212 matches
-
cu un buchet de flori În mână pe care le ducea la mormântul lui Reiner. La Început am crezut că totul nu era decât un omagiu adus soțului mort și că acest lucru Întărea În oraș imaginea sa de văduvă neconsolată. Eu, Însă, știu că pelerinajul ei era un exercițiu de trecere „dincolo” despre care nu vorbea nici măcar cu mine, tot mai des prezentă În casa din livadă, pe care renunțase În ultima clipă să o mai vândă. Dăduse În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
trigamie, măcar ăsta e un termen nou, multă lume nici nu-l înțelege. (Dora, suspinând, ține mereu o batistă în mână.) Dora: Vă spun eu, domnilor, că n-am nicio soluție. Este o situație fără ieșire. Voi rămâne singură și neconsolată precum vecina de la opt, doamna acuzatoare. (Judecătorul se miră...) Judecătorul: Singură!? Singură spuneți? Cu un triplu soț în casă, de ce spuneți că sunteți singură? Și-apoi, adulterul este ceva cât se poate de obișnuit, după cum se și numește, este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de la piciorul Lui. Tu-ți Dumnezeii mă-tii de neisprăvit! țipă El. Oamenii sar în ajutor, analizează pagubele produse și constată optimist: Osul nu-i rupt. Doar carnea s-a strivit... Dacă boul ăsta își vedea de treabă..., suspină El, neconsolat. Am vrut să..., mormăie cîrciumarul. EL este pus cu piciorul în gheață, este uns cu o alifie și toți îl mîngîie. S-a calmat puțin, dar tot mai pufăie: Dacă își vedea de treabă, nenorocitul... Furtuna s-a potolit, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
temut dintre toți fiind Hussein, la picioarele căruia tătarii depuneau roadele jafurilor, de multe ori femei și bărbați răpiți de pe unde Îi lovise lipsa lor de prevedere. După Înfrîngerea turcilor și a lui Thököly la asediul Vienei, după Împrăștierea curuților neconsolați prin fel de fel de ascunzișuri - de predilecție, În mlaștinile din jurul orașelor și-n bălțile de nepătruns ale Ecedului -, cînd se credea că jarul rebeliunii nu mai mocnește, flacăra a fost aprinsă din nou de principele Ferenc Rákóczi al II
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
buzunarul de la piept/ puțină pâine săracă./ Doar puterea se poate uni/ cu o altă putere.". Asemenea pagini sunt rare în placheta de față. Vânt, tutun și alcool se înscrie pe curba descendentă a poeziei lui Nicolae Coande, accelerând căderea sudicului neconsolat.
Poezie cu cheie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7663_a_8988]
-
își mai pot lua revanșa în fața unui mutații mentale ce pare a fi implacabilă: degradarea limbii pînă la preschimbarea ei într-o mediu neutru, agreabil și politicos. Și chiar acesta e cazul lui Baudrillard în Cuvinte de acces: un lucid neconsolat încăpățînîndu-se să-și păstreze starea de prospețime reactivă, stare cu atît mai greu de obținut cu cît terenul pe care se mișcă - lumea cuvintelor - este cu predilecție afectat de uzura morală. Fenomenul pe care îl denunță Baudrillard l-am simțit
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
pe aceștia de furiile unei colege sadice. Între cei doi adulți se încropește o relație, pe cât de scurtă, pe atât de expediată de către autor. Nici dialogurile anterioare ale lui Rafael cu tovarășul său de cămin Milică nu duc prea departe. Neconsolat fiindcă a fost părăsit de o femeie nărăvașă, Milică va pleca din orfelinatul socialist, lăsându-l pe Rafael singur cu gândurile și problemele lui. Romancierul ar fi putut plonja eficient în această microlume a copiilor instituționalizați, așa cum o făcea în
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
se aștern după cadența obiectivă a melancoliilor care nu iartă. Regăsiri dureroase, conacul distrus al familiei, dinspre Hotin, cu ambianța lui reiterat disponibilă, în fotografii ai spune cehoviene, un Cernăuți din a cărui plămadă, complexă, desprinderea, prin refugiu năprasnic, desfăcea, neconsolat, fîșii de acută experiență umană, — nici o mirare dacă această materie, demnă de condeie prestigioase, pătrunzător intuită de un Gregor von Rezzori, vibrează, în evocarea lui Flondor, de răsunetul unor ecouri încă mai depărtate, vălurește, peste străzi și întinderi panoramice, limbile
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
moral. Boeingurile sunt făcute pentru altceva, și am mare grijă să reîmprospătez personal memoria celor refractari. Sunt sigur că Heifetz, bunăoară, trebuie să aibă foarte clar în minte o anume seară la teatrul din Tel Aviv, și că Francescatti e neconsolat de finalul ultimului său concert la Buenos Aires. Știu că, la rândul lor, fac tot posibilul să scape de obligațiile lor, și n-am râs niciodată mai mult ca atunci când am aflat de consiliul de război pe care l-au ținut
