92 matches
-
din chiroane, au proptit sârmele ghimpate cu câteva trestii de stuf, iar Ionică, călare pe țap, cu traista pe gât și undița în mână aștepta ca fratele Anton să înlăture scândurile din peretele hambarului. Țapul, văzând pajiștea cu iarbă deasă, necălcată de om ani de zile, o zbughea înainte peste fâșia de control, iar capra - după el. Acolo, după ce lega capra de salcie, Ionică se apuca de undit - misiune lăsată de părinți fratelui său. În câteva ore umplea traista cu pește
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
Academiei Române care, acum vreo doi ani, mi-a recunoscut chiar calitatea de vechi și constant frecventator printr-o... "Diplomă de fidelitate". Dar sunt zile când curiozitatea, ispita de a descoperi și alte continente ale spiritului - chiar dacă, o dată cu trecerea vremii, ariile necălcate se strâmtează, parcă, tot mai mult, mă împing și către Arhivele Naționale. Unde, spre bucuria mea și sper și a celor cărora le împărtășesc descoperirile, mai mari sau mai mici, îmi răsplătesc - luând cunoștință de ele - stăruința care refuză să
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
zonă să fie foarte căutată de turiști. Cayo Largo del Sur impresionează mai ales prin frumusețea peisajelor, fiind considerată „perla“ arhipelagului Canarreos. Insula este cea mai potrivită pentru scufundări, și în general pentru tot ceea ce înseamnă sporturi nautice, iar plajele necălcate încă de piciorul omului și stâncile de corali adaugă un plus de farmec. Holguín este denumirea de astăzi a ținutului în care a ajuns pentru prima dată în Cuba Cristofor Columb. Culorile predominante ale unei imagini luate de aici ar
Agenda2004-34-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282800_a_284129]
-
debordante. Un film cum nu se poate mai potrivit pentru petrecerea plăcută a ultimelor zile de vacanță. Spirit - Armăsarul vestului sălbatic - S.U.A. 2002. Înduioșătoarea poveste a unui cal sălbatic - Spirit (voce Matt Damon): nașterea sa într-un loc pustiu și necălcat de piciorul omului din vestul Americii, capturarea și ducerea lui într-un fort, servitutea la care îl supune un crud colonel (voce James Cromwell), eliberarea și prietenia lui cu un tînăr indian-piele roșie, Little Creek (voce Daniel Studi). Ne-am
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
fulg din zăpada căzută, ca în Morții lui Joyce, peste vii și dispăruți la fel. Pe el îl recuperează, încet-încet, prin rugăciunea isihastă, încununarea unui fel de vita contemplativa, "condusă" împotriva risipirilor. Existența profundă, neschimbată de timp, ca zăpada încă necălcată în picioare, se strecoară discret printre partidele de "șah", încercînd să recîștige talentul de-a "oficia" mistere pe care generația Gabrielei Melinescu pare (sau crede) a-l fi pierdut. "Veghează", într-un arričre - plan, imaginea estompată a unui Eliade bătrîn
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
cultural, numărul 26 din 25-31 august, publică, prin amabilitatea Alinei Elena Panaitov, interviul luat de Fabian Anton, acum vreo jumătate de an, lui Alexandru Paleologu, despre lumea românească la 1927. Nu e, nicidecum, anul ăsta cît o epocă, un răstimp necălcat de curiozitatea urmașilor, mai cu seamă fiindcă atunci a început, între generații (uitați de bonjuriști și tombatere...), o ștafetă cu ghimpi. Așa că ineditul și valoarea ,documentarului" din Observator cultural nu stau atît în informații (ceva-ceva se mai știe...), cît în
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
am o mică împărăție, populată de pomi, păsări și insecte. Acum mă plimb fericit prin grădina cu totul și cu totul albă și mă gândesc înfiorat de emoție că sunt proprietar de zăpadă. Zăpada mea, venită din cer și încă necălcată de picior de om, netransformată în noroi, ca în București. Scutur un măr și mă las nins de promoroaca desprinsă de pe crengi. Apoi mă întind pe spate, în zăpadă, și mă gândesc că dacă aș muri acum, printre pomii sădiți
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
ziua. Tensiunea dramatică și insolitul reprezentărilor sunt astfel asigurate. Iată, în Centura de castitate, două dintre cele mai ilustrative poeme: "Un râu orb merge pe stradă;/ în urma lui clipocesc undele/ împrăștiindu-se pe la răspântii:/ nu rămâne nici un loc neacoperit,/ nici unul necălcat de picioare.// Undele curg peste pași/ și peste glasuri înserate:/ râul orb se oprește la semafor/ picioarele sale încălțate/ în pantofi de mort pipăie asfaltul./ Trecătorii îl iau de mână/ și-l ajută să treacă pe celălalt trotuar,/ spunându-i
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
o performanță!), care merită văzut, măcar pentru calitățile vocale ale mopsului Frank SPIRIT - ARMĂSARUL VESTULUI SĂLBATIC (SPIRIT - STALLION OF THE CIMARRON) - S.U.A. 2002. Șnduioșătoarea poveste a unui cal sălbatic - Spirit (voce Matt Damon): nașterea să într-un loc pustiu și necălcat de piciorul omului din vestul Americii, capturarea și ducerea lui într-un fort, servitutea la care îl supune un crud colonel (voce James Cromwell), eliberarea și prietenia lui cu un tinar indian-piele roșie, Little Creek (voce Daniel Studi). Ne-am
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
și în scârbă, ca și cum și-ar fi disprețuit propriile-i cuvinte sau suspecta... Mania persecuției infiltrându-se într-un personaj. Defilarea mâinilor pământii (nu bronzate) ridicate deasupra capului bătând ritmic... Cămășile albe, ordinare, pantalonii din viața de zi cu zi, necălcați, - "oamenii de ordine" încheind defilarea. Senzația că erau făcute din pământ brațele argiloase... (23 August 1981). * La compozitorul Theodor Grigoriu, acasă, ascultat Harold în Italia (Berlioz) ideea de pelerin, care este chiar Artistul. Ascultat apoi Das klagende Lied de O.
