332 matches
-
plantele pot să manifeste diferite grade de rezistență, răspunzând prin formarea uneia sau mai multor tipuri de structuri care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această categorie este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Produsele cuprice sunt folosite pe scară largă în prevenirea bolilor plantelor sub formă de soluții toxice, care, fiind acide necesită o corectă neutralizare înainte de distribuirea lor pe plante. Neutralizarea incorectă a soluțiilor aplicate în tratamente duce la apariția de zone necrotice pe limbul frunzelor, zone pe care ulterior pot să apară tumori sau suberificări. Acțiunea fitotoxică a produselor cuprice se poate concretiza prin căderea totală a foliajului la unele soiuri sensibile (Ionathan) și apariția rețelelor de suberificare pe fructe. Nerespectarea concentrațiilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
testul ELISA. Simptomele produse de virusuri la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a perioadei de vegetație, până la înflorire plantele virotice prezintă un mozaic slab internervurian. Simptomele dispar în perioada caldă din vară la temperaturi mai mari de +24oC sau în perioadele cu temperaturi sub 10oC, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice pe limb sau pe pețiol. Agentul patogen Potato virus X, face parte din grupa Potyvirus și produce incluziuni citoplasmatice în celulele epidermei și mezofilului. Virusurile au o moleculă de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm și prezintă o formă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
infecției, de condițiile climatice și de asocierea cu alte virusuri. Pe foliole se observă marmorări, îngălbeniri urmate de necroză și căderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor în întregime. Frunzele necrozate cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze. Agentul patogen Potato virus Y face parte
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența cleistoteciilor care apar ca niște formațiuni punctiforme mici, de culoare neagră. Atacurile tardive pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ, la suprafața acestora formându-se numeroase pete necrotice . Agentul patogen-Uncinula necator (Schw.) Burrill., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium tuckeri Berk. Epidemiologie. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență situat mai ales în mugurii lăstarilor infectați și, în al doilea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
abia plantați este deosebit de grav, deoarece aceștia nu mai formează lăstari ori aceștia sunt slab dezvoltați, bruni, ușor putreziți și abia ies la suprafața bilonului. Atacul la tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet, care vor evolua în pete necrotice și va induce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din sol, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală și sistemică. Dacă macrofagele nu sunt apte să îndepărteze toate celulele distruse și detritusurile rămâne țesut necrotic care va oferi un mediu prielnic pentru dezvoltarea germenilor; aceștia vor elibera toxine care vor contribui la distrugerea tisulară și implicit la evoluția procesului infecțios. Organismul gazdă răspunde printr-o reacție inflamatorie. Dacă distrucția tisulară se accentuează și numărul și
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
focar. O celulită extensivă, cu limfangită și limfadenită, răspunde de regulă în 24 de ore la un antibiotic adecvat. Antibioticul nu poate penetra prin peretele gros al unui abces, de aceea trebuie combinat cu incizia și drenajul acestuia, debridarea țesutului necrotic și îndepărtarea oricărui corp străin. Septicemia stafilococică răspunde la chemoterapie, dar abcesul pulpar trebuie incizat și drenat. Chirurgul trebuie să cunoască și să prevină complicațiile toxice ale antibioticelor și să fie pregătit să le trateze. Efectele toxice merg de la rash
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
bontul pancreatic. Fistula pancreatică se evidențiază de obicei printr-un abces în cadranul superior stâng și se produce prin lezarea cozii pancreasului după splenectomie sau după 154 pancreatectomie distală. Adesea, asociată cu necroza pancreatică și peripancreatică, ea necesită debridarea țesuturilor necrotice și drenajul plasat la locul fistulei. Acesta nă oral. va ceda spontan datorită libertății canalului pancreatic. Tratamentul cu somatostatin poate reduce debitul și grăbi vindecarea. Infecțiile postsplenectomie se manifestă sub forma abceselor subfrenice stângi. Splenectomia predispune la infecții bacteriene atât
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Formarea unei escare. Acizii puternici au efect prompt, aproape instantaneu. Necroza de lichefiere (ACȚIUNE DE SOLVENT): 1. Saponificarea membranelor celulare. 2. Dizolvarea proteinelor - proteinați solubili alcalini. 3. Inflamație intensă. 4. Tromboza vasculară - amplifică necroza. 5. Colonizare bacteriană. 6. Decolarea Țesutului necrotic (z 5-7). 7. Tulb majore de motilitate - regurgitări repetate - pilorospasm - min. Escară protectivă - penetrare redusă. Penetrare tisulară rapidă, severă. Stomacul și esofagul inferior (620%) sunt cel mai frecvent afectate. Oro-faringele și esofagul sunt cel mai frecvent afectate. Afectarea gastrică severă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