Julio Cortázar - Manuscris găsit lângă o mână by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/6631_a_7956]
-
bine pusă sub obroc, încât surpriza va fi deplină, chiar la nivelul asamblării. În mijlocul dialogului „la vârf” dintre Ceaușescu și Bănulescu, o bombă explodează (p. 267). Nimeni nu se aștepta la asta, dar toți știu că în spatele deflagrației stă același neconsolat atentator. Până în acest punct al poveștii, însă, e cale lungă, presărată cu gaguri (mai reușite sau mai trase de păr) și cu personaje pasagere: șpringarii Arvinte și Sucu Marcel, concurenții celebrului Iarba Fiarelor; poetul de curte Emilian Răulescu, veșnic deghizat
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
ridicolă pe care, din fericire, nu reușește s-o materializeze, deși se chinuie îngrozitor să scrie secvența respectivă. Sensul textului, intangibil, se dovedește mai puternic decît impulsul tînguios al creatorului de a-l distruge. Așa încît, neavînd ce face, trimite, neconsolat, romanul la tipar: „Nimeni nu va ști mai bine decît mine că acest sfîrșit este escamotat”. În sfîrșit, încă o ciudățenie, care, e adevărat, nu face decît să confirme, indirect, înțelesul soteriologic al Accidentului. La 21 ianuarie 1942 notează în
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
Anca Murgoci Durere, lacrimi și neputința în familia bărbatului omorât în accidentul provocat de Silviu Lung. Cei dragi au condus victima pe ultimul drum. În urma sa, au rămas copiii și o soție de neconsolat. Constantin Nițu, bărbatul care a murit în urma accidentului provocat în urmă cu câteva zile de Silviu Lung, a fost înmormântat, sâmbătă, la Moțatei. În tot acest timp, niciun semn de la fostul portar care a provocat tragedie. De când a plecat din
Ce a făcut Silviu Lung în ziua în care victima sa a fost înmormântată by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50766_a_52091]
-
Atwood, Roth, Penn Warren și alți mari scriitori contemporani din SUA, mort la 78 de ani în urma unei infecții nosocomiale tocmai când se credea a fi supraviețuit unei pneumonii. Cartea relatează zi cu zi și ceas cu ceas viața văduvei neconsolate. Nimic extraordinar sau inedit în această bătălie pentru supraviețuire a femeii care nu mai este, nici ea, tânără. Dar tocmai obișnuitul sentimentelor și împrejurărilor face originalitatea romanului. Paginilor sfâșietoare le urmează altele aproape amuzante, referitoare, ele, la obiceiurile americane în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5088_a_6413]
-
idee de a-l reasculta pe polimorful saxofonist Harry Sokal (ex-membru al fenomenalei Vienna Art Orchestra) - în interacțiune cu junele alchimist al orgii Raphael Wressnig și cu virulentul baterist Lukas Knöfler - îl poate umple de speranțe pe orice meloman încă neconsolat după dispariția lui Jimmy Smith. Așteptările au fost confirmate, printr-un program de compoziț ii originale îmbinând densitatea ideilor muzicale cu... dansabilitatea lor. De pe scena autohtonă organizatorii au propus, anul acesta, următoarea selecție: grupul merituosului poliinstrumentist timișorean Liviu Laurențiu Butoi
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
personajul ajunge să dezvolte depresii, fobii și anxietăți suficient de puternice încât să strice planurile unei organizații secrete care desfășura explorări arheologice în preajma unei mânăstiri din Norvegia. Protagonistul surprinde însă printr- o permanentă sinceritate nedisimulată. Pare un copil mare și neconsolat, maturizat parțial și înainte de vreme, pe care îl simpatizezi instinctiv și pentru care ești gata să stai cu sufletul la gură. „Într-o zi, când aveam douăzeci și unu de ani, mama m-a rugat să trec pe la ea într-o duminică
Un Dan Brown norvegian by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3471_a_4796]
-
făcut, nenorocitule? De ce ai omorît șarpele?»“ (p. 343) Scena pare ruptă dintr-o antologie a comicului macabru, căci intenția de ștrangulare reptiliană te înfioară, iar reacția inumană a anchetatorului te amuză. Activistul își pierduse unealta vie de tortură și rămăsese neconsolat, Corneliu Călin primind o nouă pedeapsă pentru omorîrea pitonului: pe 25 februarie 1950 e închis la Jilava într-o celulă fără geamuri, fiind stropit toată noaptea cu furtunul de apă, pentru a muri înghețat. Scapă și de data aceasta, depunînd
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
gelozie. Mama copilului din Cernăuți este nimeni alta decât fosta soție a lui Ludwig, ajunsă în nordul țării, la o mătușă a ei, unde s-a căsătorit cu un comerciant de cereale, îndrăgostit de Hilda din prima tinerețe și rămas neconsolat după căsătoria ei cu Ludwig. Noua căsătorie este deci împlinirea unei iubiri juvenile. Prozatorul inserează senzațional și neverosimil informații despre dispariții misterioase și rupturi temporale, ca în proza lui Mircea Eliade, fără să aibă însă capacitatea speculativă a acestuia sau