Folclor, deținut politic și altele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8356_a_9681]
-
fi mișcat, nicicând nu s-au îndepărtat de rădăcinile creației patriei lor natale. Poeții generației șaizeci, posedând rădăcini adânci, care îi sprijină dârz - într-o necunoscută pentru cei străini, dar foarte bogată cultură - n-au ezitat să navigheze către alte necălcate până acum țărmuri și să-și fixeze soclurile noilor lor creații în meridiane poetice de o valoare universală. Căutând să găsească esența unei noi poezii și a cumpănirii ei cu poezia mai ales europeană, precum și cu orice altă poezie valoroasă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
văzută" cu mintea pe jumătate închisă, cum ai miji ochii ca să vezi doar esențialul dintr-un peisaj. Dar dacă mintea se-nchidea cu totul, dacă, mai mult, n-ar fi existat niciodată nici ochi și nici minte? Cum arătau locurile necălcate de picior de om? Cum puteau ele exista, fără forme și fără culori? Atunci îmi imaginam lumea, lumea întreagă, tot ce există, ca o mare întunecime, cu zone mai dense, mai gloduroase, unde erau obiectele. O mocirlă fără limite, cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
atât cât se cuvine și plecau, făcându-și cruce în tăcere. După trei zile satul se adună în grupuri care se îndreptau către biserică. Vecinul Petrache, cu pălăria neagră pe cap și ceafa tunsă la piele, își luase cămașă albă, necălcată, și scurta cu guler de miel care duhnea a dubală. Pe dedesubt purta, țărănește, o bundă roasă și-o flanea de lână. Prea scurți, pantalonii de doc albastru lăsau să i se vadă gleznele subțiri cu ouăle ieșite în afară
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
tot lâncezit azi de când s-a trezit. Cărțile, planșeta, toate îi sunt risipite prin dormitor, și-acuma... Uită-te și la băiatu ăsta, își zice ea, întinde pătura de călcat pe masă și pune fieru-n priză : a găsit niște rufe necălcate, lăsate în baie, când o veni cumnată-sa o să zică bodaproste de ele. Uită-te și la băiatu ăsta, parcă mereu îi plouă și-i ninge. Ta-su, Ilie, Dumnezeu să-l ierte, avea altă fire, între frați el era
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
său fusese ministru al agriculturii în Iowa, așa că avea din familie înclinare spre agrarianism. Aproape înalt, blond, figură adevărată de neamț, cu părul mereu răvășit, cu dinți mari, îngălbeniți, ce-i arăta la cel mai mic zâmbet, cu pantalonii mereu necălcați. Wallace dădea mereu impresia unui cowboy, pe care elementele de dreapta îl caricaturizau și-l temeau din cauza ideilor inaintate ce le manifesta. Wallace era inginer agronom și om de teren, fermier, ce și-a făcut primul venit ca tânăr, realizând
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
au ieșit, erau, deși Julia pretindea că nu Îi plăceau; arăta fantastic În ele, dar nu atît de fantastic, se gîndi Helen, pe cît era În realitate, fără să facă nici un efort -cum stătea tolănită acasă, să zicem, În pantalonii necălcați și cămășile peticite. O făceau să pară bună de măritat - Helen nu găsea un cuvînt mai bun. Și se gîndi, disperată, la cîți oameni obișnuiți luaseră Radio Times și Îl deschiseseră la poza Juliei și-și ziseseră nepăsători și admirativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și curios de lipit de cap; cînd veni În lumină, Helen Își dădu seama cu groază că probabil abia se spălase. Fața Îi era palidă și doar c-o umbră de machiaj. Era Îmbrăcată În niște pantaloni negri, din flanelă, necălcați, Într-o cămașă cu guler mare și un pulover fără mîneci. În picioare avea niște șosete pescărești și o pereche de papuci roșii, marocani. Stai aici pînă strîng toate chestiile astea, spuse ea Întorcîndu-se și ieșind prin ușa cu draperie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