leziuni de necroză tubulară acută. 8.4.4. CONSECINTE HEPATICE Reducerea fluxului în artera hepatică, leziunile produse sistemului reticuloendotelial și eliberarea locală de radicali liberi, conduc la alterări interesând toate funcțiile hepatice. 8.4.5. CONSECINTE DIGESTIVE Leziunile hemoragice și necrotice ale mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea în circulație a unor noi „agresori” microbieni, care pot continua amorsarea procesului chiar în cazul unei eliminări (spontane sau terapeutice) a focarului septic declanșator. La nivelul
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
de obicei în considerație tardiv, fiind benefică în tratamentul sechelelor degerăturii: este îmbunătățită circulația, dispar hiperhidroza și paloarea, se reduce durerea în cazul expunerii la frig. Necrectomia precoce este absolut contraindicată. Se va efectua numai după delimitarea netă a țesuturilor necrotice, chiar după 2-3 luni. Debridarea chirurgicală sau amputația efectuate înainte de demarcația clară și mumificarea degetelor crește important riscul de infecție. În situația existenței escarelor circulare care împiedică circulația normală spre și dinspre periferie, se vor efectua incizii de decompresiune, fără
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
frison, cefalee, anorexie. Diagnosticul pozitiv se stabilește pe baza simptomatologiei și a semnelor clinice deja descrise. Diagnosticul diferențial. Afecțiunea se poate confunda cu: șancrul sifilitic (leziune dură, nedureroasă, probe serologice pozitive) pustula malignă (antraxul) în care întâlnim o mică zonă necrotică circulară, cu microvezicule în jur, situate pe un plan ferm, iar examenul bacteriologic al lichidului din vezicule evidențiază prezența bacilului cărbunos. tumori chistice benigne ale pielii și țesutului celular subcutanat, suprainfectate (chist dermoid, chist sebaceu). Complicațiile sunt generale și locale
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
Simptomatologie. La început, carbunculul apare ca o tumefacție mică, roșie-violacee, de consistență fermă, foarte dureroasă spontan și la palpare, care crește progresiv în volum, devenind apoi fluctuentă. După 3-4 zile, tumefacția fistulizează prin mai multe orificii, cu eliminarea unor dopuri necrotice. Semnele generale se manifestă prin febră, frison, anorexie. La diabetici, furunculul antracoid are un prognostic grav, datorită caracterului necrozant și invaziv. Tratamentul patogenic și etiologic este identic cu cel al furunculului. Tratamentul chirurgical constă în incizia radială sau în cruce
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
din țesuturile înconjurătoare. Fenomenul de fagocitoză este intens și ca urmare sunt puse în libertate enzime lizozomale care digeră țesuturile moarte. Astfel se produce un spațiu ce constituie cavitatea abcesului. Aceasta conține un exsudat bogat în PMN, fragmente de țesut necrotic, uneori cheaguri de fibrină, hematii, bacterii. Abcesul conține un exsudat stagnant datorită blocării drenajului limfatic dar, cu toate acestea, o parte din el trece în țesuturile înconjurătoare. Exsudatul abcesului crește ca urmare a migrației leucocitare. În consecință, presiunea hidrostatică din
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
prin zone de piele sănătoasă; erizipelul hemoragic în care la nivelul plăcii erizipelatoase apar extravazări sanguine (mai ales la alcoolici și vârstnici); erizipelul flegmonos formă de tranziție între forma comună și flegmonul difuz, ce evoluează frecvent spre supurație; erizipelul gangrenos (necrotic) formă gravă, chiar mortală. Apare la nivelul scrotului, vulvei, pleoapei, fiind însoțit de gangrenă superficială precoce și edeme gigante, fiind întâlnită la bolnavii tarați. erizipelul recidivant cu caracter repetitiv și sechele restante. 2. topografice: erizipelul fețeirăspunde repede la tratament, dar
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
plantele pot să manifeste diferite grade de rezistență, răspunzând prin formarea uneia sau mai multor tipuri de structuri care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această categorie este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fibrilare ale celulelor parenchimatoase și stromale, care sunt mai rezistente la acțiunea enzimelor litice. În final se lizează și acestea, totul transformându-se într-o masă omogena, cu rare resturi de cromatina și de fibre de colagen, așa-numitul detritus necrotic. După mecanismul de producere în cadrul necrozei uscate se deosebesc: necroza de coagulare, necroza ceroasa, necroza fibrinoidă, steatonecroza și necroza de cazeificare. NECROZA DE COAGULARE Necroza de coagulare este prototipul necrozelor uscate. Aspectele macroscopice diferă de la organ la organ sau de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