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
statuii și instalarea ei în iarba din fața Teatrului Național. Locul lui Caragiale e la Național, nu contează cum a ajuns acolo și nici din ordinul cui a fost răpit. Scopul bate mijloacele, asta e, se pare, opinia celor care sînt neconsolați că statuia făcută de Baraski n-a fost lăsată la Național. Ca admirator al lui Caragiale, m-am simțit insultat și de actul răpirii sale și de cel care a pus-o la cale. Chiar dacă istoria statuii e destul de întortocheată
Plimbările lui Caragiale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10855_a_12180]
-
cu un rânjet ușor jenat, mișcând nehotărât din mâna liberă. - Doar nu credeți, spune încet, parcă cerându-și iertare, că eu am făcut acest lucru." (pp. 102-103). Bine schițată este și figura vecinei mereu înțelegătoare, amorezată de tânărul ,erou" și neconsolată de actuala lui indiferență. Pe când acesta ne oferă versiunea ridicolă a eternelor dubii hamletiene, vecina drăgăstoasă e o Ofelie autohtonă, mai vârstnică și mai plinuță, înecându-se în râu și executând astfel singura sinucidere veritabilă din roman. O femeie mai
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
e ,vetust", ,uzat moral", ,anti-modern". Și mai împiedică și ,dezbaterea de idei din România, obstaculându-i evoluția firească spre un pluralism autentic al vocilor și al tipurilor de discurs public" (am citat dintr-un ,corect politic" de ultimă oră.). Aș fi neconsolat ca Mircea Cărtărescu să ia în serios atacurile nedemne ale coaliției vicioșilor înarmați cu măciucile acestei ideologii falimentare. Straniu e că, sub presiunea contestatarilor, el își uită propria biografie și o acceptă cu mioritică resemnare pe aceea confecționată din balele
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
rugăciunea, în care vede bîiguirea ineptă de silabe rostite la ananghie, dar admite rostul meditațiilor cu bătaie speculativă. „Eu accept meditația, mai puțin rugăciunea.” (p. 85) Dar cum meditația îl duce la perplexități lucide, Pandrea are o vigilență de spirit neconsolat, fără imbold de a-și admira semenii și fără înclinație de a se consacra ceremoniilor. Ritualurile bisericii nu-l atrag, în schimb admite riturile strămoșești, păgîne în majoritatea lor. Crede în legătura organică cu pămîntul și exaltă supremația fibrei oltenești
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
lucru și de nesomn, fiindcă sunt strivit de treburi, iar asta veni pe deasupra.-Doar promisesem, și am vrut să țin.. Rog deci să-mi scrieți- Dta sau Mircea Popescu-pe când primesc corecturile, și dacă îmi puteți face câteva extrase.- Rămân neconsolat pentru cele mai bine de 30 de greșeli care mi-au desfigurat nefericitul mesagiu. În precedenta scrisoare, te rugasem să-mi trimiți încă un album Drăguțescu destinat unui critic de artă. Nici un fel de răspuns. Aștept să-mi spui: Da
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Ujică despre nea Nicu, intitulat, după cum știți, Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu. Vi-l recomand, n-o să vă plictisiți nici o secundă, însă trebuie să știți că, dacă mergeți să-l vedeți, vă expuneți și la câteva riscuri. Primul e să rămâneți neconsolați, cum am rămas eu, vizavi de cariera de savantă a tovarășei Lenuța. Nu e nimic legat de asta în film. Oare tre’ s-așteptăm Autobiografia Elenei Ceaușescu pentru asta? Eu sper că da. Al doilea risc e să visați aplauze
Poezia de dragoste nu e suficientă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19410_a_20735]
-
tânăr, instalator de meserie, genul “maiou pătat de ciorbă și unghie mare la degetul mic”, a preluat, odată cu funcția aceeași aură măreață, de “primul om în bloc”. Pe “primele doamne” n-am avut onoarea să le cunosc și am rămas neconsolată până-n ziua de azi. Mai multe portrete din categoria “vecini de bloc”, în numărul din septembrie al revistei Unica, apărut deja pe piață.
Cum mi-a sunat la uşă însuşi Preşedintele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19430_a_20755]
-
Dagmar Falk, iar Rosetti pentru Andrei Avram, Emanoil Vasiliu, Marius Sala etc.) și, în fine, starea de continuă nemulțumire față de neterminarea lucrărilor lor, cursa contra-cronometru în fața atotputernicului timp pe care nu mai puteau conta prea mult. Astfel R a rămas neconsolat pentru imposibilitatea de a continua să publice BL și de a vedea tipărită monumentala Istorie a limbii române elaborată sub conducerea lui și rămasă în grija executorului său testamentar, regretatul Liviu Călin, care a predat-o editurii desemnate de R
Sute de scrisori... by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Memoirs/15922_a_17247]