită dintr-un tun luat de la turci a încununat fruntea
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
d-na ELENA MARIN, o distinsă și subtilă prezență. Vădit emoționat, poetul Ionel Marin a precizat că răspunsurile la simpla întrebare DE CE BOGDANIA? pot fi doar două: Bogdan - de la Bogdan I-ul, domnitorul Moldovei - un simbol al luptei istorice de neatârnare națională și Bogdan - numele unei ființe dragi sufletului său. Poetul i-a dat cuvântul d-lui Cristian Petru Bălan, care a punctat câteva aspecte necesare ale comemorării Eminescu de pe 15 iunie - împlinirea a 123 de ani de la trecerea în neființă
PREMII SI LISTA LAUREATILOR.FELICITARI ORGANIZATORULUI, POETULUI IONEL MARIN ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358326_a_359655]
-
d-na ELENA MARIN, o distinsă și subtilă prezență. Vădit emoționat, poetul Ionel Marin a precizat că răspunsurile la simpla întrebare DE CE BOGDANIA? pot fi doar două: Bogdan - de la Bogdan I-ul, domnitorul Moldovei - un simbol al luptei istorice de neatârnare națională și Bogdan - numele unei ființe dragi sufletului său. Poetul i-a dat cuvântul d-lui acad. prof. Cristian Petru Bălan, care a punctat câteva aspecte necesare ale comemorării Eminescu de pe 15 iunie - împlinirea a 123 de ani de la trecerea
SPERANŢA CE VA DEVENI TRADIŢIE: FESTIVITATEA DE PREMIERE A CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” – FOCŞANI, 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358148_a_359477]
-
poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Suceava, Iași, Jilava, Pitești, Bacău, Rahova, Craiova, Aiud (celular și zarcă), Canal, Poarta Albă, Peninsula, Capul Midia, Grindu, Periprava, Constanța, pe Bac la stuf, Borzești și Onești. Conștiința de Român i-a purtat pașii și sufletul în lupta Neamului pentru neatârnare și dezrobire înnobilându-l cu meritul de erou în campania de eliberare a Ardealului de Nord. După război, urmează cursurile Academiei de Inalte Studii Comerciale și Industriale din București, întrerupte de vicisitudinea evenimentelor nefaste care populau țara la vremea respectivă
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
milenar sub „prelucrarea” permanentă la care ne supuneau trecătoarele seminii ce-și căutau propriile avantaje în defavoarea noastră. Observatorul obiectiv al unui asemenea fenomen își va da seama de modul cum năvala unora produce rezistența celorlalți, apăsarea vasalității trezește energii întru neatârnare, birurile puse de unii aduc revolta altora, monopolurile suprastatale produc reacția piețelor naționale, imperialismele conduc la războaie iar dominația politică la revoluții. Există nuanțe pe care, în funcție de asemenea înfruntări, le capătă înțelegerea democrației ca atare sau a condițiilor de existență
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359408_a_360737]
-
punerea în intrigă și etalarea informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
de cultură; o structură pe verticală conferită de continuitatea neîntreruptă în spațiul vetrei istorice dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, cu elementele constituente ale specificului dezvoltării materiale, instituționale, legislative etc. Acestea, laolaltă cu conștiința identității culturale și a luptei neîntrerupte pentru neatârnare în fața primejdiei străine. Și, în sfârșit, acoperișul sublim al unei construcții durabile peste veacuri, care va fi dat de împlinirea năzuinței de unire a tuturor românilor într-un singur stat național, unitar, independent și suveran. Un scurt istoric al „caznei
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
de teologie ortodoxă - o prioritate românească în școlile superioare de teologie din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale, literare și politice tradiționaliste proprii „gândirismului” în eseuri programatice, cum au fost: „A doua neatârnare”, din anul 1926, sau „Sensul tradiției”, din anul 1929. În contra imitației culturii occidentale și modernismului susținut de Eugen Lovinescu (în faimoasa sa Istorie a civilizației române moderne, 1924-1925), Nichifor Crainic pledează pentru creație modernă inspirată din valurile autohtonismului și tradiționalismului
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Vetrei geto-daco-strămoșești. Având credința puternică în Împăratul lumii-Biruitorul Iisus Hristos, Aurel State se consideră deopotrivă Ostaș al Domnului și al Patriei sale, cea cu descendență nobilă, demnă și nemuritoare. Neastâmpărul său de a fi primul în toate, curajul musceleanului, al neatârnării, avântul tineresc în somptuoasa uniformă verde a Vânătorului de Munte, îl azvârle pe Aurel State pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a Sevastopolului, sub flamura Învingătorului. Statul român și cel german îi acordă pentru meritele sale deosebite, fiind rănit
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat o țară... ce ne-au lăsat fată dragă? că te-au ciunțit cam toți, care și cum au vrut, și bulgarii, și turcii, și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!... nu mai zic de unguri, că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând locului hărăzit de Bunul Dumnezeu, peste voința încrâncenată a tuturor vicisitudinilor, furtunilor, amenințărilor, prigonirilor, invaziilor, persecuțiilor, eresurilor, ereziilor, schismelor, trădărilor, lașităților, râvnirilor, vânzărilor, ideologiilor atee, doctrinelor politice... Neamul Dacoromân-Vlăstarul regal, legitim și moștenitor al tronului neamului primordial pelasg, fiind
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
