2,581 matches
-
Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia, 2000, p. 504. footnote>. G. Verdi a început munca la parola scenica, deja în Otello și a atins perfecțiunea în Falstaff, în fluență, conciziune, naturalețe. Un moment de virtuozitate vocală lirică încă neatins rămâne fuga finală la 10 voci cu care Verdi încheie Falstaff. Cât privește melodicitatea din Manon, ea se apropie mult de bogăția melodică a operelor verdiene<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
într-o stare cu adevărat înaltă și măreață, căci a fost pus să stăpânească pământul (Fac. 1, 28-30) și toate cele ce cuprinde acesta, era frumos la chip căci era asemănarea frumuseții celei dintâi, firea lui era slobodă de pătimire, neatinsă de patimi, omul fiind creat după chipul Celui neprihănit, care nu cunoaște pătimirea, deschis la suflet și încrezător, ca unul care singur a avut bucuria și desfătarea să vadă pe Dumnezeu față către față”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Te-ai gândit întotdeauna că adevăratul scop al creației este acela de a ajunge la cât mai mulți oameni din toată lumea și de a le schimba viața sau măcar modul de a vedea viața. Și dacă acest scop este de neatins, încetează acesta să mai existe? Nu crezi că fiecare scriitor/creator, în inima sa, a rămas credincios acestui vis copilăresc? Și dacă tu nu poți schimba, salva lumea, de ce să-ți faci griji în cazul în care scrierile tale ajung
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
act de mult curaj să dedici cărți copiilor! Ei sunt ...o altă lume, pentru mulți dintre noi, demult uitată. Copiii sunt singurul univers neciuntit. Singura posibilitate de a continua să le vorbești în versuri este să fi rămas, tu însuți, neatins. Ligya și-a adunat poeziile scrise, de-a lungul timpului, într-un volum. Nu sunt versuri pentru copii, dar sunt copilăroase, sunt adevărate, sunt vii. Să nu vă surprindă, dar DRUM- Calea Mea sau Poezii de Verificare, așa cum i-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
de infarct, trecerea sub tăcere ce lespede - cine e lumina, cine adevărul, eu - nefiind din cei ce pun întrebări, doar cînd cunosc răspunsul, de mînă mă trece cazna în zvîcnetul de casandră al inimii Atît de aproape și totuși de neatins cum degetele cutremurate pe sticla rece dintre doi apropiați în vorbitorul închisorii - orice gest ivit din sine mîna întinsă a unui prunc e sacru și mult mai scurtă azi, copilăria Să fie astfel încît o rugă să nu găsească înduplecare
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
căutarea echivalentului strict lingvistic pare a fi fost mai insistentă. Iată, de pildă, în poemul Știu puritatea (Lo so la purezza), aria semnificanților pentru puritate, tema majoră a poeziei Anei Blandiana, este variat redată: puritate - purezza, maculare - l'impuro, (zăpadă) neatinsă - (la neve) casta, (pământ) impur - (la terra) infetta, neprihănit - incontaminato. În același poem, sunt cred discutabile opțiunea pentru traducerea "păcatului" prin "colpa", în contextul "Între tăcere și păcat/ Ce-o să aleg - cirezi sau lotuși?" - cu atât mai mult cu cât
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
singurătatea la masă și să vezi mâna ei subțire cum îți amestecă zahărul în ceașcă. Trecerea în altă femeie Am ajuns în sfârșit vulnerabilă în liniștea mare așezată ca praful de aur peste strălucirea acestui oraș cândva puternic și de neatins. În cele din urmă indiferența ucide piatra și sufletul cu pierderi, amânări, identități trucate. Mi-ar fi plăcut să scriu poezii pe frunze și ziduri pentru tine și pentru nicicând așa leneșâ, îndărătnică, temeinic ruptă de lumea aceasta și de
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
ritmuri încă nedecantate ascult pașii Aproapelui atât de îndepărtatului meu P.S.: uneori blândețea zilei mă face să țip Caligrafie de iarnă înainte de vreme neliniștea e coaptă ce mult mi-am dorit să fiu o fiică a Nordului în nemărginirea lui neatinsă când ninge albastru pe poduri rostite în somn când sloiuri deschid o silabă de argint jertfindu-se timpului aș scrie o carte cerneala ei albă pieirii m-ar smulge Punct Mă văd uneori în deșert numai nisip numai pietre decapitate
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