paranteză. Pornind de la imagini mito-poetice similare, frecvente în „colindele vânătorești” („Găsi-mi leul d-adormit/ Sub un spin mândru înflorit/ Florile l-au năpădit/ De s-a scăpat d- adormit”), Mihai Coman notează următoarele : „S-a observat că în spațiile necălcate de om, așa cum au fost ele imaginate de gândirea arhaică, toate ființele vii se află într-o acută stare de inerție (dorm, se mișcă greu, n-au forță), în timp ce regnul vegetal cunoaște o dezvoltare frenetică și exuberantă” (22, p. 38
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sterilă) : bălării, neghină (ca în colinda citată), mărăcini (ca în basmul tip Frumoasa adormită), fie de o vegetație inutilizabilă, aflată într-un tărâm „unde om pământean nu este” (54, p. 126), un tărâm nesocializat și, ca atare, haotic, necosmizat : iarbă „necălcată” („Unde iarba crește,/ în patru se- mpletește/ Nime n-o-ncâlcește” - 55, p. 116) sau pădure „neumblată” („Unde om nu locuiește,/ Nici nu-i urmă de secure” - 56, p. 474). Dimpotrivă, somnul lui Dumnezeu, de exemplu, este invers proporțional cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alta și ca și spata dreaptă. 19. Îți dau ție, fiilor tăi și fiicelor tale împreună cu tine, printr-o lege veșnică, toate darurile sfinte pe care le vor aduce Domnului copiii lui Israel prin ridicare. Acesta este un legămînt de necălcat și pe vecie înaintea Domnului, pentru tine și pentru sămînța ta împreună cu tine." 20. Domnul a zis lui Aaron: "Tu să n-ai nici o moștenire în țara lor și să n-ai nici o parte de moșie în mijlocul lor. Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Acum eram acolo, ghemuit la capătul șezlongului ei, fără bucurie. Am remarcat o nepotrivire. Nu găseam ceea ce așteptasem. Mici neatenții: nimic proaspăt în frigider, costumul meu rămas, după ultima baie, să se decoloreze într-un loc însorit, cămașa mea preferată necălcată. Și mai ales Elsa, chipul ei deloc uimit. Nu mă simțeam așteptat, nu mă simțeam iubit. Eram nedrept. Elsa mă iubea, cu rațiunea la care eu o obligasem primul, pentru că ea fusese, fără îndoială, mai pasională decât mine. Din dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
din ea doar desenul coapselor pierdute în linii încă nenăscute, doar umbrele din moleciunea mitrei tresăltând, ca și cum o porumbă se zbătea în vintrele nepovestitei, țipătul paserii ascunse urcând până în răcoarea buzelor întredeschise, lucii de o rouă atunci venită din pajiștile necălcate de altă urmă decât trecerea razei de lună în dusul ei spre moartea din zori, urcau spre nările tremurânde, ca și cum valuri de miresme veneau din aceleași nevăzute depărtări ale neatinsului, îi împurpurau obrajii și lăsau ochilor lumina aceea de sfârșeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se gândea ce să facă cu cadavrul, fiindcă nu putea să-l lase acolo. Și-a pus pușca în bandulieră și cu o sforțare disperată l-a aburcat în spate... Mergea de o bucată bună de timp. Ținta? O văgăună necălcată de nimeni, hăt în mijlocul pădurii. Când se apropia de locul cu pricina, a lunecat și a căzut. Asta n-ar fi fost nimic dacă mortul nu ar fi ajuns deasupra lui... După ce s-a descotorosit de greutatea lui, a stat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
un om obișnuit. Ochii mei, zăbovind plini de curiozitate, asupra lui, nu-l tulburau deloc. Mă întrebam cum l-ar fi judecat un străin văzându-l acolo, îmbrăcat în jacheta lui veche de sport și cu melonul neperiat. Avea pantalonii necălcați, mâinile murdare, iar fața lui, cu barba roșie crescută de câteva zile, cu ochii mici, nasul mare și agresiv, era nu numai aspră, ci de-a dreptul sălbatică. Gura prea mare, buzele greoaie și senzuale. Nu, era imposibil să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pe țărișoara asta mică așa cum este, dar plină de podgorii și livezi cu fructe, cu pământuri, care nu sunt revendicate de x sau y pentru a le lăsa apoi pârloagă, cu oameni care încă mai simt plenar demnitatea de om necălcat în picioare. Deja de când cozile de topor occidentale au pus cât de cât mâna pe putere la Chișinău, au și început să roiască samsarii pentru a cumpăra Moldova la tarabă. Și de la Vaslui a dat o raită pe acolo Porumboiu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]