care, alcătuia lumea traco-geto-scită. Neamul nostru ales din Carpați răbdător în neîntreruptele încercări, tare în luptă de apărare și dreaptă credință, a fost puternic și viteaz pentru că, prin menirea lui și-a întemeiat bravura și loialitatea pe demnitatea libertății, autoritatea neatârnării și spiritul continuității. El a trăit stăpân pe Moșia sa, în realul Tradiției, în har, în pilda cumpătării, în măsura jertfei, în cinste și dreptate, în iubire și iertare urcând înălțimi ancestrale de neatins. Neamul înfloritor din Carpați prin sufletul
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
mărturisind: „Din adâncă dumerire că singur Adevărul este Mântuitor, că numai pe temelia Adevărului se va putea clădi acea împreunare a tot ce este Românesc împrejurul năzuințelor nemuritoare ale Neamului; împreunare care ne-a dat Descălicările, minunea Dăinuirii Voevodatelor, Unirea, Neatârnarea și Întregirea, singura Putere care cu Mila lui Dumnezeu, ne va putea da Reînvierea”. (ibid., p. 47) *** Mihai Buracu - deținut politic naționalist, senator de Mehedinți, poet mistic-creștin s-a născut în numeroasa familie-11 copiii a preotului militar Coriolan Iosif Buracu
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
1881). Din momentul în care luptele de partid au degenerat în România în lupta pentru existența zilnică, din momentul în care mii de interese private sunt legate de finanțe sau de căderea unui partid, nu mai poate fi vorba de neatârnarea politică a diferitelor grupuri care-și dispută puterea statului. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere precumpănește, o spunem cu părere de rău: lupta egală în țară și în Parlament nu mai e decât manipulul unor
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat o țară... ce ne-au lăsat fată dragă? că te-au ciunțit cam toți, care și cum au vrut, și bulgarii, și turcii, și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!... nu mai zic de unguri, că
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
lumii noastre ce se cred lei tolăniți în ignoranța unui suflet rătăcit într-o lume materială ce se vrea intelectuală. Ștefan cel Mare și Sfânt alături de Mihai Eminescu și-au legat destinul de țară, contribuind cu sabia sau condeiul la neatârnarea și nemurirea neamului nostru, astfel că pot asculta „muzica îngerilor" din Valhala (raiul), pe care poetul n-a ezitat s-o prindă în versurile poeziei „La Bucovina", dedicată ținutului natal pe care a jurat să nu-l uite: „N-oi
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
Articolele Autorului Se întâmplă uneori să te împingă în undele imprevizibile tocmai o statornică locuire de suflet. Plutești neatins, imponderal, nepământean, ricoșând brusc de cealaltă parte a văzduhului, tras de braț de vreo înălțare? Piciorul alunecă, mâna se mișcă spintecând neatârnarea. Ridici fruntea, te menții la suprafață cu ochii larg deschiși către țărmul odihnei. Și privirea se menține peste valuri, peste zare, dincolo de cutremure, acolo unde îți alegi sensul, până la capătul experienței. (15 oct.2016) Referință Bibliografică: Supraviețuitorul / Iulia Dragomir : Confluențe
SUPRAVIEȚUITORUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377018_a_378347]
-
Și izvoare călătoare,/ Crapii-n ele cât berbecii/ Pepenii de zahăr roșu,/ În grâu spice cât cocoșul./ Pui un bob, din el răsare/ Mia de mărgăritare,/ Dulce binecuvântare...” Pașoptiștii români s-au pronunțat în cuvinte lămuritoare în privința noțiunilor de libertate, neatârnare, credință, neam, datorie, patriotism, țară ș.a. Filozofi din antichitatea grecească și cea romană: Democrit, Cato, Seneca, Aristotel, preoți, mari duhovnici, înalți ierarhi, credincioși, moraliști francezi, cu toții sunt reuniți într-un fluviu de înțelepciune pentru propășirea omului din cele mai vechi
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Ceea ce se remarcă la această scriere de excepție este faptul că din ea degajă un patriotism demn de marile cauze, că toți gânditorii și scriitorii cuprinși aici își manifestă crezul artistic, dragostea pentru țară, pentru limbă, pentru trecutul jertfelnic pentru neatârnare și pentru valorile morale și civice care trebuie să primeze în comportamentul tuturor. Uneori, acest patriotism merge până la extremă, până la jertfirea proprie pentru eliberarea țării, pentru apărarea hotarelor ei: „Când PATRIA este în pericol și cheamă pe fiii ei să
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
absolută de existență a unei clase asigurate de muncitori agricoli. Nu ne îndoim că mai târziu capetele mai clare dintre liberali vor recunoaște tot atât de mult necesitatea absolută a proprietății mari, care este în toate țările sprijinul cel mai puternic al neatârnării de caracter, al celei mai înalte forme a libertății omenești. Nu o dată în istorie se va confirma adevărul fabulei lui Meneniu Agrippa. Încheiem aceste șiruri aducând cetățenilor aminte că nu există nici libertate, nici cultură fără muncă. Cine crede că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întunecată numai uneori de nevoile momentului. Ar fi un act de adâncă ingratitudine către strămoșii noștri dacă ne-am închipui că cu noi se începe lumea în genere și România îndeosebi, că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnării, când, la dreptul vorbind, n-am făcut decât a mănținea cu mult mai mult ori mai puțin succes ceea ce ei au câștigat fie prin sângeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei isteții extraordinare, puse amândouă adeseori în serviciul acestei unice preocupațiuni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu ambițiile și pretențiile lui, e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, față cu meritele unui trecut a cărui gură o astupă pământul. Și cu toate acestea fost-ar-fi cu putință de-a vorbi chiar de neatârnarea statului român fără a sufla praful așezat pe tractatele noastre vechi și de pe cronicele noastre? O ilustrare curioasă a manierei de-a-și atribui un merit care e în mare parte a trecutului e că în același timp în care se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]