cu tăieturi colțuroase, negeluite. Sub lentilele ochelarilor ieftini, o privire rătăcită și buimacă de miop îi dădea aerul absent al unuia care nu vede pe unde calcă și trece pe lângă întâmplări și evenimente, fără să le ia în seamă și neatins de ele. Chipul băiatului slăbănog pe care-l priveam nu oglindea nimic din ce s-ar fi petrecut atunci în mintea lui și nu oferea nici o sugestie asupra inteligenței sale" ( Conștiința unei generați). Pe acest tânăr Al. Cerna-Rădulescu îl angajează
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
lucrarea așa cum ți-am făgăduit, cât mai impersonal cu putință. Dar ca să fiu sinceră, nu pot să-ți ascund adânca mea nemulțumire, mai întâi cu privire la limbajul prea greoi și deocheat, care compromite grav restul lucrării. Nu-i pagină să rămână neatinsă. Înjură toți și iar înjură de mama focului: bărbații, femeile și chiar copiii" După ani, Preda i-a comunicat Soranei }opa: „Nu știi, poate, dar la a doua ediție a «Moromeților» am ținut seamă și-am scos de acolo o
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
presupune gluma", ne amintește Ion Ianoși, „dar numai gluma serioasă are efect", chiar sacrul poate fi „glumeț", „gluma poate fi sacră", căci „omul este neștiutor și înțelept, păcătos și ales". Iar într-o lume în care nici o valoare nu rămîne neatinsă, Thomas Mann știe că răspunsul stă în binele-rău sau răul-bine peste care triumfă într-un final viața, „el este un optimist cu deznădejdea în priviri, un admirator al impunătoarelor construcții, neîncrezător în trăinicia lor, un căutător al împăcării, conștient de
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
dar altul mai bun nu găsise. Pe înțelesul oricui, boala ar însemna să te afli întotdeauna la locul nepotrivit, ceva opus faimoasei serendipity - omul potrivit la locul potrivit. Orice faci, sfidezi ba mișcarea aparentă a timpului, ba încremenirea lui de neatins. "No way, Jose!" Fie. Îmi iau emiratele și plec în Kosturica. Deși nesigur de un asemenea diagnostic, doctorul îmi mărturisea că alte verdicte ar fi și mai hazardate. Este, avea să-mi spună într-un tîrziu, este mai mult decît
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
poama de pe ram, o cale Care cânta sub aurul vechimii. Har În înserare, din icoană Ieși un înger fâlfâind Și fulgeră în zboru-i foaia Pe care nu puteam să scriu. Avea în ochii lui o poartă Spre un ținut de neatins, Și când mi-a străbătut privirea Am devenit ce nu vedeam. Corespondență Cald plicurile mi se-ntorc Nedesfăcute înapoi, Ca un răspuns la rugăciunea: " Nu mă citi, nu mă deschide". Ce vreau să-Ți spun nu e-n cuvânt Și
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
de aceeasi grijă de care se bucură, spre exemplu, cele mai multe feline din București. Poate fi și rasă de vină, dar aproape tuturor le-am putut numără coastele. Oamenii le tratează cu un respect aproape religios, care le face, deopotrivă, de neatins și de nehrănit. Uneori, ai impresia că thailandezii nici macar nu le văd. În soarele încă suportabil al anotimpului uscat, siluetele lor de silfide se scurg alene pe langă pereții templelor, ca niște zei uitați la ale căror altare nu se
Pisicile siameze by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82538_a_83863]
-
în "cronicile optimistului" de mai târziu, fără să renunțe, în esență, la apărarea esteticului, în ciuda tuturor concesiilor, de obicei, impuse. Opera lui fundamentală, Istoria literaturii române, revizuită, precum și monografiile Nicolae Filimon și Grigore Alexandrescu, scrise în anii '50, sunt aproape neatinse de morbul sociologismului vulgar. Cartea masivă a Anei Selejan, cuprinzând cele două studii,Trădarea intelectualilor și Reeducare și prigoană " este una de referință și nicio istorie a culturii și mai ales a literaturii române de după 23 aug. 1944 nu o
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
de hîrtie citind în strană, vin să-l cădelnițeze în strofe de imn, vin să-l ascundă de tine, vin să-l ia cu ele pînă în moartea care le va fi călăuză, vin să se așeze peste cuta cearșafului neatinsă vreodată de nimeni, vin să se fotografieze cu el, vin să-l facă bucățele și să-l vîndă prin tîrguri, vin să-l posedeze ca prin bordeluri femeile pe cel cu arginții lăsați la vedere și nu mai pleacă decît
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
ce să îi răspund. Pentru o secundă am tăcut. Lacrimile s-au ascuns în tăcere. Eram fericit și n-am știut cum să i-o spun. Pentru prima dată, logica și tot plauzibilul s-au predat sub privirile unui copil neatins de praful zilelor și rugina anilor. Copilul meu. Toate răspunsurile s-au ascuns în spatele ... Citește mai mult Îl priveam și vedeam în fața meaun metru și un pic de lumină.Ochii lui cântaubucuria copilăriei. Mâinile îmbrățișau tinerețea mea pierdută,basmul devenit