necroza fibrinoidă, steatonecroza și necroza de cazeificare. NECROZA DE COAGULARE Necroza de coagulare este prototipul necrozelor uscate. Aspectele macroscopice diferă de la organ la organ sau de la țesut la țesut, în raport de structură histologica a acestora și etiologia procesului necrotic. Sunt tipice focarele de necroza ale ficatului produse de tetraclorura de carbon, sau de infecțiile clostridiene; necroza din corticala rinichilor, rezultat al TANATOLOGIA 21 obliterării ramurilor arterei renale - infarctul alb, necroza mușchilor din hiposelenoza tuturor speciilor în boală mușchilor albi
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
apoi fibrilara, care va contribui la resorbția maselor necrozate și înlocuirea lor cu țesut fibros organizarea sau cicatrizarea. În alte situații țesutul de granulație este incapabil să resoarbă teritoriile necrozate și le înconjoară cu țesut conjunctiv fibros - sechestrarea. Situarea focarelor necrotice la suprafață epiteliilor poate fi urmată de eliminarea teritoriului necrozat și constituirea unor eroziuni, când sunt superficiale și ulcere când depășesc membrana bazala a epiteliului afectând submucoasa și chiar țesutul conjunctivo - muscular subiacent. Zonele mortificate din pulmoni se pot elimina
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mortificate din pulmoni se pot elimina pe calea bronhiilor și se formează caverne și pseudocaverne. Primele sunt căptușite cu o reacție conjunctivo-vasculară, secundele sunt delimitate cel mult printr-o reacție congestivo- hemoragica sau granulocitară. Menționam de asemeni posibilitatea calcificării focarelor necrotice cât și a intervenției diferiților germeni, cu transformarea focarelor în procese inflamatorii. Destul de frecvent de la nivelul teritoriilor necrozate sau gangrenate se pun în libertate cantități mari de toxine, care vor induce moartea generală a animalului. TANATOLOGIA 25 MOARTEA GENERALĂ Moartea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
NK ........................................................ 94 Alte celule participante la procesul inflamator ..... 95 Plachetele și trombocitele ............................................ 97 Moleculele biologic active ........................................... 98 Interleukinele ...................................................... 98 Moleculele de diferențiere celulară. Sistemul CD ..................................................... 105 B. Formele morfoclinice ale inflamațiilor .................................. 115 Inflamațiile predominant alterative ....................................... 115 Inflamațiile parenchimatoase ....................................... 117 Inflamațiile necrotice ................................................... 117 Inflamațiile apoptotice ................................................. 119 Inflamațiile predominant exsudative .................................... 119 Inflamațiile seroase ...................................................... 120 Inflamațiile fibrinoase .................................................. 122 Inflamațiile hemoragice ............................................... 124 Inflamațiile purulente ................................................... 126 Inflamațiile gangrenoase .............................................. 129 Inflamațiile catarale ..................................................... 129 Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la înlăturarea elementelor distruse sub acțiunea factorilor nocivi: efectuează detersia, curățirea focarului. Granulocitele neutrofile și mai puțin cele eozinofile și îndeosebi monocitele transformate în macrofage, intră intens MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 69 în endocitoză, incorporând prin intermediul fagocitozei și a pinocitozei detritusul necrotic și exsudatul care îl îmbiba. În al treilea rând, celulele prezente în exsudat, prin trofinele pe care le conțin și prin factorii stimulatori ai multiplicării celulare, participă activ la faza proliferativa a proceselor inflamatorii. Exsudatul celular, cel mai important, conține
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
permeabilitatea vasculara mărită înseamnă și un aflux sporit de anticorpi MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 117 în focar prin trecerea acestora din circulația generală și că atare înlâlniri și conflicte antigen-anticorp de intensități variabile. Includem în cadrul inflamațiilor predominant alterative: - inflamațiile parenchimatoase, - inflamațiile necrotice și recent - inflamațiile apoptotice. Inflamațiile parenchimatoase Inflamațiile parenchimatoase, acute sau toxice se caracterizează prin afectarea organelor bogate în parenchim, în țesut funcțional specific, ca: miocardul, ficatul, rinichii, etc. Predomina modificările distructive ale celulelor parenchimatoase: citoliza, necroza și apoptoza. Se întâlnesc
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]