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică împotriva vicisitudinilor vieții: În traistă: un fluer, o pița și vin.../ Eu deapăn fuiorul din raze de lună/ Și trec neatinsă de nicio furtună,/ Că prea mulți sunt norii ce varsă venin...” (Subțire trecere) Creația sa poetică rezonează cu lumea înconjurătoare, simți pulsul Vieții și al Universului. Dezvăluie gânduri și tăceri care scapără întrebări rămase fără răspuns, ori concluzii dureroase: “Când
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
viața-mi de până acum pare toată numai o clipă, așa cum este totul sub scutul acelorași legi. Dar există un univers unde Moara aceasta nu ajunge. E universul interior, care nu intră în ecuația ei, universul în care noi rămânem neatinși de scurgerea clipelor. Simțim scurgerea implacabilă a timpului în lumea exterioară, dar în cea interioară nu va ajunge să bântuie. Aceeași sete de frumos, de bine, aceeași sete de dragoste, de împlinire ne însoțesc până în ultima clipă, ba mai mult
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
știam mai nimic despre trecutul dramatic care i-a format personalitatea acestui om și cum a putut substitui ură ce putea fi stârnita de suferințele anilor grei de pușcărie comunistă, cu iertare și dragoste de oameni; cum i-a rămas neatins sufletul , aceasta nestemata pe cale de dispariție la oamenii acestui secol. Suferință l-a înnobilat în loc să-l înrăiască. Cu orice fel de stavile dânsul a mers înainte, uneori singur, numai pentru a duce la îndeplinire idea inițială de a sprijini efectiv
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un scriitor, dar cu Sorin Stoica nu puteai fi decît prieten. Mă împac greu cu dispariția lui și cu ideea că nu voi mai citi și scrie niciodată despre o nouă carte de-a sa. În literatura lui senină, generoasă, neatinsă de orgoliu credeam cel mai mult. Să trebuiască să vorbesc despre el la timpul trecut este, vorba lui Fuentes, o mare porcărie... Ca cititor și cronicar literar, moartea lui Sorin Stoica mă lasă singur și sărăcit.
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
Hanks că nu ai cum să creezi un personaj viabil dintr-o profesie inexistentă și dintr-o traumă din copilărie. Arareori am avut sentimentul că actorul și rolul merg paralel, și Tautou, și Hanks părînd tot timpul filmului absenți și neatinși de (teoretic) marea miză în urmărirea căreia se află. O altă eroare a regizorului - concentrîndu-se asupra tramei detectivistice și a informațiilor care o alimentează, a pierdut din vedere individualizarea personajelor, extrem de schematică. De unde rezultă că finalul, cu marea revelație a
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
la anarhie morală sau, cel puțin, la contemplativitate pură, sensul acut și prezent al labilității n-a dus nici la una, nici la alta; nimicind până și germenele voinței de putere, în virtutea paradoxului trăit de oricine din noi, a lăsat neatinsă necesitatea activității spirituale dezinteresate, care, lipsită de finalitate, fatală, irațională și irezistibilă, domină, astfel, într-un peisagiu de cenușe" (finalul capitolului XXXV din Memorii II). Mărturisirea fondului psihologic generator al concepției critice e un act de onestitate și o probă
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
știam mai nimic despre trecutul dramatic care i-a format personalitatea acestui om și cum a putut substitui ură ce putea fi stârnita de suferințele anilor grei de pușcărie comunistă, cu iertare și dragoste de oameni; cum i-a rămas neatins sufletul , aceasta nestemata pe cale de dispariție la oamenii acestui secol. Suferință l-a înnobilat în loc să-l înrăiască. Cu orice fel de stavile dânsul a mers înainte, uneori singur, numai pentru a duce la îndeplinire idea inițială de a sprijini efectiv
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de Pr. D. Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 183-184. footnote>. Păcatul a lipsit pe om de prezența în el a harului dumnezeiesc, care pătrunzând și umplând toată ființa lui, îl făcea neatins de nimic și mai presus de toate cele de jos. Acum, după călcarea voinței lui Dumnezeu, această dumnezeiască putere și acest veșmânt supraceresc îl părăsi pe om și el rămase acum, așa zicând, singur, numai cu sine, și deci neîndestulat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]